1,641 matches
-
a o Înveseli pe Alice cu vești din lumea largă și peripețiile lui prin ea. Un avantaj neașteptat al scufundării În apele necunoscute și mâloase ale teatrului era faptul că se dovedise a fi o sursă de interes și divertisment inepuizabilă pentru sora lui. Ea fusese primul cititor entuziast al textului complet al Americanului și urmărise cu atenție concentrată fiecare fază din evoluția piesei până la producția scenică, rezonând la speranțele și neliniștile lui volatile. După cum Îi promisese În telegramă, Îi trimise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
care trebuie să se răspundă la întrebare. „Talentul“ pentru gorfi înseamnă un singur lucru: abilitatea de Ordonare. Astfel, tocmai abilitatea care făcuse ca întrebarea Supremă să fie pusă trebuia folosită și pentru a-i găsi soluția cu ajutorul „lobului învățării“, acea inepuizabilă cavernă a memoriei închisă în mintea fiecărui gorf, ce-i permitea întregii specii rememorarea completă a fiecărui lucru întâmplat vreodată oricărui gorf. Titlul de Magister Anagrammari și modestul prestigiu rezultat de aici, îgorfii nefiind o rasă prea expansivă) îi reveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
stând calm ca o stâncă ore în șir și apoi trăgând o linie la finalul vechiului caiet de exerciții, pe care îl umpluse în întregime, căci nu voia să irosească nici un milimetru alb de hârtie, de vreme ce rezervele sale nu erau inepuizabile. Imaginea o făcu să zâmbească. Apoi se risipi, iar silueta înaltă și fermă a lui Vultur-în-Zbor o înlocui încă o dată. — într-adevăr, e frumos, gândi ea. Irina se dădu jos din leagăn. — Și acum, domnule Vultur, spuse ea hotărâtă, din moment ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și Iorgu, s-au dedicat teatrului, fiind cunoscuți În epoca lor ca directori de trupă, ca regizori și ca actori, iar Costache chiar și ca autor dramatic. Geniala operă dramatică a lui Ion Luca, verva sa suculentă și mimica sa inepuizabilă Încoronează strălucit această ascendență de histrioni. Șerban Cioculescu consideră că de-abia la Mateiu și la fratele său Luca - poet de oarecare vervă fantezistă, stins prematur - nu se mai vădesc aceste Înclinații actoricești. Afirmația sa este adevărată dacă echivalăm vocația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
despre femei, acuzându-se reciproc că tânjesc după una sau după alta și fălindu-se fiecare cu isprăvile amoroase. Adulții devin mai rezervați la acest capitol, dar fac schimb de sfaturi și de rețete menite să amelioreze eforturile trupului, subiect inepuizabil și mină de aur pentru șarlatani. În restul timpului, vorbesc despre dinari, discută despre religie și politică, cu glas tare sau scăzut, potrivit părerilor susținute. Adesea oamenii din cartier se întâlnesc la baia turcească pentru a prânzi. Unii vin cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fost definitivate decât în culturile mari (India, China, Orientul Apropiat antic, America Centrală). Punctul lor de plecare este totuși reprezentat de culturile arhaice. Se întîlnesc la primitivi sisteme de omologie antropocosmică de o complexitate extraordinară, care dovedesc o putere de speculație inepuizabilă. Este de pildă cazul dogonilor din vechea Africă Occidentală franceză.3 Aceste omologări antropocosmice ne interesează în măsura în care "ascund" diverse situații existențiale. Spuneam că omul religios trăiește într-o lume "deschisă" și că, pe de altă parte, existența sa este "deschisă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în câteva fraze incisive, politica lor e rezumată în formule lapidare, pe care cititorul le memorizează cu deliciu, pentru că într-adevăr proza lui Oliveira Martins e fermecată și cărțile lui exercită o influență magică. Are o extraordinară voință și o inepuizabilă putere de muncă. Inginer autodidact, lucrează patru ani într-o mină din Andaluzia rămânând de atunci un fervent credincios al uniunii iberice, pentru care a luptat și Antero. Debutează cu o carte de economie politică, în care se întrevăd influențele
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
noastră dezvoltată. Nu mă interesa, din tot ceea ce îmi povestea el, decât faptul că reușisem să vând desenele acelea. Toate celelalte, ale întâmplării, nu le luam în serios, nu le credeam, nu le vedeam ca făcând parte din același unic, inepuizabil text. Abia acum, în coborâre, știu că își aveau locul lor dinainte stabilit și întâlnirea mea cu Pu în trenul din Brăila, și despărțirea în stația troleibuzelor din fața Primăriei, și discuția despre ea acum, când nu mă mai interesau veștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
