8,637 matches
-
Descrierea făcută de Huggins e mult mai riguroasă decît a primilor doi, dar cea mai bună este a lui Beale. Toate desenele lui Beale sînt în regulă, cu excepția figurii centrale din desenul ce înfățișează trei balene în diferite poziții, desen inserat la începutul celui de-al doilea capitol al cărții sale. Poza de pe frontispiciu, care înfățișează niște baleniere atacînd o turmă de cașaloți, e, în chip admirabil, corectă și verosimilă în linii mari, deși urmărește fără îndoială să ațîțe scepticismul anumitor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
suprafață. (Ă). Din pricina aceasta, poemele În care se Încearcă o figurare a noului tip uman sunt uneori neconvingătoare. Foarte mulți poeți se mulțumeau și se mai mulțumesc Încă să Înregistreze direct, mecanic, În versurile lor un fapt deosebit, așa cum este inserat În ziare sau aflat În altă parte: Pop Ludovic a depășit planul, Banu Ioan a câștigat Întrecerea cu nituitorii din Turnu Severin etc. Asemenea teme de poezie, tratate Într-o manieră superficială, schematică, ce Înregistrează doar faptul brut, nu respectă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cele mai reușite poeme de acest fel vom nota Tovarășul Matei a primit Ordinul Muncii publicat de Veronica Porumbacu Într-unul din numerele din 1949 ale Vieții românești și Balada despre Barta Iosif și ortacii săi de A. E. Baconsky, inserată În coloanele Scânteii (nr. 1781) din 10 iulie 1950. (Ă). În Balada despre Barta Iosif și ortacii săi sunt concentrate o seamă dintre trăsăturile pe care poeții noștri le-au descifrat În fizionomia spirituală a omului nou care se formează
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
întreaga lui fragilitate și precaritate emoțională. La mijloc, ca un ax pe care se rotesc cele două planuri narative menționate, Chandler a plasat un capitol cu totul derutant pentru cititorul nefamiliarizat cu tehnicile sale romanești. Astfel de capitole sunt frecvent inserate în aproape fiecare carte, dar, de data aceasta, autorul nu mai face efortul de a ne ascunde că prin glasul lui Henry Clarendon IV, bătrânul infirm care-și petrece timpul în Camera de Sticlă, vorbește el însuși. (Auto)portretul din
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
la nivelul societății din afara zidurilor sale, drept indicator al eforturilor deținutului de a se reintegra în societate. Acesta este terenul de acțiune al sistemului de recompense. Dacă unele recompense au scopul să îmbunătățească situația individului în interiorul granițelor instituției, fiind deci inserate în logica de funcționare a instituției (ele sunt, de altfel, „tradiționale” în sistemul nostru legal), permisiunea de ieșire din penitenciar este principalul instrument prin care se realizează legătura dintre cele două lumi. Această recompensă constituie excepția punctuală de la caracterul delimitator
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
prestigiu (Humanitas, Polirom) continuă să folosească șirul de puncte! În fine, o altă metodă este aceea a forșpanului, model luat din cinematografie, prin care titlurile capitolelor sunt centrate și urmate imediat de numărul paginilor corespunzătoare. URMEAZĂ 2 FIGURI (CUPRINSURILE)!!! DE INSERAT LEGENDA LA AMÂNDOUĂ!!! 13. Textele ocazionale 13.1. Mottoul Este un citat scurt, În proză sau În versuri, Însoțit de indicarea sursei (uneori, doar a autorului și a anului). Mottoul va fi cules pe un format care nu va depăși
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nota respectivă. 2.6. Corectarea unor erori Notele servesc pentru o posibilă corectare a unor observații și aprecieri făcute În corpul textului. Când lansăm opinii mai originale sau mai Îndrăznețe, despre care bănuim că ar putea produce opinii contrare, „a insera o notă parțial reductivă va fi o dovadă nu doar de lealitate științifică, ci și de spirit critic” (Eco, 2000, p. 182). 2.7. Traducerea unor citate Notele servesc și pentru a indica traducerea În limba română a unui citat
