18,030 matches
-
atât în compoziții cât și în mici grupuri statuare. Corpurile uneori le reprezint trunchiate, robuste și puternice, încercând să le redau mișcarea și forță. Pentru sărbătorile de iarnă, cu mulți ani în urmă am lucrat în colectiv, personaje, grupuri statuare inspirate din basmele românești și povestirile lui Creangă. Erau destinate orășelelor copiilor din Moldova. Mă fascinau mai ales când le coloram, fiind deosebit de frumoase și vesele. Am modelat zeci de eroi de mari dimensiuni uneori peste doi metri. Împreună cu sculptorii Dumitru
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
interregionale, naționale și internaționale. Încercăm să am pregătite măcar două lucrări pentru fiecare expoziție. Nu făceam niciodată schițe pentru compoziții. Îmi pregăteam lutul, gândeam compoziția, apoi o lucrăm. Îmi plăceau costumele populare puteam să scot linia decorativă, de aceea mă inspirăm din lumea satului românesc, oprindu-mă la tradiții. Mă întorceam deseori în timp, în lumea satului natal. Am participat la Festivalul Internațional al Tineretului organizat la Viena în anul 1959, unde am obținut Premiul I, pentru lucrarea Bogățiile patriei. Mi-
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
20 PM Page 10 8 I.A.:Am observat că ați avut preferințe pentru tema istorică, compoziții ample, cu multe personaje. Aveți în colecția Muzeului de Artă un proiect de monument intitulat Dacii. L.D.:Mi-a plăcut să reprezint compoziții inspirate din istoria românilor, cu numeroase personaje reprezentând dacii că luptători, figuri de țărani, siluete feminine cu opaițe, copii, steagul dacilor, cetăți dacice din piatră și nuiele, sugerând nașterea poporului român. Caii i am modelat în mod deosebit. Când eram studentă
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
de mari dimensiuni, lungimea lor depășind 2-3 metri. Stilizam formele, mergeam pe linie decorativă. Mam oprit în special la sculptură mică, aceasta îmi oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea, frumusețea lor. “ Lucreția Filioreanu Dumitrașcu LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 27
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
mari dimensiuni, lungimea lor depășind 2-3 metri. Stilizam formele, mergeam pe linie decorativă. M-am oprit în special la sculptură mică, aceasta îmi oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea și frumusețea. Discutăm cu Ecaterina Petrovici despre ceramică de Cucuteni. Ea făcea lucrări de grafică cu figurine umane, pe
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
atât în compoziții cât și în mici grupuri statuare. Corpurile uneori le reprezint trunchiate, robuste și puternice, încercând să le redau mișcarea și forță. Pentru sărbătorile de iarnă, cu mulți ani în urmă am lucrat în colectiv, personaje, grupuri statuare inspirate din basmele românești și povestirile lui Creangă. Erau destinate orășelelor copiilor din Moldova. Mă fascinau mai ales când le coloram, fiind deosebit de frumoase și vesele. Am modelat zeci de eroi de mari dimensiuni uneori peste doi metri. Împreună cu sculptorii Dumitru
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
interregionale, naționale și internaționale. Încercăm să am pregătite măcar două lucrări pentru fiecare expoziție. Nu făceam niciodată schițe pentru compoziții. Îmi pregăteam lutul, gândeam compoziția, apoi o lucrăm. Îmi plăceau costumele populare puteam să scot linia decorativă, de aceea mă inspirăm din lumea satului românesc, oprindu-mă la tradiții. Mă întorceam deseori în timp, în lumea satului natal. Am participat la Festivalul Internațional al Tineretului organizat la Viena în anul 1959, unde am obținut Premiul I, pentru lucrarea Bogățiile patriei. Mi-
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
20 PM Page 10 8 I.A.:Am observat că ați avut preferințe pentru tema istorică, compoziții ample, cu multe personaje. Aveți în colecția Muzeului de Artă un proiect de monument intitulat Dacii. L.D.:Mi-a plăcut să reprezint compoziții inspirate din istoria românilor, cu numeroase personaje reprezentând dacii că luptători, figuri de țărani, siluete feminine cu opaițe, copii, steagul dacilor, cetăți dacice din piatră și nuiele, sugerând nașterea poporului român. Caii i am modelat în mod deosebit. Când eram studentă
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
de mari dimensiuni, lungimea lor depășind 2-3 metri. Stilizam formele, mergeam pe linie decorativă. Mam oprit în special la sculptură mică, aceasta îmi oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea, frumusețea lor. “ Lucreția Filioreanu Dumitrașcu LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 27
