2,609 matches
-
cercetarea a avut în vedere următoarele criterii: • profilul general al liceului, din dorința de a avea trei licee cu profile diferite; • reputația profesională și umană a managerilor și a profesorilor, care își dovedesc deschiderea către cercetare, inovare, îmbunătățire a procesului instructiv-educativ; • reprezentativitatea unităților școlare în peisajul comunității locale; • încrederea că cercetarea se poate derula pe un teren propice prin stabilirea în prealabil a unor relații de parteneriat cu directorii și cu profesorii. Prima etapă a demersului nostru a constat în aplicarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mișcările verbale sunt egale cu cele corporale. 2. Gesturile personalizate ale profesorului în comunicarea didactică au fost denumite de Peter Collett (2003/2005): a) caracteristice; b) de autoreglare; c) tip ,,semnătură". 3. După funcția pe care o îndeplinesc în procesul instructiv-educativ, adaptatorii au rolul: a) de a controla și dirija comunicarea profesor-elev; b) de a concretiza referenți concreți și abstracți; c) de a ritma sau accentua cuvintele profesorului; d) de a facilita adaptarea actorilor școlii la situațiile și la relațiile dintre
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
următoarele tipuri 65 de compunere: * compunerea prin alăturare fără cratimă: Ionel Popescu, Ștefan cel Mare, Prâslea cel Voinic, de pe, ca să, o sută trei, cei ce, Luminăția Voastră, câte trei, de trei ori etc.; * compunerea prin alăturare cu cratimă: Făt-Frumos, dulce-acrișor, instructiv-educativ, ici-colo, tic-tac, haida-de, Măria-Ta, după-amiază, trei-frați-pătați, bună-credință, bun-gust, bun-simț, rea-voință, rămas-bun, an-lumină etc.; * compunerea prin contopire/ alipire/ sudare: binemeritat, clarvăzător, pursânge, cuminte, despre, înspre, deoarece, fiindcă, cumsecade, untdelemn, nord-est, parcă, desigur, bineînțeles, deloc, altfel, devreme, niciodată, a binevoi, dumneata
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
66 etc.; * compunerea prin abreviere 67: C.F.R., TAROM, plafar, aprozar, bac, O.Z.N., CEDO etc. După cum reiese și din exemplele de mai sus, cuvintele compuse pot fi: substantive (Ștefan cel Mare, Făt-Frumos, an-lumină, bună-credință, untdelemn, fărădelege etc.), adjective (dulce-acrișor, gri-bleu, alb-negru, instructiv-educativ, cumsecade, binemeritat, clarvăzător, cuminte), pronume (Luminăția Voastră, ceea ce, Măria-Ta, oricine, fiecare, orișicare, dumneata, dumnealui), numerale (o sută trei, câte trei, de trei ori, douăzeci, unsprezece, câteșipatru), verbe (a binedispune, a binevoi, a scurtcircuita, a binecuvânta), adverbe (ici-colo, desigur, bineînțeles
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fi consumatori de sport, susținători ai performanței. Educația olimpică, parte integrantă a educației permanente, oferă posibilitatea alegerii unui anumit stil de viață bazat pe valorile fundamentale ale Olimpismului, venind astfel în sprijinul instruirii și formării tinerei generații. „Ca orice proces instructiv-educativ, educația olimpică vizează cultivarea și perpetuarea valorilor fundamentale ale societății cu care se realizează esența și imaginea - cheia olimpismului ca fenomen social universal. Ea cuprinde valorile, tradițiile, normele, modelele de comportament, mijloacele și metodele apte să formeze noi generații de
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
de vârstă, de pregătirea anterioară a copilului, de aptitudinile și preferințele sale. Cunoașterea de către pedagog a cerințelor vârstei, a particularităților de creștere și dezvoltare, a modificărilor survenite de ordin fizic și psihic duce la o mai bună abordare a procesului instructiv-educativ. Fiecare ciclu de învățământ are particularitățile sale, noile informații bazându-se pe cele cunoscute, însușite în ciclul anterior. 2.1. EDUCAȚIE OLIMPICĂ LA NIVEL PRIMAR Introducerea și apropierea de Olimpism, la acest nivel, impune o gradare progresivă a cunoștințelor și
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
