5,940 matches
-
cardiacă congestivă, sau în cazul în care este limitată utilizarea betablocantelor sau IECA (14,20). Administrarea nitraților trebuie evitată la pacienții cu TA sistolică mai mică de 90 mmHg sau cu o scădere mai mare de 30 mmHg, bradicardie, tahicardie, infarct de ventricul drept sau în asociere cu inhibitori de fosfodiesterază 5 (23). 18.4.7. Statinele Există puține studii referitoare la utilizarea statinelor în SCA la pacienții cu vârste peste 75 de ani. Cu toate acestea, nu există dovezi care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
persoane/an (14). Insulinorezistența este un bine cunoscut factor asociat cu profilul metabolic proaterogenic, care include LDL mici și dense, scăderea HDL-colesterolului și creșterea lipoproteinelor cu densitate foarte joasă (VLDL). În afara patologiei aterosclerotice bine cunoscute (cardiopatia ischemică, cu formele sale - infarctul de miocard, angina pectorală, ischemia miocardică silențioasă (IMS), moartea subită), pacienții diabetici mai pot dezvolta o altă formă de boală cardiacă numită „boală diabetică a mușchiului cardiac” sau cardiomiopatie diabetică, ce presupune afectare mio - cardică difuză, cu coronare indemne, datorată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
cardiomiopatie diabetică, ce presupune afectare mio - cardică difuză, cu coronare indemne, datorată acumulării de colagen glicozilat în miocard și depozitelor de mucopolizaharide în spațiul subendotelial al arteriolelor intramurale. Neuropatia autonomă cardiacă contribuie la alterarea funcției miocardice prin creșterea pragului dureros (infarct indolor, crize anginoase atipice), apariția tahicardiei fixe și hipo - tensiunea ortostatică. Coexistența hipertensiunii arteriale (HTA) la pacienții diabetici repre - zintă un factor de risc pentru complicațiile micro- și macroangiopatice și de creștere a mortalității cardiovasculare (15,16). 6.2.1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
in Edinburgh) și MICRO-HOPE, efectuate pe 3.577 persoane cu DZ, care asociau și un alt factor de risc, folosirea ramiprilului a determinat scăderea cu 25% a evenimentelor cardiovasculare, cu 37% a mortalității cardio - vasculare, cu 22% a ratei de infarct miocardic și 33% pentru AVC (41). Endotelina, substanță eliberată de endoteliul capilar, este cunoscută drept una dintre cele mai puternice substanțe vasoconstrictoare. Nivelul plasmatic de endotelină 1 a fost găsit crescut în plasma diabeticilor tip 2 cu ateroscleroză (42, 43
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
ani de la diagnostic a fost de 25%, comparativ cu 10% la pacienții care nu prezentau semne clinice specifice de NAC. Totuși trebuie ținut cont de faptul că disfuncția autonomă apare și în absența DZ, ca o consecință a coronaropa - tiei, infarctului de miocard i IC, și reprezintă un indicator de prognostic nefast la această categorie de pacienți (56). 6.2.3.2. Manifestările clinice ale NAC Tahicardia fixă, neinfluențată de mișcările respiratorii, modificările posturale, exercițiile de intensitate medie, poate fi explicată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
circadian, fiind mai pronunțată dimineața și în perioadele postprandiale. Edemele declive Apariția lor a fost explicată prin afectarea simpaticului periferic cu deprimarea răspun - sului vasoconstrictor, favorizând astfel debitul sanguin distal. Aceste anomalii pot agrava o arteriopatie preexistentă a membrelor inferioare. Infarctul miocardic indolor Nu de puține ori, infarctul miocardic este descoperit pe ECG efectuată de rutină sau, în eventualitatea nefericită, la examenul necroptic, în absența unei anamneze sugestive. Prezența infarctului indolor este un semn major de NAC. Tulburările de ritm cardiac
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