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
spus-o unei ființe avizate în domeniu care a fost prima care m-a îndemnat s-o scriu separat de completările făcute la prima carte. Așa și fac. Și sper ca toți îndrumătorii mei sămi stea alături și să mă inspire în cele ce urmează. Mulțumesc tuturor: povățuitori, îndrumători și cititori pentru ajutor, înțelegere și răbdare! Autoarea Iași, 3 decembrie 2007 I. PREMONIȚIE Povestea noastră începe în toamna anului 2006. Doamna N.C. află că testul de sarcină este pozitiv. Bucurie mare
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
peste scutecele cu care era învelită în incubator. Întreb unde pot găsi un preot. - Nu vă faceți griji, am trimis deja după preotul spitalului. Petra îmi dă o lumânare groasă, albă, pe care să scriu ceva. Eu scriu cum mă inspiră cei de sus: „Raisa, floare a cerului (Raisa, Blume des Himmels)”; Petra ia lumânarea, o citește se bucură de frumusețea textului și o așează pe masa pregătită. Vine preotul, se pregătește și ne explică faptul că nu se aprinde lumânarea
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
amintesc bine lecția de biologie...). Partea „feminină” a bărbatului tinde să se „întregească” prin femeie, iar partea „bărbătească” a femeii caută la rându-i bărbatul „întregitor”. O explicație „mitic-genetică” a iubirii la nivel organic (și orgasmic!), pe care mi-a inspirat-o pseudojurnalul romanticului scriitor basarabean. Este posibil ca multe reflecții ale sale să-și aibă originea în anii de recluziune în Gulagul sovietic, în lagărul siberian unde, încă tânăr, va fi poftit „dulce obraz de femeie” (ca să-l citez pe
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
două persoane ce-și rămân străine. * * * Cititorul are dreptul să se întrebe de ce am făcut această lungă paranteză: doar de dragul de a povesti un film care m-a impresionat? Răspunsul este simplu: se pare că în substanța poveștii din pelicula inspirată de romanul lui Graham Greene se află unele date ce ar putea să mi lumineze aspecte peste care bătrânul scriitor basarabean a trecut mai repede. Astfel, amintește o singură dată de faptul că Teodora frecventa biserica. Menționează și discreția ei
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pe covor, lângă patul ocupat numai de Teodora, sprijinită pe două perne și mângâindu-i cu mâna stângă obrazul nebărbierit. O studiază discret, voind să ghicească ce anume o face atît de liniștită în fața viitorului apropiat. Oare să fie curajul inspirat de ființa aceea mică pe care o simte și el acum sub palma pusă pe abdomenul deja voluminos? Lumina de pe chipul ei vine, desigur, tot din adânc, din arderea intimă în care se plămădește ghemul acela de celule vii, căpătând
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
admiră cursivitatea vorbirii, memoria, spontaneitatea unor asocieri de idei, simțul umorului. Fără a fi preocupat în mod special de efectul vorbelor sale, Profesorul este bucuros de „participarea activă” a Teodorei. Numai astfel, (i-a declarat-o de multe ori) îl „inspiră”, ba chiar îl face să fie mai „deștept”, adică i se reactivează anumite „zone adormite ale minții”. „-Înseamnă că ești tânăr, așa că nu te mai «lăudaă cu «părul albă, că nu te prinde!” - îl admonesta Teodora. „-Ei, dacă s-ar
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
nou pe poetul latin Horatius: Non omnis moriar... - referință la perenitatea operei). Opera ultimă, „cântecul de lebădă” al Domnului R. este copilul pe care Teodora îl va naște curând. Chiar dacă este o „operă” în colaborare...) „Muza” nu doar l-a inspirat, ci i-a oferit și „suportul” (material și spiritual) pentru a-și afirma „la modul concret” instinctul creator. Sau, mă rog! „procreator”! Ambele variante sunt ale omului, depinde de valoarea pe care le-o dă. Cu puține cuvinte (dar bine
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
