6,074 matches
-
a-și clarifica și completa munca! Evaluarea acestei informații În manieră comunitară și punerea sa la dispoziție reprezintă câștiguri În timp și În calitate. Formalizarea nomenclatoarelor corespunzătoare (know who) permite accesuri directe care accelerează procesele. Pe de altă parte, rețelele informale și relațiile de Încredere stau la baza schimburilor de cunoștințe; ele constituie referința acestora, pe această constatare bazându-se produsul piața cunoașterii pe intranet. KnowledgeMarket articulează un sistem de Întrebări și răspunsuri, de identificare a băncilor de date pertinente În funcție de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și decizie, cu munca În echipă, În colectiv; să se afirme cu lucrări personale, de creație În diferite domenii. Desigur, la realizarea Învățării continue Își aduc contribuția forme diferite de Învățare, de la Învățarea formală la cea nonformală și până la Învățarea informală; de la Învățarea organizată și impusă de alții (de școală) până la Învățarea prin sine Însuși, la autodidaxie; de la Învățarea dirijată până la Învățarea autodirijată. Dar, dincolo de formele organizate care vin În sprijinul fiecăruia (cursuri de specializare, de perfecționare, de reciclare etc.), o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
puternică pentru Învățare și ar conduce spre performanțe școlare superioare. În fine, după modul de influențare directă/indirectă, explicită/implicită specific instituțiilor școlare sau organizațiilor non-școlare, inclusiv familiei și mass-media, mai nou se face distincție Între metode formale și metode informale de instruire și educație. Una dintre cele mai obișnuite clasificări din lucrările de didactică și manualele de pedagogie din ultimele decenii, ia În considerație funcția fundamentală pe care diversele metode o Îndeplinesc În cadrul procesului de Învățământ, Împărțindu-le În două
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
traficul de influență sau nepotismul, lipsesc, în mod bizar, din studiu. Raportul sondajului CURS efectuat în cadrul proiectului „Nu da șpagă” (Fundația Concept, 2004) oferă informații despre incidența mitei în sistemul educațional comparativ cu alte servicii publice: Tabelul 17. Incidența plăților informale pentru accesarea serviciilor publice Sursa: Fundația Concept, 2004 Datele dovedesc ceea ce se știa deja: instituțiile sanitare și vama sunt cele mai corupte sectoare publice din România. În instituțiile de învățământ, mituirea angajaților este un fenomen mult mai rar decât în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
următoarele caracteristici: - sunt preocupate de introducerea unor noi cunoștințe care depășesc semnificațiile împărtășite existente; - sunt instituții relativ autonome care își permit să nu împărtășească multe dintre semnificațiile de la sine înțelese în structurile lor formale (ceea ce nu este valabil în structurile informale, cum ar fi grupurile din cancelarie sau cele din toaletă). Așadar, instituțiile școlare sunt nevoite să utilizeze codul elaborat. Concluzia este simplă: dacă nu stăpânești codul elaborat, nu vei reuși în sistemul educațional. Totuși, teoria lui Bernstein nu trebuie înțeleasă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
relativ improprie, sugerând o traducere forțată din limba engleză), cu referire la informații despre mediul concurențial și concurenți. În mod evident, informațiile despre concurenți conțin și elemente privind mediul intern al acestora. Informațiile concurențiale se pot obține într-o manieră informală și aleatoare dintr-o mulțime de surse, începând cu cele furnizate de consumatorii, furnizorii sau membrii organizației ce constituie obiectul de studiu și terminând cu cele generale privind aria de interes a acesteia, colectate, de exemplu, la conferințe sau de pe
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
activității acestui tip de organizații. Faptul este folosit cu abilitate de multe firme ce operează la limita legalului. Practica îi impune micului întreprinzător să se descurce singur în domeniul informațiilor de management. Modelele atipice pe care le utilizează sunt individuale, informale și netransferabile, pentru că sunt generate și folosite în contexte cu o specificitate avansată. 1.2. Ghid de acțiune pentru colectarea informațiilor concurențialetc "1.2. Ghid de acțiune pentru colectarea informațiilor concurențiale" Construirea planului de acțiune se face având în vedere
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
referințelor valorice diferite, fiecare stakeholder are propria viziune asupra realității; • faza 3 - stakeholder-ii reacționează în fața problemei care devine „vizibilă” și publică. Se formează coaliții și apar confruntări cu caracter politic; • faza 4 - problema este rezolvată într-o arenă formală sau informală. Conținutul ciclului sugerează că intervenția în primele faze poate genera o modificare a „traiectoriei” problemei în sensul rezolvării ei înainte de a deveni publică și de a crea antagonisme sau conflicte între stakeholder-i. Fiecare problemă dă naștere unei alte „hărți” a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