uiți să-i povestești azi lui Mirciulică Albă ca zăpada. Mi se pare extrem de potrivită. Apoi motanul adormi din nou. * ― Ce-i cu Dascălu? Azimioară începu să râdă. ― Cântă toată ziua despre țara cu fluturi albaștri. Se pare că e inepuizabil. În recreație se interesează cum o mai duce prietenul lui Scarlat. I-a făcut și o poezie... ― Spune-mi, crezi că băiatul e chiar așa țicnit? ― Fără dubii! Se uită mai atent la Cristescu: Nu vă simțiți bine? Maiorul își
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
un anume drept la o fereastră sau la o bucățică de cămară violat, curățenia WC-ului, eternele suspiciuni privind consumul de electricitate ― și încă altele, o mie, declanșând adevărate războaie în care protagoniștii se apără, atacă, se detestă, cu energie inepuizabilă. Plimbîndu-și privirea de la unul la celălalt, maiorul schiță rubrici provizorii: un pensionar, o doamnă bătrână, o văduvă în vârstă care știe să zâmbească... Aveau să fie completate ulterior, revizuite, pentru un timp, chiar uitate. Reprezentau însă un start, iar uneori
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
care ar descalifica micul demiurg. Timpul, de altfel, este un argument în favoarea libertăților neintelectuale, un pierde-vară este mai avut în timp decât universitarul sfâșiat de obiective. În fond, panica intelectualului dinaintea timpului exprimă întreaga superficialitate a acestui monstru contemporan, rezervor inepuizabil de explicații la tot și la toate. Era, deci, inevitabil ca timpul, această inexistență în care ni se măsoară antum și postum rătăcirile, să arunce intelectualul în manifestările megalomaniei sociale, să îl batjocorească cedându-i iluzia și luându-i libertatea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
trecând prin aceleași suferințe și speranțe, aceleași nădejdi încrâncenate, aceleași neliniști fără sfârșit. Rory fusese una din cele mai drăgălașe și mai atrăgătoare fetițe pe care le văzusem vreodată: un vârtej de tupeu și bravură, un copil atoateștiutor, un motor inepuizabil de spontaneitate și năstrușnicie. Încă de când avea doi sau trei ani, Edith și cu mine îi spuseserăm întotdeauna Zâmbăreața și crescuse în familia Wood pe post de măscărici, un clovn din ce în ce mai poznaș și mai inventiv. Tom nu avea decât doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nu era departe de adevăr. Iar, dintre toate fleacurile, ce îl înconjurau, dorința pentru cărți și pentru fete îi atrăseseră, în mod deosebit, atenția. De ce tocmai acestea două? Pentru că le găsea ca fiind singurele două lucruri cu adevărat fascinante și inepuizabile, ce pot exista (deși despre cărți nu era chiar sigur). Cu toate acestea, însă, el cunoștea mecanismele și principiile doar teoretice ale adevăratei iubiri, făurindu-și, astfel, modelul perfect de fată, la care privea cu aspirație. Își dorea să fie
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
superficiale și profunde, aparente și adînci, temporare și permanente, transformabile și imuabile, simple și complexe, reale și metafizice, materiale și spirituale, concrete și imaginabile, limitate și infinite, reci și calde și lista de adevăruri poate continua la fel ca resursele inepuizabile ale nemărginitului existenței... Ar mai fi ceva. Părerea mea e că nu contează unde ești, ci ceea ce ești, cine ești și ce faci, ce reușești să fii și să realizezi. Dar asta spun eu, nu și legenda. Legenda nu a
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
pe masă traista plină. După ce-l ușurau în acest fel, Fărocoastă trîntea sălbaticului un picior în spate, interzicîndu-i să mai aducă nuci verzi la școală. Umorul lui Costică era gustat cu hohote de rîs în cancelarie. Cum rezervele elevilor păreau inepuizabile, mai toată vremea în nobila instituție exista o ocupație pe cît de coerentă pe atât de fructuoasă. * Istoria școlii din Dobrina era istoria gîlcevii dintre două dinastii: Gărgăunii, care o întemeiaseră prin bunicul lor, și Tomuleștii, ceva mai tîrziu sosiți
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
exprimă „profunzimea incomensurabilă a conținutului”, spun ei pe două voci. Adesea e foarte interesant să‑ți observi semenii, iar în acest scop te poți așeza pe un trunchi de copac. Țelul ne stă pe limbă și se numește iubire. Rezervorul inepuizabil care alimentează conversația tinerilor din jurul lui Hans trădează acum o întâlnire fugară a privirilor și o scurtă adăstare‑a‑lor‑una‑într‑alta. Când șezi pe un copac tăiat în mijlocul unei păduri de conifere și te bucuri de soare, poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Înainte de a ne despărți de acest individ chior, merită să consemnăm disprețul cu care privește „aurul de pe străzi“ după care-i tînjește sufletul. E greu de găsit un exemplu mai grăitor de orbire. Căci se află aur aici, un rîu inepuizabil de aur pe care-l poate produce la nesfîrșit pămîntul acestei regiuni și pe care omenirea Îl va plăti și cheltui veșnic; iar spaniolul, măcinat de lăcomia sa de aur, Îl ignoră cu o strîmbătură plină de silă, umflîndu-și disprețuitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
