4,621 matches
-
coreelor cronice etc.; - depresia secundară consecutivă unor afecțiuni somatice de natură infecțioasă, toxică, endocrină, metabolică; - depresia care apare în cursul tratamentului cu medicamente psihotrope administrate incorect și pe durată lungă. 3) Instabilitatea psiho-afectivă Numeroși autori au descris o stare de instabilitate emoțional-afectivă complexă, asociată cu o instabilitate motorie și modificări intelectuale și comportamentale, care apare de regulă la copii și adolescenți (H. Abramson). Ea pune serioase probleme de adaptare-integrare familială, școlară și socială. În sensul acesta, H. Abramson descrie următoarele forme
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor afecțiuni somatice de natură infecțioasă, toxică, endocrină, metabolică; - depresia care apare în cursul tratamentului cu medicamente psihotrope administrate incorect și pe durată lungă. 3) Instabilitatea psiho-afectivă Numeroși autori au descris o stare de instabilitate emoțional-afectivă complexă, asociată cu o instabilitate motorie și modificări intelectuale și comportamentale, care apare de regulă la copii și adolescenți (H. Abramson). Ea pune serioase probleme de adaptare-integrare familială, școlară și socială. În sensul acesta, H. Abramson descrie următoarele forme clinice: a) Instabilitate psihomotorie pură. Aceste
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asociată cu o instabilitate motorie și modificări intelectuale și comportamentale, care apare de regulă la copii și adolescenți (H. Abramson). Ea pune serioase probleme de adaptare-integrare familială, școlară și socială. În sensul acesta, H. Abramson descrie următoarele forme clinice: a) Instabilitate psihomotorie pură. Aceste cazuri se caracterizează prin următoarele trăsături psihopatologice: impulsivitate, turbulență, înclinație spre mânie, nesupunere, încăpățânare, dezordonați, împrăștiați, violenți, bătăuși. Bolnavii vor să domine într-o manieră puerilă; recurg la frecvente fugi și manifestă tendință la vagabondaj. b) Debilii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
crepuscular, fiind urmată de amnezie. Înrudită cu fuga este o altă tulburare de comportament de tip instabil-impulsiv: dromomania. Dromomania reprezintă o dispoziție permanentă și imperioasă a individului de a călători, de a efectua deplasări legate de o stare de permanentă instabilitate interioară căreia nu-i poate rezista. Vagabondajul este tot o tulburare de comportament manifestată prin nevoia imperioasă, permanentă, de deplasare, de a călători. Ea este legată de o instabilitate structurală de tip constituțional a subiectului. Vagabondajul este o permanentă hoinăreală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
călători, de a efectua deplasări legate de o stare de permanentă instabilitate interioară căreia nu-i poate rezista. Vagabondajul este tot o tulburare de comportament manifestată prin nevoia imperioasă, permanentă, de deplasare, de a călători. Ea este legată de o instabilitate structurală de tip constituțional a subiectului. Vagabondajul este o permanentă hoinăreală, o continuă deplasare impulsivă a individului fără a putea reveni, la un domiciliu fix. Spre deosebire de fugă, care are un caracter episodic, vagabondajul este o pulsiune morbidă permanentă, o „fugă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Weichard și Kant. Weichard (1790) clasifică bolile psihice în următoarele două grupe: 1) Boli ale spiritului (Geisteskrankhetten), reprezentate prin: - slăbirea imaginației, - vivacitatea imaginației, - lipsa atenției, - reflecție obstinată și persistentă, - absența memoriei, - lipsa judecății, - prostia sau încetineala spiritului, - vivacitatea exagerată sau instabilitatea spiritului, - delirul. 2) Bolile sentimentului (Gemütskrankheiten), reprezentate prin: - excitație (orgoliu, mânie, fanatism, erotomanie), - depresiune (tristețe, dorință, disperare, sinucidere). O contribuție interesantă o aduce I. Kant în domeniul analizei bolilor psihice. El face acest studiu, fie ca o lucrare independentă (Eseu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al vieții sociale, familiale etc. Această stare este cunoscută sub denumirea de dezechilibru psihopatic, sociopatie, personalitate antisocială, toți acești termeni desemnând acea formă, de devianță socială care se observă în special la sexul masculin și în mediile socio-familiale dezorganizate. Prin instabilitatea și incapacitatea sa de a se integra în grup, persoana dezechilibratului se deosebește de persoana dis-socială adaptată și integrată într-un grup marginal în care-și găsește identitatea și securitatea. Stările de dezechilibru psihic se caracterizează prin câteva trăsături majore