perioadele postprandiale. Edemele declive Apariția lor a fost explicată prin afectarea simpaticului periferic cu deprimarea răspun - sului vasoconstrictor, favorizând astfel debitul sanguin distal. Aceste anomalii pot agrava o arteriopatie preexistentă a membrelor inferioare. Infarctul miocardic indolor Nu de puține ori, infarctul miocardic este descoperit pe ECG efectuată de rutină sau, în eventualitatea nefericită, la examenul necroptic, în absența unei anamneze sugestive. Prezența infarctului indolor este un semn major de NAC. Tulburările de ritm cardiac Modificările interstițiului miocardic datorate depunerii de material
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
distal. Aceste anomalii pot agrava o arteriopatie preexistentă a membrelor inferioare. Infarctul miocardic indolor Nu de puține ori, infarctul miocardic este descoperit pe ECG efectuată de rutină sau, în eventualitatea nefericită, la examenul necroptic, în absența unei anamneze sugestive. Prezența infarctului indolor este un semn major de NAC. Tulburările de ritm cardiac Modificările interstițiului miocardic datorate depunerii de material PAS+ și fibrozei asociate determină „diluarea terminațiilor nervoase”, tulburări în transmiterea normală a impulsului (tulburări de conducere). Bolnavii diabetici cu NAC prezintă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
anestezie Acestea se datorează în special modificărilor tensionale induse de medicația anestezică și se corelează cu gradul de severitate al NAC. Particularități clinice ale bolii cardiovasculare la vârstnicii cu diabet zaharat Macroangiopatia coronariană este responsabilă de apariția anginei pectorale, a infarctului acut de miocard i IMS. Leziunile aterosclerotice coronariene sunt mai extinse și mai frecvente decât la nediabetici. Studiul TAMI (cit. de 57), care a apreciat efectul trombolizei precoce asupra infarctului miocardic acut, a arătat ca diabeticii au leziuni coronariene mult
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
zaharat Macroangiopatia coronariană este responsabilă de apariția anginei pectorale, a infarctului acut de miocard i IMS. Leziunile aterosclerotice coronariene sunt mai extinse și mai frecvente decât la nediabetici. Studiul TAMI (cit. de 57), care a apreciat efectul trombolizei precoce asupra infarctului miocardic acut, a arătat ca diabeticii au leziuni coronariene mult mai severe, cu o incidență crescută a stenozelor > 75% și o frecvență crescută a atingerilor bi- și tricoronariene. În raport cu nediabeticii, diabeticii prezintă mai frecvent fisuri ale plăcii de aterom (evidențiate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
coronariană determină în timp cardio- miopatia diabetică și IC. Interrelația macroangiopatiei coronariene cu neuropatia autonomă cardiacă se reflectă în: ‒ alterarea variațiilor fiziologice de frecvență cardiacă; ‒ modificarea intervalului Q-T; ‒tulburări de ritm; ‒pierderea percepției dureroase cauzată de atingerea fibrelor simpatice (infarct miocardic indolor). 6.3.1. Infarctul acut de miocard Pacienții cu DZ au un risc mai mare de a dezvolta infarct acut de miocard comparativ cu nediabeticii, iar prognosticul este mai rău la diabeticii insulino-dependenți, comparativ cu cei non-insulino-dependenți. Studiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
diabetică și IC. Interrelația macroangiopatiei coronariene cu neuropatia autonomă cardiacă se reflectă în: ‒ alterarea variațiilor fiziologice de frecvență cardiacă; ‒ modificarea intervalului Q-T; ‒tulburări de ritm; ‒pierderea percepției dureroase cauzată de atingerea fibrelor simpatice (infarct miocardic indolor). 6.3.1. Infarctul acut de miocard Pacienții cu DZ au un risc mai mare de a dezvolta infarct acut de miocard comparativ cu nediabeticii, iar prognosticul este mai rău la diabeticii insulino-dependenți, comparativ cu cei non-insulino-dependenți. Studiile au arătat că la diabetici sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