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
povestirea ei În volumul propriu de povestiri Noaptea și focul (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000). Cu un an În urmă, apăruse un roman al scriitorului Al. Florin Țene intitulat Insula viscolului (Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000), unde era inserată și povestirea Incredibilul adevăr, intercalată Între ghilimele și prezentată ca o scurtă proză visată de unul dintre personajele romanului, Sorin (pp. 204-212). Interpelat În legătură cu acest caz, Al. Florin Țene a răspuns că nu este vorba despre un plagiat, ci despre
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Structura textului științific”. 2.4. Listă cu sigle și abrevieri Imediat după „Cuprins” urmează o listă cu siglele și abrevierile folosite, care Îl ajută pe cititor să consulte eficient lucrarea respectivă. Foarte multe lucrări valorifică din plin avantajele tehnicii moderne, inserând În lucrare materiale auxiliare ce pot argumenta și susține ideile și tezele expuse. Acestea vor fi prezentate imediat după „Cuprins” (respectiv În locul listei cu sigle și abrevieri) sau după acesta, indicându-se pagina la care se află În lucrare. Rolul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
înseamnă, unde se găsește, cum poate fi accesată, formatul său etc.; baza de date-nucleu, care constituie „inima” depozitului; instrumente pentru transportul datelor, utilizate pentru a muta copii ale datelor din sistemul operațional (tranzacțional), în depozitul de date și a le insera în locul potrivit; instrumente pentru extragerea, rafinarea și standardizarea (normalizarea) datelor, menite să asigure „curățarea” datelor la preluarea lor în depozit: identificarea și contopirea multiplelor înregistrări care se referă la aceeași informație, ajustarea eventualelor lungimi diferite ale unei aceleiași date, uniformizarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
impactul unei tensiuni insuportabile, se trece de la momente de acută luciditate la altele de delir, într-o confesiune de o sinceritate cvasimasochistă, în ciuda multiplelor procedee eufemizante. Este reprezentarea unei lumi dematerializate („prefăcută în umbră”), degradate (devenită „mocirlă”), în care se inserează „irealul halucinației”, fantasticul. Spațiul în care se mișcă eroul, aparținând capitalei sau orașului de provincie, este când ostil, scenă a unor fenomene apocaliptice („furtuna sinucigașilor” în Mab, canicula sahariană în Râsul tăcut, „vremea ce jupoaie de viu” în Cel mai
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
poetului în epocă și relațiile sale cu contemporanii (I. Slavici, Scrisoare inedită despre Eminescu), articole despre traducerea operei sale în diferite limbi, însoțite de poezii eminesciene în germană și italiană, în traducerea lui Olivian Soroceanu, Francesco Politi, Arthur Bosch. Sunt inserate, de asemenea, poezii de Veronica Micle și George Voevidca închinate poetului. Buletinul conține numeroase studii și articole critice despre personalitatea și opera poetului și mai ales despre exegeza operei eminesciene. Începând cu primul număr, Leca Morariu publică fragmente dintr-o
BULETINUL „MIHAI EMINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285929_a_287258]
-
în perioada interbelică. Alți colaboratori: Dimitrie Găzdaru, Petru Caraman, Gr. Scorpan, G. Ivașcu, Emil Condurachi. Buletinul reapare din anul 2000, trimestrial, ca publicație cu caracter informativ, oglindind activitatea curentă a departamentelor Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române. Se inserează, de asemenea, rezumatele comunicărilor științifice susținute de membrii institutului, apar medalioane (rubrica „Personalități, modele”), sunt înregistrate lucrările recent apărute și se consemnează evenimente semnificative: contacte științifice, doctorate, concursuri, avansări etc. I.R.-N.