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grup marginal în care-și găsește identitatea și securitatea. Stările de dezechilibru psihic se caracterizează prin câteva trăsături majore, care le sunt specifice din punct de vedere psihopatologic. Acestea sunt următoarele; 1) un stil de existență specific, caracterizat prin următoarele: instabilitate, impulsivitate, inadaptabilitate, tendință de mitomanie, disimulare, conduită labilă și imprevizibilă; 2) o anumită evoluție psihobiografică, caracterizată prin existența unor frustrări, psihotraumatisme, devianțe etc., așa cum se poate vedea în continuare: a) copilărie tulburată în cere semnalăm: alternanță de apatie și surexcitare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
așa cum se poate vedea în continuare: a) copilărie tulburată în cere semnalăm: alternanță de apatie și surexcitare, activitate școlară neregulată și indisciplinată, crize de manie, fugi. b) accentuarea tulburărilor în adolescență manifestate prin următoarele conflicte repetate cu autoritățile, profesorii, părinții, instabilitate școlară ducând la eșecuri; frecventarea grupurilor marginale sau delictuale; primele delicte (furt, lovire, agresivitate); frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, excese etilice, experiențe toxicomanice, prostituție, homosexualitate; sustragerea de la efectuarea serviciului militar; suportarea dificilă a obligațiilor legate de serviciul militar (dezertare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fugilor, nomadismul, tentative de suicid, excese etilice, experiențe toxicomanice, prostituție, homosexualitate; sustragerea de la efectuarea serviciului militar; suportarea dificilă a obligațiilor legate de serviciul militar (dezertare, insubordonare, stări reactive, suicid; c) profilul personalității la adult este marcat de următoarele aspecte: persistența instabilității, dificultăți de integrare socio-profesională (schimbarea frecventă și nejustificată a locului de muncă, a profesiei, activități temporare de factură marginală); traiul din expediente; acțiuni delictuale și infracționale; existență parazitară; egocentrism și instabilitate emoțional-afectivă (separare, divorț, abandon familial, relații efemere, etc.); fuga
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalității la adult este marcat de următoarele aspecte: persistența instabilității, dificultăți de integrare socio-profesională (schimbarea frecventă și nejustificată a locului de muncă, a profesiei, activități temporare de factură marginală); traiul din expediente; acțiuni delictuale și infracționale; existență parazitară; egocentrism și instabilitate emoțional-afectivă (separare, divorț, abandon familial, relații efemere, etc.); fuga de responsabilitate și tendință către aventuri. Dezechilibrul psihic al personalităților psihopatice, prin natura instabilității sale, se asociază în mod frecvent cu „accidente psihiatrice” de următoarele tipuri: - Crize da agitație clasică asociate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
profesiei, activități temporare de factură marginală); traiul din expediente; acțiuni delictuale și infracționale; existență parazitară; egocentrism și instabilitate emoțional-afectivă (separare, divorț, abandon familial, relații efemere, etc.); fuga de responsabilitate și tendință către aventuri. Dezechilibrul psihic al personalităților psihopatice, prin natura instabilității sale, se asociază în mod frecvent cu „accidente psihiatrice” de următoarele tipuri: - Crize da agitație clasică asociate cu autosau hetero-agresivitatea. Acestea pot avea un caracter exploziv, zgomotos. - Depresia, frecvent întâlnită, este legată de vidul de existență pe care-l dă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care se definește prin mecanismele de apărare proprii amintind de cele ale psihozei (Bergeret). Din punct de vedere psihopatologic, acest grup de tulburări se manifestă printr-un polimorfism