4,971 matches
-
explicit de un Capra în tao-ul fizicii sau de Erich Jantsch în formula self organizing universe, implicit de Bateson în conceptul de mind, conotat etic la Edgar Morin). Ceea ce dispare cu paradigma clasică a științei este modelul imperialist al rațiunii instrumentale: "Prea mult timp a fost definită modernitatea doar prin eficacitatea rațiunii instrumentale, stăpînirea lumii prin știință și tehnică. Această viziune raționalistă nu trebuie în nici un caz să fie respinsă fiind arma critică cea mai puternică împotriva tuturor totalitarismelor, a tuturor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
formula self organizing universe, implicit de Bateson în conceptul de mind, conotat etic la Edgar Morin). Ceea ce dispare cu paradigma clasică a științei este modelul imperialist al rațiunii instrumentale: "Prea mult timp a fost definită modernitatea doar prin eficacitatea rațiunii instrumentale, stăpînirea lumii prin știință și tehnică. Această viziune raționalistă nu trebuie în nici un caz să fie respinsă fiind arma critică cea mai puternică împotriva tuturor totalitarismelor, a tuturor integrismelor. Dar ea nu ne oferă ideea completă despre modernitate. Nu există
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
general și ale celei românești în particular. Dacă nu se înțelege această natură a noastră, care face parte din ADN-ul nostru, este dificil să fii în gradul de a înțelege politica noastră. Desigur, dacă un partid italian, dincolo de tacticile instrumentale, ar face propria (însă în mod serios) cauză din integrarea românilor din Italia...". Am vorbit de Italia. Dar care este raportul între P.I.R. și spațiul politic românesc? "P.I.R. nu intenționează să aibă un raport deosebit cu lumea politică românească. Cel
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
variate. • Au caracter ipotetic, se observă doar în activitate, fiind finalizate în rezolvarea de sarcini complexe. Afirmarea în situații complexe • Capacitatea de a fi eficace într-un anume tip de situații, când folosește, mobilizează cunoștințele și alte resurse mentale și instrumentale, la momentul oportun, pentru a identifica și rezolva adevărate probleme. Necesară pentru a trata o situație cu succes. Este o capacitate strategică, indispensabilă în situații complexe. • Capacitatea de a răspunde situațiilor practice, reale, complexe și inedite, prin combinarea nouă a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ale programului de pregătire, ce pot să facă absolvenții în final, iar nu pe parcursul pregătirii decât progresiv și pe niveluri de formare, conform unor standarde cerute de integrarea socio-profesională, ca integrare a diferitelor cunoștințe, abilități, atitudini, experiențe antrenate, cu valoare instrumentală în rezolvarea de performanță a diferitelor situații practice reale, complexe. ► Pedagogia pentru competențe versus pedagogia pentru cunoștințe este cerută de particularități și factori esențiali ai lumii contemporane și "ar marca apusul uceniciei romantice" în formarea pentru inserția socio-profesională de performanță
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cerut cel orientat către perspectiva integrării postșcolare socio-profesionale, către formarea prioritară a competențelor, ca scopuri sau obiective fundamentale și specifice, realizabile disciplinar sau transversal. Reorientarea este determinată complex de evoluția cunoștințelor legate de principalele domenii ale realității solicitate (cunoștințe științifice, instrumentale, tehnologii), de prevenirea eșecului în școală și ulterior, de flexibilitatea în dezvoltarea, transformarea indivizilor și a instituțiilor educaționale. Reconstrucția unui curriculum, care să formeze prioritar pentru construirea activă a cunoașterii, pentru rezolvarea problemelor complexe ale realității, prin îmbinarea concepției tradiționale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
determinat care sunt categoriile de competențe de bază și specifice, conform profilului așteptat, necesare conceperii, înțelegerii, abordării, rezolvării diferitelor situații și contexte, • s-a trecut de la cunoștințe doar declarative la cuplarea, echilibrarea lor în sistem cu cele procedurale, acționale, condiționale, instrumentale necesare rezolvării interși transdisciplinare a situațiilor reale problematice, complexe, • s-a acordat atenția cuvenită organizării în sistem a categoriilor variate de competențe, care să ofere soluții eficiente pentru rezolvarea acestor probleme complexe , dar să și motiveze participarea la acțiune, • s-