care își reînnoiește mereu vălurile, asemenea zeiței Isis. Mărturii Încă presocraticii își exprimau uimirea față de mecanismul miraculos al creației poetice. Democrit vorbește despre transa revelatoare în care intră poetul în clipa dicteului: Tot ce un poet scrie cu entuziasm și inspirat de suflul divin este în mod superior frumos" (fr.18). "Să-ți reprezinți ceva frumos este vocația unei inteligențe inspirată de zei" (fr. 112) De asemenea, Empedocle vorbea de intervenția divină: "cuvintele mele sunt cele ale unei zeițe". Platon, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Democrit vorbește despre transa revelatoare în care intră poetul în clipa dicteului: Tot ce un poet scrie cu entuziasm și inspirat de suflul divin este în mod superior frumos" (fr.18). "Să-ți reprezinți ceva frumos este vocația unei inteligențe inspirată de zei" (fr. 112) De asemenea, Empedocle vorbea de intervenția divină: "cuvintele mele sunt cele ale unei zeițe". Platon, în dialogul Ion, afirmă că poetul nu este un creator propriu zis, ci un mijlocitor, transmițător al "șoaptei divine", asemenea Pythiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nu este un creator propriu zis, ci un mijlocitor, transmițător al "șoaptei divine", asemenea Pythiei : Nu este vorba de o artă, ci de o putere divină... Poetul înaripat, sfânt, nu se află în starea de a crea înainte de a fi inspirat de un zeu, din afara lui, dincolo de propria sa rațiune... Este un privilegiu dumnezeiesc... Poeții nu sunt altceva decât interpreții zeilor" (Ion. 533c-534e). Pentru Platon, inspirația este "delir divin, o gândire înaripată" (Fedru, 244), care vede esența dumnezeiască din lucruri. Despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Augustin: este iluminarea Maestrului Interior; nu se poate scrie poezie înaltă fără avea în spirit o insuflare de la zei. Ideea insuflării divine este reluată și de Cicero prin cuvântul furor, echivalentul "entuziasmului" elen; zeul alege pe cel pe care îl inspiră, lumina divină înlocuiește pe cea rațională. "Nimeni nu a fost vreodată mare fără suflul inspirației divine" (De natura deorum, II). În cartea sa Mathawi, poetul mistic Rumi, vorbește despre o mână nevăzută: "Mâna poetului este prinsă de o mână ascunsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
primordialitatea înălțării din cultura noastră, ea suie perpendicular pământului, către "munții mari", soare, lună și "stelele făclii". Ochiul transcendental al intuiției anonime originare a văzut cu uimitoare revelație adevărurile fundamentale ale Ființei. Eternul feminin din Frumoasa fără corp, postuma eminesciană inspirată de un basm popular, este lumină pură, imaterialitate, este puritate absolută "O idee ce-i menită etern să stee". Dacă în legenda ebraică omul a pierdut nemurirea din cauza "păcatului" cunoașterii, care îl făcea egal cu Iehova, în budism, dimpotrivă, ignoranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
celei mai înalte ființări a noastră și a lumii. Pierderea sentimentului și a răspunderii cosmice constituie una din dramele culturii actuale. Stare poetică și deschidere vizionară Poezia noastră populară se desfășoară pe coordonate cosmice. Amintim doar că Luceafărul a fost inspirat de un poem din folclor. Cosmicul, cu aspectele sale complexe, apare cel mai evident în Miorița. Orizontul în care are loc balada nu se limitează la priveliștea edenică din primul distih ("Pe-un picior de plai,/ Pe-o gură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
coșmar enorm aceasta este conștiința Răului" (L'irrémédiable). În poezia Un voyage à Cythère poetul nu vede în celebra insulă a amorurilor libere decât un stârv spânzurat, vizitat de muște și viermi, simbol al carnalului, obiectul dragostei, și care îi inspiră profundă repulsie: Dans ton île, o, Venus, je n'ai trouvé debout Qu'un seul gibet symbolique où pendait mon image. Ah! Seigneur, donnez-moi la force et le courage De contempler mon coeur et mon corps sans dégoût ! În Epilogue
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și Guernica lui Picasso, unde durerea apare însă caricaturizată în manieră cubistă. Absurdul antipoezie Precum este știut, cuvântul "poezie" derivă de la grecescul poiein care însemnează a face, a crea. Tot ceea ce un poet scrie cu entuziasm (= en teos în dumnezeu), inspirat de suflul divin, este superior de frumos", afirma Democrit. "Poezia este mai adevărată și mai elevată decât istoria", postula definitoriu Aristotel în Poetica. "Ceea ce durează poeții întemeiază", iar "Plin de merite, omul poetic trăiește pe pământ", scria, în ecou, Friedrich
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de „ea“. Fostă „a lui“. Gândul în sine i se păru obositor. Îi oferi ei fotoliul-sicriu și acceptă fără să se enerveze un refuz previzibil. Prefera să stea în picioare. Așa, lipsită de armătura ironiilor și gesturilor ei detașate, îi inspiră, dintr-odată, atâta lipsă de feminitate, încât i se păru incredibil faptul că între ea și Alex ar fi putut exista chiar și umbra unei povești. O idilă cu o fată băiețoasă și umilă ca un șoarece era mai degrabă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]