competențele în domeniul respectiv la dispoziția elevilor; vom avea, prin urmare, experți în filosofie, în limbi străine, în matematică etc. Ideea s-a dovedit neviabilă, o expunere semnificativă împotriva ei oferind pedagogul german Geissler. Pentru o desfășurare optimă a procesului instructiv-educativ, profesorul trebuie să rezolve câteva probleme: ▪ Transmiterea cunoștințelor de specialitate, sarcină pe care o poate rezolva și expertul. Este adevărat că aceste cunoștințe trebuie "prelucrate", pentru a fi accesibile nivelului de performanță și vârstei elevilor, iar acestă "prelucrare" reclamă competențe
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
problema creării motivației nu există, deoarece el pleacă de la premisa că elevii au venit la școală să învețe (cu alte cuvinte, sunt deja motivați pentru aceasta) (Geissler). Crearea și menținerea unei ordini inițiale, pe fondul căreia să se desfășoare procesul instructiv-educativ. În acest sens, Geissler scria: [...] profesorii reprezintă prima instanță socială care înțelege că, fără o ordine preexistentă la elevi, procesul de învățare nu poate începe și nu se poate desfășura. Părinții mai pot masca pentru o vreme lipsa de ordine
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
trebuie să posede nu doar autoritate epistemică, ci și autoritate deontică. Din perspectiva unei analize socio-organizaționale (status/rol), profesorul are autoritate deontică. Este superiorul, cel îndreptățit (prin legi, regulamente etc.) să pună note și să ia decizii cu privire la desfășurarea procesului instructiv-educativ; mai mult, el ia decizii cu privire la viitorul elevului, uneori chiar fără să-l consulte și pe acesta. Este clar că, din alt punct de vedere (competențe într-un domeniu), profesorul posedă autoritate epistemică în raport cu elevul. Marcel Postic nota: S-a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
fiecare elev în parte, dar fără a pierde din vedere centrarea lor pe ceea ce trebuie făcut în clasă. ▪ A implica elevii în mod activ, utilizând astfel disponibilitatea lor naturală de a face ceva. Profesorul ar trebui să gândească un proces instructiv-educativ viu, care să potențeze această disponibilitate naturală a elevilor. ▪ A releva foarte clar că merită să înveți, că fiecare lecție transmite ceva foarte important, chiar decisiv pentru viața elevilor; altfel, aceștia vor încerca să se sustragă. A cultiva încrederea în
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în învățământul românesc această problemă nu există, deoarece sălile de clasă sunt dotate în marea lor majoritate cu bănci fixate în podea. Cele trei rânduri de bănci clasice nu permit niciun aranjament și au consecințe constrângătoare (uneori dramatice) asupra procesului instructiv-educativ. În orice caz, aranjamentul trebuie gândit în funcție de tablă (locul unde se "oficiază" arta de a-i introduce pe cei mai puțin știutori în "substanța" științelor) și de posibilitatea profesorului de a avea sub control întreaga sală de clasă și de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
curentă: înfăptuirea reformei-cadru; La Centrul Școlar din Gura Humorului, interesat special de situația copiilor... autiști ! (De altfel, domnul Funeriu l-a rugat pe inspectorul general Carcalete să-l invite, cât de curând, să și vadă pe viu aspecte din procesul instructiv-educativ dedicate copiilor-autiști; ne folosim de prilej pentru a releva că micuții actori ai Humorului sunt, de altfel cooptați în Compania Teatrală Bucovina și cu concursul cărora Teatrul sucevean va și elabora un spectacol de dans comunitar, pregătit pentru prestigiosul Festival
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
am arătat mai sus, din ce în ce mai mulți specialiști din întreaga lume sunt adepții utilizării comunicării totale<footnote pentru a comunica eficient trebuie să te faci ăînțeles prin toate mijloacele comunicaționale posibile: orale, auditive, scrise, gestuale. (Roy Holcomb, 1967) footnote> în abordarea instructiv-educativă a copiilor cu deficiențe de auz. Comunicarea verbală va fi, astfel, adesea însoțită, precedată sau urmată de comunicarea nonverbală ca sprijin în transmiterea cât mai clară a mesajelor sau ca suport în dezvoltarea limbajului verbal. De exemplu, în etapa de