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reprezentări ca dovadă a înțelegerii, a rezolvării unui conflict cognitiv, • să-și organizeze, monitorizeze propriul demers de învățare (metode: învățarea explicită a strategiilor, învățarea strategică, consiliere metodologică, recurs la explicații, actualizarea potențialului intelectual, program de activare a strategiilor cognitive, îmbogățirea instrumentală, metode de muncă intelectuală), • să utilizeze achizițiile în diferite alte multiple contexte (metacogniție, aplicarea de proiecte interdisciplinare, rezolvarea de probleme complexe, transfer în noi situații), • să acționeze într-un mediu stimulant, • să abordeze valori, sensuri, să privească achizițiile "de la înălțime
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a abilităților acționale sau sociale. • Se afirmă pe fondul creării unor condiții favorabile pentru implicarea directă în rezolvarea de probleme reale, în formularea de întrebări și ipoteze de soluționare, de interpretări și argumentări proprii, în participarea la dezbateri. • Metoda îmbogățirii instrumentale a cunoașterii (Programul R. Feuerstein) valorifică tezele privind rolul învățării mediate, a posibilității de modificare a modului de cunoaștere și a creșterii potențialului de învățare, chiar în cazurile de relativă dezvoltare cognitivă inițială. Atunci se oferă suplimentar și în variate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
competențelor, în afirmarea interactivă a educaților. Ceea ce implică chiar modificarea abordării instruirii clasice, încă tot astfel tratată, deși problematica ei a marcat evoluții importante. ► Conceperea perfecționată a designului, pe fondul schimbării abordării instruirii, oferă educatorului explicit puncte de sprijin (cognitive, instrumentale, sociale, afective, etice) în ghidarea educaților pentru construirea rezolvării sarcinilor-problemă. Și atunci, educatorul își proiectează prioritar acțiuni: pentru clarificarea informațiilor de oferit (exemple, descrieri, criterii de analiză, experiențe anterioare, instrumente, probleme diversificate), necesare pentru angajarea activă și reflexivă a educaților
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu alte metaparadigme filosofice și ale științei educației: modernismul, teoria critică, pragmatismul, postmodernismul, ca surse pentru diferite abordări și rațiuni particulare, practice ale proiectării educaționale: ► Astfel, ideea anterioară a modernismului, a raționalității în rezolvarea problemelor este asociată cu paradigma (microparadigma) instrumentală (planificarea, proiectarea pe obiective). Ea arată că toată planificarea clasică este făcută pentru a găsi instrumentul adecvat care să descifreze rațional procesele, modul de realizare a obiectivelor curriculare, că toate planurile-instrument se bazează pe raționalitatea funcțională, pe caracterul tehnic, procedural
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proceselor în proiectarea flexibilă, aspectele sociale care intervin în acțiunea practică, pentru că fiecare microparadigmă abordată are alt mod de aplicare în fazele proiectării, așa cum rezultă și din următoarea matrice comparativă. Tabel 16: Abordări alternative pentru flexibilizarea proiectării Criteriul ADDIE Paradigma instrumentală Paradigma comunicativă Paradigma pragmatică Paradigma artistică Analiza • Măsurarea scopurilor. • Precizarea proceselor. • Negocierea scopurilor. • Stabilirea unei platforme prin consens. • Clarificarea problemei și specificarea pentru utilizatori. • Evaluarea prototipurilor. • Clarificarea problemei și a specificațiilor. • Integrarea în particularul creativ Criteriul ADDIE Paradigma instrumentală Paradigma
