2,901 matches
-
drept consecință pierderea acelei părți din clientela sa care era interesată de capacitatea sa de a furniza întreaga gamă de servicii pe care o oferă un avocat român și, prin urmare, o pierdere de venit. În consecință, a existat o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea bunurilor sale. Aceasta a fost o măsură care a presupus controlul folosinței bunurilor, care trebuie examinată prin raportare la al doilea paragraf al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție (a se vedea, mutatis mutandis
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
97, CEDO 1999-VIII). 89. Pentru a fi compatibilă cu regula generală menționată în prima propoziție a primului paragraf al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție în lumina căruia trebuie interpretat cel de-al doilea paragraf, o astfel de ingerință trebuie să mențină un "just echilibru" între necesitățile interesului general al comunității și cerințele cu privire la protecția drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea Sporrong și Lonnroth împotriva Suediei, Hotărârea din 23 septembrie 1982, Seria A nr. 52, pag. 26, paragraful
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
fundamentale ale individului (a se vedea Sporrong și Lonnroth împotriva Suediei, Hotărârea din 23 septembrie 1982, Seria A nr. 52, pag. 26, paragraful 69). În plus, chestiunea cu privire la menținerea unui just echilibru "devine relevantă numai dacă s-a stabilit că ingerința respectivă satisface cerința de legalitate și nu a fost arbitrară" (a se vedea iatridis împotriva Greciei [MC], Cererea nr. 31.107/96, paragraful 58, CEDO 1999-II, și Beyeler împotriva Italiei [MC], Cererea nr. 33.202/96, paragraful 107, CEDO 2000
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
legalitate și nu a fost arbitrară" (a se vedea iatridis împotriva Greciei [MC], Cererea nr. 31.107/96, paragraful 58, CEDO 1999-II, și Beyeler împotriva Italiei [MC], Cererea nr. 33.202/96, paragraful 107, CEDO 2000-I). 90. Cu privire la legalitatea ingerinței, Curtea remarcă faptul că instanțele naționale au hotărât că art. 130 din Statutul adoptat de UAR, care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu a adăugat la Legea nr. 51/1995 și că o interpretare coroborată
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
prin intermediul Statutului, sunt considerații importante de care trebuie ținut cont în determinarea gradului în care măsura contestată a menținut un just echilibru (a se vedea, mutatis mutandis, Beyeler împotriva Italiei, citată mai sus, paragraful 110). 93. În ceea ce privește scopul legitim al ingerinței, Curtea consideră că aceasta urmărea un scop de interes general, de vreme ce părea legitim pentru UAR să verifice solicitările de (re)admitere în Barou. Scopul unui astfel de control era, prin urmare, protejarea publicului prin asigurarea competenței celor care exercită profesia
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
care exercită profesia de avocat. Întârzierea excesivă în adoptarea Deciziei din 27 iunie 1996 și comunicarea sa reclamantului nu poate fi considerată în sine ca o lipsă de scop legitim a Deciziei UAR de scopul său legitim. 94. În ceea ce privește proporționalitatea ingerinței, Curtea remarcă faptul că, având în vedere că înscrierea reclamantului în Baroul Constanța a avut loc în anul 1991 și că, în conformitate cu art. 5 alin. 3 lit. j) din Decretul-lege nr. 90/1990 , la momentul respectiv UAR avea obligația legală
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
avut loc în anul 1991 și că, în conformitate cu art. 5 alin. 3 lit. j) din Decretul-lege nr. 90/1990 , la momentul respectiv UAR avea obligația legală să controleze admiterea în barouri, ceea ce, în cazul reclamantului, a făcut abia în 1996, ingerința de care se plânge acesta a fost una gravă, privându-l pe reclamant, după 5 ani de la readmiterea sa în Barou, de dreptul de a practica avocatura. UAR ar fi putut lua măsurile necesare, ca răspuns la solicitările reclamantului din
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
din 25 iulie 2000 (reparație echitabilă), cererile nr. 31.417/96 și 32.377/96, paragrafele 22-23, și Stretch împotriva Marii Britanii, citată mai sus, paragrafele 47-48)]. 106. Curtea a constatat mai sus că, în circumstanțele prezentei cauze, a existat o ingerință nejustificată în dreptul reclamantului la respectarea bunurilor sale, datorată consecințelor disproporționate ale invalidării calității sale de avocat prin Decizia UAR din 27 iunie 1996. Cu privire la deciziile UAR și ale Baroului București din februarie 2004, Curtea observă că, în conformitate cu afirmațiile reclamantului, care
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
că, în conformitate cu afirmațiile reclamantului, care nu au fost contestate de Guvern, decizia Baroului București nu a fost încă notificată reclamantului, ca acesta să se poată înregistra ca avocat în acel barou. 107. Referindu-se la concluzia sa privind existența unei ingerințe (a se vedea paragraful 88 de mai sus), Curtea consideră că reclamantul a suferit un oarecare prejudiciu material datorită pierderii calității sale de avocat, dar consideră dificilă determinarea impactului precis al acestui aspect asupra reputației reclamantului, având în vedere faptul
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
Legea concurenței nr. 21/1996 prevede că deciziile emise de autoritatea de concurență se atacă direct la Curtea de Apel București, fără a prevedea, alternativ, și o procedură jurisdicțională de contestare a acestora. În continuare, apreciază că nu există nici o ingerință a statului care să aducă atingere dreptului de acces liber la justiție, Consiliul Concurenței fiind o autoritate administrativă autonomă, nesubordonată guvernamental. De asemenea, arată că Legea concurenței nr. 21/1996 nu îngrădește dreptul la liberă asociere a cetățenilor și libertatea