clinic reprezentat prin următoarele (Keniberg și Marcelli): angoasă, simptome nevrotice, sindrom depresiv, instabilitate si impulsivitate. D. Widlöcher consideră patru trăsături psihopatologice fundamentale pentru „stările-limită”, și anume: - o activitate fantasmatică lipsită de apărarea nevrotică obișnuită, - o angoasă de anihilare (distrugerea coerenței sinelui), - organizare haotică a dezvoltării libidinale, - tendințe agresive deosebit de intense. Din punct de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modificări ale personalității individului, cu tablouri clinico-psihopatologice similare celor de tip epileptoid (Bradley). Lennox insistă asupra importanței prezenței „cicatricei cerebrale” în procesul de deteriorare al personalității subiectului caracterizat prin următoarele aspecte psihopatologice: - deteriorarea nivelului de inteligență, - personalitate de tip epileptoid, - instabilitate cu hipersensibilitate, - indisciplină și dificultăți școlare sau profesionale, - agresivitate, - dificultăți de adaptare cu reacții antisociale, - bradipsihie, vâscozitate și bipolaritate afectivă. Evoluția în timp a bolii, duce la fixarea și agravarea acestor transformări de factură psihopatologică, descrise mai sus, modificând profund
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu caracter contagios. 2) Mania cronică este tulburarea afectivă care succede maniei acute, evoluând de regulă sub forma unei tulburări clinice continue. Din punct de vedere psihopatologic se caracterizează printr-o stare continuă de excitație psihomotorie dezordonată, logoree, neliniște și instabilitate, polipragmazie. Ea poate îmbrăca două tipuri de tablouri clinico-psihiatrice: a) Mania cronică simplă, caracterizată prin excitație psihomotorie dezordonată, logoree, asociații ideative superficiale, asonanță, putând ajunge la o stare de incoerență și acte de violență. b) Mania cronică delirantă, care asociază
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evoluează în două etape, bine determinate: a) Etapa pregătirii actului suicidal este cunoscută sub denumirea de „sindrom pre-suicidar” (E. Ringel) și acesta constă din următoarele: - instalarea unei stări de neliniște anxioasă cu agitație neexplicabilă pentru individ, - tulburări de somn, - iritabilitate, instabilitate emoțională și tendință la depresie, - cenestopatii, preocupări obsesive, - idei de culpabilitate, inutilitate, de autoacuzare, - restrângerea câmpului de interese și al comunicării, - abuzul de alcool și medicamente psihotrope, - idei de suicid. b) Etapa trecerii la actul de suicidal propriu-zis se caracterizează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stabism intern, nas aplatizat, gură întredeschisă, mână scurtă și pătrată. În plus se notează dificultăți de mers, abdomen destins, hipotonie musculară, hiperlaxitate ligamentară. Această categorie de oligofreni sunt docili, afectuoși, sensibili la ritm și muzică, dar prezintă frecvente tulburări caracteriale (instabilitate, agresivitate, opoziție, negativism). Se constată existența unor malformații și în sfera somatică reprezentate prin tumori, malformații cardiace, o mare sensibilitate sau receptivitate pentru infecțiile acute. Etiologia acestei oligofrenii s-a stabilit a fi de natură genetică printr-un defect specific
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
problemă discutabilă, fără a fi însă exclusă. În orice caz, atunci când ea este pusă în evidență, Th. Lempérière deosebește două forme: Bărbatul histrion: bun actor, se confundă cu stereotipul sexului său. Histrionismul se asociază cu o stare de dezechilibru psihic, instabilitate, un tip de existență parazitară, afaceri frauduloase, fenomene astenice, dureri diverse ca localizare și intensitate, simptome de tip deficitar, etilism. Bărbatul pasiv-dependent este tipul imatur care-și controlează cu greutate emoțiile, inhibat în viața socială, incapabil pentru o acțiune competitivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
totul desfășurându-se pe un fond de neliniște interioară. La acestea se mai adaugă îndoiala, obsesiile, compulsiunile și ritualurile. 5) Personalitățile psihopatice În această categorie intră o constelație de anomalii de caracter și de conduite cu tendințe antisociale, impulsivitate și instabilitate afectivă și socio-profesională, dar care au o individualitate caracteristică proprie din punct de vedere psihopatologic, neputând fi confundate nici cu structurile nevrotice, nici cu cele psihotice ale personalității. Acest tip de personalitate a fost izolat pentru prima dată de A