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Paradigma instrumentală Paradigma comunicativă Paradigma pragmatică Paradigma artistică Analiza • Măsurarea scopurilor. • Precizarea proceselor. • Negocierea scopurilor. • Stabilirea unei platforme prin consens. • Clarificarea problemei și specificarea pentru utilizatori. • Evaluarea prototipurilor. • Clarificarea problemei și a specificațiilor. • Integrarea în particularul creativ Criteriul ADDIE Paradigma instrumentală Paradigma comunicativă Paradigma pragmatică Paradigma artistică Design și Dezvoltare • Specificarea designului este rezultatul fazei de analiză. • Prototipul asamblează produsele finale ale variantelor posibile. • Specificațiile designului sunt rezultatul deliberărilor. • Prototipul există material sau ca idee de perspectivă. • Specificațiile designului arată evoluția
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin prototipuri date. • Devine așa mai eficient. • Ajută crearea de noi specificații proiectului. • Și educații pot contribui la definirea finală • Nu propune soluții restrictive, ci posibilități de adaptare proprie. Se poate trece de la unic la produse creative. Criteriul ADDIE Paradigma instrumentală Paradigma comunicativă Paradigma pragmatică Paradigma artistică • Prevede efectele măsurării și aprecierii criteriale. și de performanță. a proiectului. Puncte slabe • Scopurile sunt descrise doar la începutul proiectului, nu și pe parcurs. • Ignoră factorii care influențează realizarea obiectivelor. • Poate fi ineficient. Produsul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Constatăm că relația paradigmă-scheme-modele explică varietatea modurilor de abordare și reflectă tocmai mecanismul practic al posibilității de concretizare a interpretărilor epistemice, a viziunilor asupra problematicii evaluării, a rațiunilor explicative ale diferitelor sale teorii conturate în timp, prin construcția mentală și instrumentală de scheme și modele pentru practica efectivă cât mai eficientă a acțiunilor de verificare și apreciere (cu obiective, criterii, principii, conținuturi, algoritmi, norme, reguli concrete, mijloace). Realitatea analizelor proceselor și rezultatelor obținute impune asocierea paradigmă-model, interpretare-aplicare în realizare, putând fi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
primul rând. Ea va cuprinde atunci competențe de identificare a problemelor științifice, de explicare a fenomenelor în manieră științifică, de utilizare a faptelor științifice, cunoștințe științifice, atitudini științifice, înțelegerea a diferite tipuri de texte. Dar și cultură matematică, cu valoare instrumentală: conținut matematic (spații, forme, variații, relații, cantitate, incertitudine), procese matematice, grupuri de competențe specifice (de reproducere, de conexiune, de reflecție). Cultura integrativă, activă, științifică rămâne domeniul major în societatea de azi bazată pe cunoaștere, pentru evaluarea nivelului de înțelegere a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sale (Gunter, 2001): • abordarea critică (relevă rolul liderilor emancipați împotriva injustiției, opresiunilor structurilor formale de putere, în școală sau în clasă), • abordarea umanistă (evidențiază rolul experiențelor câștigate anterior în definirea managerilor și a liderilor, în școală sau în clasă), • abordarea instrumentală (arată rolul leadershipului efectiv, al strategiilor utilizate pentru realizarea obiectivelor și a așteptărilor organizației, din școală sau clasă), • abordarea științifică (măsoară și interpretează impactul leadershipului efectiv asupra vieții organizației). În școală și în clasă, abordarea instrumentală este mai importantă real
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau în clasă), • abordarea instrumentală (arată rolul leadershipului efectiv, al strategiilor utilizate pentru realizarea obiectivelor și a așteptărilor organizației, din școală sau clasă), • abordarea științifică (măsoară și interpretează impactul leadershipului efectiv asupra vieții organizației). În școală și în clasă, abordarea instrumentală este mai importantă real decât primele două, dar și cea științifică, pentru a vedea efectele asupra dezvoltării educaților, a calității învățării. De aici, aprecierea, tot mai des subliniată, a liderilor-educatori, care fac schimbări în concepție, în proceduri efective ale leadershipului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