lucrări de management și-au îndreptat atenția spre generarea unor definiții operaționale, a căror principală calitate este dimensiunea redusă. Câteva definiții scurte oferite de-a lungul timpului de către autori de notorietate au fost următoarele: Cultura este un sistem de reguli informale care îi fac pe oameni să acționeze în cea mai mare parte a timpului. (Deal și Kennedy, 1982) Cultura organizațională este dată de: 1. substanță (norme și valori) și 2. forma sa exprimată prin comunicarea substanței către membri. (Trice și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cu unul acceptabil pentru noua strategie. În practică, invalidarea presupune o gamă de acțiuni diversificată, în care se poate include chiar și eliminarea din organizație a „suportului” elementului cultural respectiv, ceea ce ar putea fi chiar concedierea personalului-suport, lideri formali sau informali (Johnson, Scholes și Whittington, 2004). În ambele faze este necesară identificarea corectă a componentelor culturii organizaționale, pentru că aceasta reprezintă elementul cu inerția cea mai mare la schimbare. Modificările apar după perioade lungi de timp și, uneori, cu efecte nedorite pentru
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
s-a modificat titulatura rubricii „Capitaluri proprii” în „Capitaluri”. În mod evident, grupul realizează un bilanț consolidat pentru uz intern și pentru relația cu creditorii. Cum nu există o legislație a acestui sistem de agregare în concordanță cu schema juridică informală de holding a grupului, relevanța sa este mai redusă. III.7. Managementul resurselor umanetc "III.7. Managementul resurselor umane" Toate firmele în dezvoltare din zona Brașovului afirmă că au probleme la nivelul resurselor umane. Acest fapt pare paradoxal într-un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
reflectă un stil parcimonios în utilizarea oamenilor și resurselor. Pentru că fiecare firmă lucrează în domenii reglementate ce impun numeroase tipuri de certificări de calitate, personalul ce se ocupă de calitate are un rol important și o relație directă, formală sau informală, cu managerul firmei. Compartimentele de vânzări și service apar ca o necesitate prin prisma proceselor de bază asociate firmelor. Mobilitatea spațială la care obligă aceste activități explică și tinerețea personalului grupului. III.9. Cultura organizațională și responsabilitatea socialătc "III.9
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sunt susținute prin crearea unui climat ce le încurajează. Oamenii firmei sunt încurajați să-și îmbunătățească viziunea proprie asupra acestui sistem de valori, atât prin sistemul cultural formal ce implică antrenament sau recompensarea transparentă a performanței, cât și prin cel informal, reflectat în modul de abordare a evenimentelor sau a situațiilor unice și nerepetabile. Sinteza sistemului de valori este redată în declarația misiunii (vezi figura IV.12), printr-un sextet de elemente: conducere, responsabilitate, inovație, integritate, colaborare și calitate, explicate succint
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
2009). Managementul Cunoașterii vine cu soluții certe pentru depășirea acestor piedici și folosirea capitalului intelectual pentru un model de dezvoltare bazat pe folosirea activelor intangibile În detrimentul celor tangibile. Astfel de instrumente sunt și celebrele Communities of Practice, adică acele grupuri informale create În organizație și formate din ceea ce se numește În literatura de specialitate knowledge workers (Research Paper: „Communities of management knowledge diffusion”, Joanne Roberts, publicat În Prometheus Vol. 28, No. 2, iunie 2010). Foarte important pentru folosirea la potențial maxim
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În programele comunitare, de a Împărtăși din cunoștințele acumulate, este o cale eficientă de a spori calitatea proiectelor și a aplicațiilor pentru fonduri europene de dezvoltare regională. Interacțiunea cu acești specialiști, fie pe cale formală - conferințe, seminarii, mese rotunde -, fie pe cale informală, communities of practice (echipe de practică), constituie una dintre pârghiile prin care Managementul Cunoașterii Își dovedește utilitatea În utilizarea sprijinului acordat de Uniunea Europeană. 3.2.3. Analiza procesului de absorbție făcută la demararea cercetării - 2010 Efectele generate de folosirea instrumentelor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
răspuns la anumite neclarități sau probleme Întâlnite, dar simplele FAQ - Frequently Asked Questions (cele mai adresate Întrebări), nu au fost decât instrumente primare ale documentării cunoașterii. Era nevoie de un instrument puternic, menit să contopească cele două planuri - formal și informal - și să se constituie ca un Îndrumar pentru potențialii beneficiari și consultanți; acest instrument este reprezentat de Manualul Beneficiarului, adoptat deja de Autorități de Management sau Organisme Intermediare. Fără pretenția de a acoperi absolut toate problemele Întâlnite sau de a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a Întregului proces de obținere a finanțărilor nerambursabile de către beneficiari, care tratează Într-o modalitate structurată aspectele de interpretare ale cadrului de reglementare În condițiile concrete ale beneficiarilor/consultanților și În contextul experienței acumulate din primele sesiuni de aplicare. Deși informal, acest instrument vine să acopere golul dintre rigiditatea cadrului legal de aplicare și nevoile diversificate ale beneficiarilor care doresc