DECIZIE nr. 89 din 7 februarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a), art. 16, 26, 33, 34 şi 36 din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175130_a_176459]
-
de a fi îngrijit, crescut și educat de aceștia. ... (3) Părinții aleg numele și prenumele copilului, în condițiile legii. ... (4) Copilul are dreptul de a-și păstra cetățenia, numele și relațiile de familie, în condițiile prevăzute de lege, fără nici o ingerință. ... (5) Dacă se constată că un copil este lipsit, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identității sale sau de unele dintre acestea, instituțiile și autoritățile publice sunt obligate să ia de urgență toate măsurile necesare în vederea restabilirii identității copilului
LEGE nr. 272 din 21 iunie 2004 (*actualizată*) privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176746_a_178075]
-
au dreptul la protecție și asistența în realizarea și exercitarea deplina a drepturilor lor ... b) Copilul are dreptul la stabilirea și păstrarea identității sale. ... c) Copilul are dreptul de a-și păstra cetățenia, numele și relațiile de familie fără nici o ingerință. ... d) Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament. ... e) Copilul are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține
ORDIN nr. 95 din 13 martie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială/persoane cu atribuţii de asistenţă socială, în domeniul protecţiei drepturilor copilului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176269_a_177598]
-
au dreptul la protecție și asistența în realizarea și exercitarea deplina a drepturilor lor ... b) Copilul are dreptul la stabilirea și păstrarea identității sale. ... c) Copilul are dreptul de a-și păstra cetățenia, numele și relațiile de familie fără nici o ingerință. ... d) Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament. ... e) Copilul are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține
METODOLOGIE DE LUCRU din 13 martie 2006 privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială/persoane cu atribuţii de asistenţă socială, în domeniul protecţiei drepturilor copilului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176270_a_177599]
-
din 19 noiembrie 2003. Articolul 25 Autoritățile administrației publice locale au față de operatorii serviciilor publice de iluminat public următoarele obligații: a) să aplice un tratament egal tuturor operatorilor; ... b) să asigure și să respecte independența managerială a operatorului față de orice ingerințe ale autorităților și instituțiilor publice; ... c) să asigure menținerea echilibrului contractual stabilit prin contractul de delegare a gestiunii; ... d) să asigure prin normele locale adoptate un mediu de afaceri transparent; ... e) să asigure publicitatea și accesul liber la informațiile publice
ORDONANTA nr. 42 din 30 ianuarie 2003 (*actualizata*) privind organizarea şi functionarea serviciilor de iluminat public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174932_a_176261]
-
din 19 noiembrie 2003. Articolul 25 Autoritățile administrației publice locale au față de operatorii serviciilor publice de iluminat public următoarele obligații: a) să aplice un tratament egal tuturor operatorilor; ... b) să asigure și să respecte independența managerială a operatorului față de orice ingerințe ale autorităților și instituțiilor publice; ... c) să asigure menținerea echilibrului contractual stabilit prin contractul de delegare a gestiunii; ... d) să asigure prin normele locale adoptate un mediu de afaceri transparent; ... e) să asigure publicitatea și accesul liber la informațiile publice
ORDONANTA nr. 42 din 30 ianuarie 2003 (*actualizata*) privind organizarea şi functionarea serviciilor de iluminat public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174933_a_176262]
-
din 19 noiembrie 2003. Articolul 25 Autoritățile administrației publice locale au față de operatorii serviciilor publice de iluminat public următoarele obligații: a) să aplice un tratament egal tuturor operatorilor; ... b) să asigure și să respecte independența managerială a operatorului față de orice ingerințe ale autorităților și instituțiilor publice; ... c) să asigure menținerea echilibrului contractual stabilit prin contractul de delegare a gestiunii; ... d) să asigure prin normele locale adoptate un mediu de afaceri transparent; ... e) să asigure publicitatea și accesul liber la informațiile publice
ORDONANTA nr. 42 din 30 ianuarie 2003 (*actualizata*) privind organizarea şi functionarea serviciilor de iluminat public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174934_a_176263]
-
asigurări, exercitând o functie distinctă și independentă de activitățile entității publice. Prin atribuțiile sale, structura de audit public intern nu trebuie să fie implicată în elaborarea procedurilor de control intern. Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerințelor externe începând de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectivă a lucrărilor și până la comunicarea rezultatelor acesteia. 5.2.2. Obiectivitate individuală Auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparțială, să nu aibă prejudecăți și să evite conflictele de interese. Auditorii interni
ORDIN nr. 38 din 1 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exercitarea auditului public intern în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor de asigurări de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174965_a_176294]
-