atitudinile grupului/clasei spre succesul acțiunilor (Erkens, 2004). În raport cu managementul clasic, în consecință, putem să considerăm leadershipul un instrument de realizare efectivă a sa, bazat pe apelul la aspectul social (al interrelațiilor), în rezolvarea reală a problemelor, cu succes. Funcționalitatea instrumentală a leadershipului nu folosește decât îmbunătățirii experienței educative din clasă, diminuării caracterului autocratic al conducerii educatorului și transformării lui în lider democratic, antrenării educaților-lideri de grup, creșterii gradului de responsabilitate în rezolvarea sarcinilor. Sau unii autori (Bellinger, 2004) nu consideră
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
capăt al canalului. Înainte de a fi codificate, în funcție de specificitatea mediului, parte din aceste mesaje sunt realizate prin intermedierea unui alt mediu. O pictură este concepută în ulei înainte de a fi digitalizată și trimisă pe Internet, o compoziție muzicală este compusă . instrumental înainte de a fi înregistrată și redată. Mediul presupune în acest fel transpunerea obiectelor pe suporturi media într-un cod secundar. Există teoreticieni care resping ideea de mediu transmisiv ca simplă imagine a unui canal prin care informația trece, fără a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
sumarizează subiectul și se adresează direct audienței: . Asemenea intervenții naratoriale de factură teatrală favorizează distribuirea dramei în câmpul manifestărilor narative. În Music Mary-LaureRyan consideră că relația dintre muzică și narațiune poate fi ilustrată prin opere, lieduri sau cantate, prin compoziții instrumentale adaptate la narațiuni cunoscute ca The Sorcerer’s Apprentice de Paul Dukas, prin sonorități muzicale narate verbal ca Peter and the Wolf de Prokofiev sau prin muzica extradiegetică. Ryan mai arată că fiind lipsită de conținut semantic specific și de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
din partiturile muzicale, muzică și literatură în care include textele interpretate pe muzică, și muzică în literatură în care include pasajele muzicale imaginate din textele literare. Kafalenos mai arată că Lawrence . interpretativă și care deschide perspective atât în câmpul muzicii instrumentale/untexted music/abstract music , cât și în acela al teoriei narative. Ea formulează o serie de întrebări prin care vizează relația muzicii instrumentale cu narațiunea și teoria narativă. Unele întrebări se referă la măsura în care sunetele percepute prin muzica
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
din textele literare. Kafalenos mai arată că Lawrence . interpretativă și care deschide perspective atât în câmpul muzicii instrumentale/untexted music/abstract music , cât și în acela al teoriei narative. Ea formulează o serie de întrebări prin care vizează relația muzicii instrumentale cu narațiunea și teoria narativă. Unele întrebări se referă la măsura în care sunetele percepute prin muzica instrumentală furnizează informații ce permit ascultătorilor să (re)construiască motive secvențiale dotate cu sens, altele se referă la măsura în care aceste motive
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
untexted music/abstract music , cât și în acela al teoriei narative. Ea formulează o serie de întrebări prin care vizează relația muzicii instrumentale cu narațiunea și teoria narativă. Unele întrebări se referă la măsura în care sunetele percepute prin muzica instrumentală furnizează informații ce permit ascultătorilor să (re)construiască motive secvențiale dotate cu sens, altele se referă la măsura în care aceste motive sunt asemănătoare celor narative sau lirice, iar altele la importanța interpretării în procesul audiției muzicale. Kafalenos mai arată
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
ascultătorilor să (re)construiască motive secvențiale dotate cu sens, altele se referă la măsura în care aceste motive sunt asemănătoare celor narative sau lirice, iar altele la importanța interpretării în procesul audiției muzicale. Kafalenos mai arată că, potrivit lui AnthonyNewcomb , muzica instrumentală a lui Schumann este o manifestare expresivă și o formă de comunicare care reflectă experiența compozitorului și care explorează modalități ale comunicării muzicale cum ar fi metamorfozele tematice, implicațiile formei și genului sau aluziile intertextuale. Pentru Newcomb cultura este purtătoarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]