să realizeze un anumit obiectiv cu sprijinul fondurilor nerambursabile. Din aceeași clasă a instrumentelor specifice Managementului Cunoașterii, adoptate și promovate de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de dezvoltare a cunoașterii la nivel organizațional a devenit provocarea momentului. Rolul Specialistului În Cunoaștere la nivel organizațional este unul cât se poate de important, iar managerii sunt primii care Înțeleg să Încurajeze formarea Communities of Practice, deoarece rezultatele interacțiunii informale dintre specialiști, creează noua cunoaștere și o dezvoltă pe cea existentă. În literatura de specialitate este deja consacrat rolul Specialistului În Cunoaștere ca generator de plusvaloare, iar, la nivel mondial, Managementul Cunoașterii a fost introdus În cele mai mari corporații
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
există În companie, ci cuprinde și fluxul de cunoaștere dinspre organizație către angajat. Cu alte cuvinte, fluxul informațional este cu sens dublu. De multe ori, acest flux informațional se datorează procesului de osmoză - culegerea de informații și tehnici În mod informal prin interacțiunea În cadrul ședințelor și a lucrului Împreună În anumite proiecte. Poate chiar mai important este transferul formal al informației, sub forma instruirii, care adesea reprezintă o investiție semnificativă În resursele corporative. Datorită mărimii investiției, este important pentru manageri să
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de o parte, și conduitele sau atitudinile individului, pe de altă parte. Pentru obținerea acestei concordanțe, este necesar însă ca persoana să se supună unui proces voluntar (conștient) de aderare continuă și dinamică la viața socială a grupurilor formale și informale, realizat prin asimilarea de roluri sociale, norme morale, valori cultural-științifice, modele comportamentale. Normele sociale iau, de obicei, forma unor reguli de conduită, recunoscute și acceptate de colectivitățile umane. Norma conține și ideea de sancțiune, în cazul încălcării ei, fiind deci
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
accepțiune, nu apar restricții de conținut (învățarea poate fi în egală măsură centrată pe dobândirea de cunoștințe, deprinderi, motivații, atitudini etc.), de cadru instituțional (poate exista comunicare didactică și în afara procesului de învățământ, în diversele forme ale educației nonformale și informale) sau privitoare la parteneri. Nu prezența „personajelor” profesor-elev/elevi dă unei comunicări caracterul didactic, ci respectarea legităților presupuse de un act sistematic de învățare. Astfel, comunicare didactică poate apărea între diferiți alți „actori”: elev-elev, manual-elev, carte-persoană care învață, instructor-instruiți, antrenor-antrenați
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
codurilor excesive) are șansă să fie recunoscut în colectivitatea școlară sub un dublu aspect: adaptat la cerințe și participant la dezvoltarea organizației; f. ca organizație socială, școala este, în același timp, un sistem formal și un mediu de relații interpersonale informale. Este formală prin faptul că prescrie reguli și norme, sancționează conduitele individuale prin raportare la regulament, prin proceduri de control. Dar dezvoltă, chiar în acest cadru formal, relații de prețuire, simpatie, antipatie, alegere și respingere între elevi sau între elevi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că prescrie reguli și norme, sancționează conduitele individuale prin raportare la regulament, prin proceduri de control. Dar dezvoltă, chiar în acest cadru formal, relații de prețuire, simpatie, antipatie, alegere și respingere între elevi sau între elevi și profesori. Substructurile psihosociologice informale răspund nevoilor reale ale indivizilor și sunt tributare structurii formale. Dacă adaptarea la cerințele formale poate fi numită adaptare primară, înscrierea comportamentelor într-un sistem de cerințe neoficiale, mutuale, poate fi considerată adaptare secundară. Jocul de rol, impunerea ca personaj
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
formale. Dacă adaptarea la cerințele formale poate fi numită adaptare primară, înscrierea comportamentelor într-un sistem de cerințe neoficiale, mutuale, poate fi considerată adaptare secundară. Jocul de rol, impunerea ca personaj în fața celorlalți presupune acest tip de adaptare; g. relațiile informale se sprijină pe schimbul de servicii, pe afinități reciproce, preocupări comune într-un anumit domeniu (un hobby, de exemplu), un țel comun, derivat din țelurile organizaționale (dobândirea unui prestigiu de „specialist” Ă matematician, poet al clasei etc.); h. la rândul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe schimbul de servicii, pe afinități reciproce, preocupări comune într-un anumit domeniu (un hobby, de exemplu), un țel comun, derivat din țelurile organizaționale (dobândirea unui prestigiu de „specialist” Ă matematician, poet al clasei etc.); h. la rândul lor, relațiile informale se pot formaliza, în sensul promovării unei ierarhii mutuale, a unor coduri stricte, a unui sistem de norme de conduită interioară. În școli, în internate, întâlnim uneori asemenea sisteme ierarhice în care „membrii inferiori” (de regulă, din clasele mici) sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]