critica de neconstituționalitate a art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 , Guvernul apreciază că este neîntemeiată, deoarece nu se poate susține că avizul ministrului justiției pentru cercetarea, reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată a magistraților reprezintă o ingerință în activitatea de realizare a actului de justiție, ci constituie tocmai o măsură de protecție legală a magistratului împotriva abuzurilor. De altfel, potrivit art. 10 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, acțiunea penală este condiționată de autorizarea
DECIZIE nr. 455 din 28 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 100 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163537_a_164866]
-
o măsură rațională de protecție a magistratului, care reprezintă o garanție legală a consolidării principiilor constituționale enunțate anterior, privitoare la independența judecătorilor și la imparțialitatea procurorilor. Curtea reține că este neîntemeiată și critica potrivit căreia avizul ministrului justiției reprezintă o ingerință în activitatea de realizare a actului de justiție, deoarece acesta răspunde de activitatea judecătorilor și de modul în care se înfăptuiește justiția. Conform legii, ministrul justiției are un rol foarte important în selecționarea, pregătirea și verificarea cunoștințelor viitorilor magistrați și
DECIZIE nr. 455 din 28 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 100 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163537_a_164866]
-
raportate la dispozițiile art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, combinat cu art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece "exercitarea recursului în anulare este o ingerință asupra dreptului de proprietate" al autorilor, drepturile și creanțele salariale reprezentând un "bun" în accepțiunea art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție, așa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Azinas contra Ciprului. Înalta Curte de Casație
DECIZIE nr. 167 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 pct. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, ale art. II alin. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi ale art. 12, art. 22 şi art. 30 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169963_a_171292]
-
cauză Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că "refuzul înmatriculării a alterat profund condițiile activității profesionale a petiționarilor și a antrenat o diminuare a veniturilor lor, a valorii clientelei și, mai general, a întreprinderii acestora. Deci, a existat o ingerință în dreptul lor la respectul bunurilor. Totuși, aceasta s-a arătat a fi justificată, căci legea urmărea un scop de interes general, iar un echilibru just între mijloacele utilizate și scopul vizat erau asigurate îndeosebi prin existența unui regim tranzitoriu. Curtea
DECIZIE nr. 325 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (1), (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 72/2004 pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170083_a_171412]
-
unui regim tranzitoriu. Curtea a tras astfel concluzia absenței încălcării art. 1 al Protocolului." Așadar, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, din care menționăm, de exemplu, și Cazul Raimondo împotriva Italiei, 1994, precum și Cazul Marckx împotriva Belgiei, 1979, o ingerință a autorității privind respectul proprietății poate exista dacă este justificată de o cauză de interes general, în condițiile prevăzute de lege și având în vedere criteriul proporționalității. În prezenta cauză exigențele menționate sunt respectate. Astfel, prevederile criticate, cuprinse în art.
DECIZIE nr. 325 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (1), (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 72/2004 pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170083_a_171412]
-
existente în plan național și internațional. Articolul 60 Comisia economico-socială și de asigurări sociale de sănătate reprezintă farmaciștii care lucrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate, urmărind apărarea drepturilor, intereselor și a demnității profesiunii de farmacist, precum și eliminarea oricăror ingerințe în exercitarea actului profesional. Totodată Comisia economico-socială și de asigurări sociale de sănătate supraveghează desfășurarea raporturilor dintre farmaciștii care lucrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate, luând toate măsurile care se impun pentru asigurarea libertății profesiei și a apărării
STATUTUL din 10 mai 2005 Colegiului Farmaciştilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170069_a_171398]
-
drepturile și obligațiile sale cu caracter civil [...]." A. Asupra admisibilității 1. Excepția preliminară a Guvernului privind nerespectarea termenului de 6 luni 48. Guvernul afirmă, cu titlu principal, că cererea este inadmisibilă din cauza nerespectării termenului de 6 luni. Acesta consideră că ingerința în drepturile reclamantului a avut loc fie la 2 august 1994, data punerii în posesie a reclamantului pe un alt teren în locul celor două parcele indicate prin încheierea din 11 iunie 1992, fie la 9 august 1997, data deciziei Curții
HOTĂRÂRE din 2 martie 2004 în cauza Popescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170225_a_171554]
-
Protocol adițional. 80. Cu toate acestea, încheierea anterior menționată nu a fost executată conform dispozitivului său și neexecutarea sa este imputabilă exclusiv autorităților administrative competente. Rezultă că imposibilitatea pentru reclamant de a obține executarea completă a acestei încheieri constituie o ingerință în dreptul său la respectarea bunurilor, așa cum este prevăzut de prima frază a primului alineat al art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție (a se vedea hotărârile Burdov împotriva Rusiei, precitată, paragraful 40, și Jasiuniene împotriva Lituaniei, paragraful 45). 81
HOTĂRÂRE din 2 martie 2004 în cauza Popescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170225_a_171554]