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sensibilitate, agresivi și imorali, dezechilibrații de voință, impulsivii. E. Dupré reia problema incluzând aceste tipuri de personalități anormale în grupa „dezechilibraților constituționali” în care include următoarele forme clinice: dezechilibrații constituționali de motilitate, constituția emotivă, constituția paranoiacă, constituția mitomaniacă, perversiunile instinctive (instabilitatea socio-profesională, tendința la delincvență, propensiunea la bufeele delirante). Astăzi, în acest grup de tipuri de personalități anormale sunt incluse personalitățile psihopatice, sociopatice și personalitățile antisociale. Acest tip de personalități au un caracter psihopatologic eterogen, marcat de natura lor dezechilibrată și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formează o entitate clinică originală care nu aparține nici nevrozelor și nici psihozelor. Din punct de vedere psihopatologic, „stările-limită” se caracterizează printr-un mare polimorfism în care notăm prezența următoarelor aspecte clinice (Kernberg și Marcelli): angoasa, simptome nevrotice, sindromul depresiv, instabilitatea și impulsivitatea. După D. Widlöcher, „stările-limită” se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: o activitate fantasmatică, o angoasă de anihilare (distrucția coerenței Eului), o organizare haotică a dezvoltării libidinale, tendințe agresive particulare intense. 7) Personalitățile deficitare și imature Acestea reunesc acele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice, a sistemului personalității. Dispoziție: virtualitatea unei persoane de a fi vulnerabilă față de anumite afecțiuni psihice. O stare de fragilitate cu caracter constituțional. Dromomania: nevoia imperioasă de a călători, de a se deplasa dintr-un loc în altul datorită unei instabilități constituționale de factură morbidă. Ecolalie: repetarea de către bolnav a cuvintelor și frazelor pronunțate de o altă persoană. Ecomimie: imitarea repetitivă de către un bolnav a expresiei mimice a interlocutorului său. Ecopraxie: imitarea de către bolnav a gesturilor unei persoane. Encoprezis: pierderea involuntară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și să ignore doctrinele politice pasagere care contestă această filosofie. (*) (În România, fiecare nou ministru al Învățământului, numit politic, a luat reforma educațională de la capăt, în conformitate cu doctrina politică a cărui partizan era. Atare noi începuturi, foarte frecvente, au indus anomie, instabilitate și chiar anarhie în rândul profesorilor și elevilor. Deși curriculumul formal este coerent, el nu poate rezista presiunilor entropice ale diverselor hidden curricula negative care s-au iscat exploziv în școli și despre care se crede că modernizează educația. De
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
disciplinele de învățământ. Se pune așadar o problemă cu privire la regula construirii curriculumului. Care ar putea fi norma ideală? Cherryholmes crede că norma nu poate fi în nici un caz consensul, stabilitatea sau agreement-ul - dimpotrivă, norma ar trebui să fie „conflictul, instabilitatea, disagreement-ul, pentru că procesul este unul de construcție urmată de deconstrucție prin construcție”. Expresia „deconstrucție prin construcție” (deconstruction by construction) este vădit inspirată de deconstructivismului lui Derrida. Dar ce are în vedere Cherryholmes? El prezice că, dacă domeniul curriculumului va evolua
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să lipsească. Se repetau zi de zi, ne consumam zi de zi”. Profesoara care descrie ritualul zilnic al cozii ne înfățișează și efectele pe care le-a avut acest fenomen: „Toate acestea îmi dădeau o senzație permanentă de nesiguranță, de instabilitate, de frică. Din zi în zi, aveam sentimentul că nu voi mai putea procura nici ceea ce reușisem cu greutate să procur până atunci. Pentru mine, ca femeie, era traumatizant! Din punct de vedere psihic, am simțit o tensiune permanentă, o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]