bani la buget și e singurul mod în care-i putem obține rapid. De când cu criza, s-au dublat salariile multor funcționari din ministerele Scării și nu prea avem cu ce să le-acoperim. Dar soluția a venit tot de la inepuizabila Leanța, care a spus răspicat de la înalta tribună a Guvernului de Scară: vom direcționa către salariile lor și banii cu care, până luna trecută, se subvenționau medicamentele pentru bolnavii cronici. De asemenea se consideră că Scara are mai mare nevoie
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe distratul sau pe obositul pentru a nu-l mai Încuraja pe celălalt să-și dea drumul la gură. Sau, pur și simplu, acela Încă nu găsise un pretext și o temă convenabile. Popescu se plictisi să mai aștepte reluarea inepuizabilului șir de inepții ale Subalternului și ieși pe culoar. Directorul Îi făcu semn să lase ușa deschisă. Căldura din tren era de-a dreptul sufocantă. Oricum, neobișnuită pentru luna aprilie. În partea opusă rampei cu mărfuri se afla câmpul. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
2010 - „recidivează” în această direcție, cartea fiind scrisă în continuarea unor tomuri cuprinzând alte creații de acest tip, iar seria lor, probabil, nu se va opri, scriitorul părând a-i fi oferit până acum cititorului doar un fragment dintr-un inepuizabil belșug spiritual. Cu toate că, potrivit unor studii critice, creația lui Emilian Marcu este încadrabilă în neoromantism, pe ansamblu, se pot identifica destule argumente care o situează, cel puțin în egală măsură, în neoclasicism, nefiind, de asemenea, neglijabile nici trăsăturile baroce. Pregnanța
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
știe că dorește cu adevărat lecuirea. Este vorba de așchia unui gând, cu care să înfrunți insomnia, o carte citită în miez de noapte, un măr / sau o cană cu lapte. Și pentru contraofensiva la orice amintire resentimentară există un inepuizabil armament salutar, încât, conchide triumfător poeta, n-are ea vlagă câte arme / ai tu în firidele inimii. Fiind clasică structural, pentru Ștefania Oproescu, contemplarea și trăirea plenară a culorilor dă impresia că e similară cu descifrarea mesajului divin, aspect subliniat
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
a început să spună că, de fapt, serviciul de sănătate, dacă va fi bine condus, ar putea deveni cea mai profitabilă afacere a tuturor timpurilor, pentru că îngrijirea medicală este ca prostituția, ceva la care cererea nu poate dispărea niciodată, e inepuizabilă. A mai spus că persoana care va reuși să fie numită directorul unui serviciu de sănătate privat va fi aproape cel mai bogat și mai influent om din țară. Gillam îl contrazise, spunând că asta nu se va întâmpla niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Dumnezeu le vine mult mai ușor să-l „inspecteze” și să-l vorbească, altfel-zis să bârfească, să afle toate relele în vecin, cunoscut, prieten sau dușman, fără alegere. Și dorința de a studia omul ca fenomen unic, de o complexitate inepuizabilă, și aplecarea spre bârfa de cea mai evidentă vulgaritate au la origine instinctul social. Chiar și când se dorește unic, exemplar, superior etc., insul uman trebuie să se vadă tot alături de ceilalți... Nu știu în ce categorie mă înscriu, în
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
În premieră, că vrea să se joace cu obiectul și fostul prim-ministru. Hombre inginerul s-a decis să candideze la alegerile prezidențiale, că tot are-o fată și cîine lup. PÎnă una, alta, ne zguduie mai rău decît toate inepuizabilul Corneliu T Vadim: „Partidul România Mare va Îmbrăca cămașa morții”. Așadar e-o cămașă scurtă pîn’ la brîu. De n-ar uita chiloții morții. Fără de care s-ar Întrezări mica rușine naționalistă. Cacofonică. Iată o altă frază dramatică din editorialul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
un moment dat peste măsură de deprimant și-atunci renunți, optînd să te minunezi doar În fața anorganicului, așa c-am admirat peste tot debordanta fantezie a construcțiilor, nici o casă nu seamănă cu alta, sînt roșii, albe, brune, vii, de o inepuizabilă varietate a formelor, fiecare cu personalitatea ei, cu grădină. În plus, la Bruxelles mai ales, mi-au trebuit minute-n șir ca să-nțeleg de ce cîteva construcții ultramoderne, de o uluitoare exuberanță arhitectonică, plantate ici, colo Într-un șir de clădiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]