fiziologice de frecvență cardiacă; ‒ modificarea intervalului Q-T; ‒tulburări de ritm; ‒pierderea percepției dureroase cauzată de atingerea fibrelor simpatice (infarct miocardic indolor). 6.3.1. Infarctul acut de miocard Pacienții cu DZ au un risc mai mare de a dezvolta infarct acut de miocard comparativ cu nediabeticii, iar prognosticul este mai rău la diabeticii insulino-dependenți, comparativ cu cei non-insulino-dependenți. Studiile au arătat că la diabetici sunt mai frecvente reocluzia coronariană, reinfarctizarea și reducerea hiperkineziei compensatorii în teritoriile neinfarc - tizate. Studiul DIGAMI
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
mai rău la diabeticii insulino-dependenți, comparativ cu cei non-insulino-dependenți. Studiile au arătat că la diabetici sunt mai frecvente reocluzia coronariană, reinfarctizarea și reducerea hiperkineziei compensatorii în teritoriile neinfarc - tizate. Studiul DIGAMI, efectuat pe un număr de 620 de diabetici cu infarct acut de miocard, a arătat că normalizarea glicemiei după introducerea tratamentului insulinic a redus morta - litatea cu 30% la un an, iar rata de supraviețuire la 3-5 ani a fost mai mare în sublotul tratat cu insulină (57). Semnele clinice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
de miocard, a arătat că normalizarea glicemiei după introducerea tratamentului insulinic a redus morta - litatea cu 30% la un an, iar rata de supraviețuire la 3-5 ani a fost mai mare în sublotul tratat cu insulină (57). Semnele clinice de infarct acut de miocard sunt adesea atipice, determinate de percepția diminuată a durerii anginoase, ca urmare a asocierii neuropatiei autonome. Aceasta poate întârzia diagnosticul în timp util al debutului infarctului sau poate fi o simplă descoperire la efectuarea ECG sau la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
mai mare în sublotul tratat cu insulină (57). Semnele clinice de infarct acut de miocard sunt adesea atipice, determinate de percepția diminuată a durerii anginoase, ca urmare a asocierii neuropatiei autonome. Aceasta poate întârzia diagnosticul în timp util al debutului infarctului sau poate fi o simplă descoperire la efectuarea ECG sau la necropsie. Sindromul confuzional, apariția dispneei, oboselii, vărsăturilor inexplicabile pot fi semnele de debut ale unui infarct în 32-42% dintre cazuri (55,57). Prezența cardiomiopatiei diabetice și a hipertrofiei ventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
a asocierii neuropatiei autonome. Aceasta poate întârzia diagnosticul în timp util al debutului infarctului sau poate fi o simplă descoperire la efectuarea ECG sau la necropsie. Sindromul confuzional, apariția dispneei, oboselii, vărsăturilor inexplicabile pot fi semnele de debut ale unui infarct în 32-42% dintre cazuri (55,57). Prezența cardiomiopatiei diabetice și a hipertrofiei ventriculare stângi repre - zintă factori de agravare a prognosticului bolii cardiace. Complicațiile precoce ale infarctului miocardic sunt mai severe decât la nediabetici, inregistrându-se reinfarctizări, rupturi de cord, mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
confuzional, apariția dispneei, oboselii, vărsăturilor inexplicabile pot fi semnele de debut ale unui infarct în 32-42% dintre cazuri (55,57). Prezența cardiomiopatiei diabetice și a hipertrofiei ventriculare stângi repre - zintă factori de agravare a prognosticului bolii cardiace. Complicațiile precoce ale infarctului miocardic sunt mai severe decât la nediabetici, inregistrându-se reinfarctizări, rupturi de cord, mai ales în localizarea anterioară. Diabetul este un factor predictiv independent pe termen lung al mortalității de cauză cardiacă. Studiul GUSTO arată o mortalitate la 19 luni de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