BULETINUL INSTITUTULUI DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285938_a_287267]
-
Este astfel de reținut aici un concentrat eseu, Eminescu și bucuria Învierii. În numărul 3-4, semnalabil este debutul publicistic al poetului Ioan Cușa cu câteva succinte considerații intitulate O capelă ecumenică la Sèvres, iar în numărul 5-6 (Crăciun, 1950), este inserat rezumatul comunicării Ortodoxia în luptă de Paul Evdochimov, ținută în cadrul manifestărilor Centrului Român de Cercetări de la Paris. Începând cu primul număr din 1951, C. de m. o. își mută sediul și locul apariției în Canada, la Hamilton, odată cu numirea „directorului
CAIETE DE MARTURISIRE ORTODOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286006_a_287335]
-
Corneliu Moldovanu, G. Orleanu, H. Frollo, A. de Herz, N. Dunăreanu, A. Mândru, Octavian Goga, Al. Cazaban, Alice Călugăru, Ioan Adam, Mihai Codreanu, Virgil Caraivan. Apar și însemnări despre pictorii Carol și Alexandru Pop de Szathmáry și Theodor Aman. Sunt inserate și câteva texte de interes istorico-literar (Emil Gârleanu, Trei momente din viața lui C. Negri - o cuvântare din 1848, o scrisoare din 1858 către Alecsandri și alta către M. Lupescu, din 1869). Mihail Strajanu scrie despre colecția „Biblioteca populară”, fondată
CALENDAR LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286015_a_287344]
-
apărută la Iași în 1898, sub îngrijirea lui I. L. Caragiale, în Editura Tipografiei „Dacia”; poartă subtitlul „Literar și artistic”. După partea calendaristică (sărbători naționale, figuri politice etc.) și scurte articole despre instituțiile de cultură mai importante ale orașului Iași, sunt inserate un medalion Mihail Kogălniceanu, semnat de Anghel Demetriescu, versuri de St. O. Iosif și Ronetti Roman, câteva proze aparținând lui I. L. Caragiale, sub genericul Reminiscențe: Karkaleki, Baioneta inteligentă, Șah și mat!, Politică și delicatețe, Garda civică (republicări), precum și articolul C.
CALENDARUL „DACIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286017_a_287346]
-
în „Lumea ilustrată. Calendar”. În primii doi ani, alături de partea calendaristică, sunt incluse în sumar biografii și bibliografii, note despre istoricul și profilul unor publicații, literatură, în special poezii, folclor, evocări. După 1920, partea literară este realizată din republicări. Sunt inserate versuri de D. Nanu, Th. D. Speranția, D. Teleor, Elena D. Sevastos, G. Coșbuc (Rugămintea din urmă, Cântece, Primăvara, Vara, O istorie veche), Al. Vlahuță (Seara, pe lună), Ion Minulescu (Epilog sentimental), proză de Ioan Slavici (Negrea bătrânul), I. L. Caragiale
CALENDARUL REVISTEI „LUMEA ILUSTRATA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286028_a_287357]
-
Zamfirescu (Lena), St. O. Iosif (Moș Ajun, Sărută, nu jura...), G. Topîrceanu (În drum), Ecaterina Pitiș, Elena Farago, Ion Gorun, I.U. Soricu, Mircea Dem. Rădulescu, Corneliu Moldovanu ș.a. - în poezie, ale lui Ioan Adam, Petrea Dascălul - în proză. Se inserează și o piesă versificată, cu caracter religios, Două lumi de Elie Măgeanu (1924), lipsită de valoare. Publicistica vizează chestiuni de cultură, istorie (în 1922 apar amintirile despre Avram Iancu ale lui Ion Gorun), lingvistică, educație, religie, economie etc., critica și
CALENDARUL PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286027_a_287356]
-
ales texte originale sau preluate din volume aflate sub tipar. Colaborează cu versuri, între alții, St. O. Iosif (Tudor Vladimirescu, 1901), D. Anghel (Populare spaniole, 1903), O. Goga (Fior, 1911, din volumul Ne cheamă pământul), G. Coșbuc (Spânzuratul, 1916). Se inserează proză și teatru de Al. Vlahuță (Cetatea Neamțului, 1901, din volumul România pitorească), N. Iorga (Mihai Viteazul, 1901), M. Sadoveanu (Zâna lacului, 1904, Întâia iubire, 1911), Ilarie Chendi, Ioan Slavici (Bobocel, 1904, Spaima zmeilor, 1908), M. Eminescu (Mira, fragment dramatic