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
corecte, cât mai simple și clare. Atunci când provoc o discuție de grup, organizez clasa în așa fel încât fiecare să aibă posibilitatea să-l privească față în față pe interlocutor (de exemplu, așez scaunele în formă de cerc). În procesul instructiv-educativ și recuperator-compensator se aplică atât principiile didacticii generale (principiul participării conștiente și active, principiul unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract, principiul sistematizării, structurării și continuității, principiul îmbinării teoriei cu practica, principiul însișirii temeinice și durabilității rezultatelor obținute
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
și metode specifice surdopsihologiei. Deși sunt aplicabile toate metodele didactice, unele sunt mai adecvate grupului nostru țintă, altele necesită o atenție deosebită pentru a-și atinge scopurile educative. Metodele expozitive, de exemplu, prezintă dificultăți mari atunci când sunt utilizate în procesul instructiv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Cu toate acestea, ele nu pot fi total evitate în procesul intructiv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Atunci când sunt utilizate, trebuie să se țină seama de o serie de cerințe cum ar fi
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
pentru propriul copil (proteze auditive, implant cohlear, sistemele FM), cum funcționează acestea, întreținerea acestora, „câștigul” auditiv al copilului în funcție de tipul aparatului auditiv utilizat; - Informații despre scopul programului educativ și de recuperare, obiectivele urmărite, programul zilnic al copilului în cadrul centrului, activitățile instructiv-educative, recuperatorii și activitățile extracurriculare la care acesta participă - Soluții pentru implicarea copilului în diferite activități în cadrul familiei; - Sfaturi despre activitățile pe care părinții le pot realiza cu copilul în familie în vederea stimulării comunicării verbale a copilului, despre cum pot continua
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
de educație prin și pentru valori și criza de conștiință morală și spirituală a adus școala și educația În fața problemelor stringente ale lumii contemporane. Criza lumii moderne este, În primul rând o criză spirituală. Școala, prin cei care coordonează actul instructiv-educativ, are un rol important În evitarea pseudovalorilor. J.A. Comenius, În lucrarea „Didactica magna”, afirma că „omul nu poate deveni om, decât dacă este educat”. În Evul Mediu, educația a fost predominant religioasă, cu unele diferențieri În funcție de cele două stări
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
activ cu modele de acțiune dezirabile social. Participarea se manifestă prin acțiuni de cooperare, prin dialoguri și fuziune moral-afectivă, creează solidaritate în spațiu, dezvoltă dorința de a deveni partener, de a se racorda la valori, de a inova. In procesul instructiv-educativ, încurajarea comportamentului participativ înseamnă « pasul de la achiziție pasivă și conformistă la acțiune transformatoare, prin intervenția profundă a modului de a fi, de interacțiune a individului ». De la « a învăța » la « a învăța să fii și să devii » adică pregătirea pentru a
Coronița prieteniei by Mototone Elena, Şcoala cu clasele I-VIII Peretu, Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93013]
-
în final de a înțelege și orienta activitatea după idealul educațional ,finalitățile și obiectivele învățământului. Dacă ne referim la nivelul operațional,vom preciza că un cadru didactic va ști analiza și diagnostica starea educațională a elevilor ,va putea proiecta activități instructiv-educative și va organiza și coordona în mod eficient activitățile proiectate. De asemenea,educatorul trebuie să fie capabil să evalueze corect ,să regleze și să autoregleze activitatea; să formeze capacități de gândire (critică, convergentă, divergentă, flexibilă, creatoare); are capacitatea de control
Coronița prieteniei by Prof. Nemţanu Sorina, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud.Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93022]
-