diabet există afectări multivasculare, ceea ce presupune efectuarea bypass-ului aortocoronarian, inter- venție de multe ori riscantă din cauza complicațiilor asociate (10,60). 6.5.5. Boala arterelor cerebrale AVC reprezintă cea de-a treia cauză de deces în țările dezvoltate, după infarctul miocardic și neoplazii. Există dovezi substanțiale că DZ reprezintă un factor de risc independent pentru AVC ischemic, iar pacienții cu DZ prezintă o mortalitate mai mare comparativ cu nedia - beticii și pot dezvolta dizabilități mult mai severe, necesitând o perioadă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
un factor de risc independent pentru AVC ischemic, iar pacienții cu DZ prezintă o mortalitate mai mare comparativ cu nedia - beticii și pot dezvolta dizabilități mult mai severe, necesitând o perioadă de recuperare mai mare. În mod particular, diabeticii dezvoltă infarct cerebral pe zone mai întinse și au un risc mai mare de recurență (15,2%). DZ rămâne un factor de risc pentru boala ocluzivă a arterelor mici, ceea ce explică și leziunile decelate necroptic, de tip infarcte lacunare. Deși controlul metabolic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
mod particular, diabeticii dezvoltă infarct cerebral pe zone mai întinse și au un risc mai mare de recurență (15,2%). DZ rămâne un factor de risc pentru boala ocluzivă a arterelor mici, ceea ce explică și leziunile decelate necroptic, de tip infarcte lacunare. Deși controlul metabolic optim de durată este principalul factor care asigură prevenția persoanelor diabetice pentru AVC, mai multe studii au arătat că valorile crescute ale tensiunii arteriale reprezintă principalul factor de risc. O reducere a valorilor tensiunii arteriale cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
boli cronice invalidante, care determină pierderea independenței și afectează negativ calitatea vieții (1,2). Conform statisticilor raportate în anul 2006, deși persoanele cu vârsta peste 75 de ani reprezintă doar 6% din populația Statelor Unite, cu toate acestea 35‑40% dintre infarctele miocardice acute și 60% dintre decesele atribuite acestei patologii aparțin acestei grupe de vârstă (3) . Statisticile din China arată procente similare, astfel că aproximativ 80% dintre decesele de cauză cardiovasculară se produc la pacienții cu vârsta peste 65 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
prospectiv, care a inclus 5.201 de pacienți vârstnici, cu o perioadă de urmărire de 7 ani i jumătate, Psaty și colabo - ratorii săi au arătat o asociere directă puternică între valorile scăzute ale HDL -colesterolului și riscul crescut de infarct miocardic (23). Managementul dislipidemiei la vârstnici include o abordare comprehensivă, care trebuie să includă evaluarea factorilor de risc cardiovascular, cu aprecierea riscului global și calcularea țintelor terapeutice ale profilului lipidic. Decizia privind tratamentul dislipidemiei la pacientul vârstnic, precum și valoarea țintă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
vârsta peste 70 de ani) fără boli cardiovasculare, dar care prezentau valori serice crescute ale proteinei C reactive înalt sensibile. Autorii au arătat că terapia cu rosuvastatin la subiecții cu vârsta peste 60 ani a determinat scăderea semnificativă a incidenței infarctului miocardic acut (IMA), a accidentului vascular cerebral, a mortalității cardiovasculare, demonstrând astfel beneficii ale statinelor în prevenția primară a bolilor cardiovasculare similare la vârstnici cu cele evidențiate la adulții tineri (35). În trialul West of Scotland Coronary Prevention Study (WOSCOPS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
i 25% și reducerea nivelurilor de LDL-coles- terol cu aproximativ 11% (68,75,76). Nu există studii ample privind efectul fibraților la pacienții cu vârsta de peste 75 de ani. La pacienții adulți, 4 studii ample au arătat scăderea riscului de infarct miocardic cu procente cuprinse între între 9 i 34%: World Health Organization Clofibrate Study , Helsinki Heart Study (HHS), Bezafibrate Infarction Prevention (BIP) și Veterans Affairs Program High-Density Lipoprotein Cholesterol Intervention Trial (VA-HIT) (68,77-80). Aceste studii ran- domizate au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]