CALENDARUL „MINERVEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286021_a_287350]
-
numerele fiind și integral scrise de acest cărturar, episcop de Caransebeș în perioada 1920-1933. Publicația nu are un program explicit, dar se înscrie pe linia specifică periodicelor din zonă: îndrumarea conștiinței naționale, educarea publicului larg într-o manieră accesibilă. Sunt inserate articole, originale sau reproduceri din alte periodice, referitoare la istoria națională, la istoria locală - deloc ferită de evenimente dramatice -, situația economică, igienă, situația femeii, problemele școlarizării, formele moderne de organizare a gospodăriei. Atunci când sunt în joc interesele naționale, periodicul ia
CALENDARUL ROMANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286030_a_287359]
-
politice pe ton grav, precum și lirică sentimentală. Se reproduc pagini din G. Ranetti, G. Topîrceanu (Romanță autumnală, Balada unui greier mic), Otilia Cazimir. Se republică din scrierile lui I. L. Caragiale (satira Mic și mare și două epigrame). Într-o notiță inserată în numărul 9 din 1883, e condamnată epigrama lui Al. Macedonski la adresa lui Eminescu. O relatare cu iz anecdotic din viața creatorului Luceafărului găzduiește numărul 7 din 1929 și tot aici cineva semnând B.L. (este vorba despre B.Lăzăreanu) e prezent
CALICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
Platon, G. Guțu despre Ideile metafizice ale moralei lui Seneca, iar N. Jingoiu despre Creștinismul lui Seneca filosoful. Toma I. Vasilescu argumentează o interesantă ipoteză referitoare la originea conceptului „genius” la romani, iar N.I. Ștefănescu discută Originea versului alexandrin. Se inserează traduceri din poezia lui Horațiu, Ovidiu, Properțius, Bion, semnate de Const. I. Niculescu, D. Ganea, N. I. Ștefănescu. Tot aici, T. Lăzărescu publică două poezii în limba latină. Alți colaboratori: Felicia Brătianu, Aurel Iordănescu, Il. Almăjeanu. A.P.
CAMENAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286050_a_287379]
-
poeților români clasici și contemporani: M. Eminescu, V. Alecsandri, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, O. Goga, Al. Mateevici, Aron Cotruș (Horia, Pâinea noastră, Țară, Între Volga și Mississippi, reproduse după volumul Drumuri prin furtună și din alte publicații), Radu Gyr. Sunt inserate povești de Ion Creangă și schițe de I.L. Caragiale. Pagini de proză semnează și Nic. Iancu Păltinișanu, Nicolae Teban, Ilie I. Manolescu. Rubrica permanentă „Știri culturale”, cronica literară a lui Faust Brădescu, urmărind actualitatea literară, și studiile lui Vasile Posteucă
CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286055_a_287384]
-
pentru poezie. Inspirate de urcarea pe tron a lui Gheorghe Bibescu, „stanțele epice” din volumul Prințul român (1843) sunt naive și exaltate. Asemenea „stanțe” apar și în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în „Curierul românesc”. În „Învățătorul satului”, inserate în articolele moralizatoare din ciclul amintit, se găsesc câteva poezii simple, pe motive populare. Un volum de versuri nu a mai apucat să vadă lumina tiparului. Tot în manuscris a rămas și o tragedie în versuri, Iosef cel lacom sau
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
A.r. În a doua jumătate a lunii februarie 1829, Gh. Asachi cerea administrației instaurate de trupele rusești de ocupație din Moldova aprobarea de a edita și redacta o publicație periodică cu patru pagini, în care ar fi urmat să insereze știri culese din ziarele străine, buletine în legătură cu mersul operațiunilor militare ale războiului ruso-turc și să tipărească articole cuprinzând noțiuni instructive de istorie, geografie și fizică, scrieri literare și morale, noutăți din întreaga lume și informații comerciale. Două luni mai târziu
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]