formeze și să dezvolte interesul, motivația, afectivitatea, voința, inteligența și caracterul. Profesorul trebuie să promoveze învățarea participativă, anticipativă și creatoare, stimulând mereu imaginația și interesul elevilor pentru învățare. În privința nivelului creator,putem preciza că educatorul ,în primul rând investighează procesul instructiv-educativ și apoi îl inovează cu noi zone de evoluție,de percepție. Astfel,el reacționează pozitiv la schimbare, știind să folosească vechile cunoștințe în contexte educaționale noi. De asemenea,el trebuie să prelucreze,să esențializeze, să adapteze, să reprezinte, să ilustreze
Coronița prieteniei by Prof. Nemţanu Sorina, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud.Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93022]
-
echipamente, manuale, biblioteci, chiar și resurse financiare sunt plasate la un nivel inferior. Fără cadre didactice competente nu se poate realiza o educație eficientă. Personalul unei organizații școlare contribuie la modificarea atitudinilor, percepțiilor, sentimentelor și opiniilor beneficiarilor direcți ai procesului instructiv-educativ. Atenția acordată fiecărui educabil în parte, în orice moment al zilei, reprezintă asigurarea unui serviciu de calitate pentru toți consumatorii de educație. Valoarea ofertei educaționale a unei instituții de învățământ este măsurată prin rapoartele de cooperare, capacitatea de comunicare internă
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
corecte, cât mai simple și clare. Atunci când provoc o discuție de grup, organizez clasa în așa fel încât fiecare să aibă posibilitatea să-l privească față în față pe interlocutor (de exemplu așez scaunele în formă de cerc). În procesul instructiv-educativ și recuperator-compensator se aplică atât principiile didacticii generale (principiul participării conștiente și active; principiul unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract; principiul sistematizării, structurării și continuității; principiul îmbinării teoriei cu practica; principiul însișirii temeinice și durabilității rezultatelor obținute
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
metode specifice surdo- psihologiei. Deși sunt aplicabile toate metodele didactice, unele sunt mai adecvate grupului nostru țintă, altele necesita o atenție deosebită pentru a-și atinge scopurile educative. Metodele expozitive, de exemplu, prezintă dificultăți mari atunci când sunt utilizate în procesul instructiv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Cu toate acestea, ele nu pot fi total evitate în procesul intructiv - educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Atunci când sunt utilizate, trebuie să se țină seana de o serie de cerințe cum ar
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
aspecte relaționale, interpersonale etc. (Ezechil, 2002, p. 10). În ambele cazuri, este importantă abordarea contextualizată a procesului în sine: comunicarea didactică presupune raportarea la diferitele coordonate ale contextului 31: * coordonate personale caracteristici fizice și psihice ale persoanelor implicate în demersul instructiv-educativ; * coordonate interpersonale tipul de relație locutor interlocutor, indiferent dacă elevul sau profesorul își asumă inițial rolul de locutor: relație pe orizontală/pe verticală, relație autoritară/democratică, relația "de autoritate cognitivă" (reflectată în replici de tipul "Așa a spus doamna [învățătoare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și una care se constituie doar în ipostaza receptor pasiv; pe aceeași linie se înscrie și teoria "congruenței profesor elev" (Millrood, 2004) promovată de perspectiva mai nouă a NLP [Neurolinguistic Programming] în comunicarea didactică; * coordonate politice diferențiind tipurile de demersuri instructiv-educative și de situații de comunicare didactică din sisteme diferite de învățământ, subsumate politicii educaționale a fiecărei țări (vezi, de exemplu, sistemul românesc versus sistemul danez); * coordonate sociale care-și subordonează atitudinea generală față de educație a actanților sau a persoanelor din
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]