1,500 matches
-
interval de ortogonalitate. Fie o funcție definită pe interval, strict pozitivă pe intervalul deschis formula 6, dar care poate fi zero sau infinită în punctele de pe frontiera intervalului. În plus, "W" trebuie să satisfacă și condiția ca, pentru orice polinom formula 7, integrala să fie finită. O astfel de funcție "W" se numește funcție pondere. Dat fiind orice formula 9, formula 10, și "W" în condițiile de mai sus, se definește o operație pe perechi de polinoame "f" și "g" prin Această operație este un
Polinoame ortogonale () [Corola-website/Science/316285_a_317614]
-
astfel ortogonale în raport cu funcția densitate de probabilitate normală standard. Polinoamele Hermite (atât cele din teoria probabilităților, cât și cele din fizică) formează o bază ortogonala în spațiul Hilbert al funcțiilor care satisfac condiția în care produsul scalar este dat de integrală ce include funcția pondere gaussiană "w"("x") definită în secțiunea anterioară, O bază ortogonala pentru "L"(R, "w"("x") d"x") reprezintă un sistem ortogonal "complet". Pentru un sistem ortogonal, "completitudinea" este echivalentă cu faptul că funcția 0 este singura
Polinoame Hermite () [Corola-website/Science/316296_a_317625]
-
soluții sunt polinoamele Hermite din fizică. Cu niște condiții limită mai generale, polinoamele Hermite pot fi generalizate pentru a obtine funcții analitice mai generale "H"("z") pentru λ un index complex. O formulă explicită poate fi dată în termeni de integrală pe contur. Șirul polinoamelor Hermite satisface și relația de recurenta Polinoamele Hermite constituie un șir Appell, deoarece satisface relația sau echivalent, Rezultă că polinoamele Hermite satisfac și relația de recurenta Aceste ultime relații, împreună cu polinoamele inițiale "H"("x") și "H
Polinoame Hermite () [Corola-website/Science/316296_a_317625]
-
fi "H"("x") = "g"("D")"x", este și ea echivalentă cu afirmația că aceste polinoame formează un șir Appell. Deoarece sunt șir Appell, ele constituie "a fortiori" și un șir Sheffer. Polinoamele Hermite au și o reprezentare în termeni de integrală pe contur: conturul de integrare încercuind originea. Polinoamele Hermite din teoria probabilităților, definite mai sus, sunt ortogonale în raport cu distribuția normală standard de probabilitate, a cărei funcție de densitate este cu valoarea așteptată 0 și varianta 1. Se poate vorbi de polinoame
Polinoame Hermite () [Corola-website/Science/316296_a_317625]
-
sistem este modelat ca o mulțime, iar acest spațiu fibrat cotangent descrie spațiul fazelor unui sistem". Orice funcțe diferențiabilă reală "H" pe o mulțime simplectică poate servi ca funcție energetică sau Hamiltonian. Asociat oricărui hamiltonian avem un câmp vectorial Hamiltonian; integralele curbilinii ale câmpului vectorial Hamiltonian sunt soluții ale ecuației Hamilton-Jacobi. Câmpul vectorial Hamiltonian definește fluxul pe o mulțime simplectică numit flux Hamiltonian sau simplectomorfism. Alături de teorema lui Liouville, fluxul Hamitonian conservă forma volumului din spațiul fazelor. O formă simplectică pe
Mulțime simplectică () [Corola-website/Science/320153_a_321482]
-
de identitățile triunghiurilor, care implică atât unghiurile cât și laturile triunghiului. Acest articol acoperă doar identitățile trigonometrice. Aceste identități sunt utilizate acolo unde apar expresii care implică funcții trigonometrice, care trebuie să fie simplificate. O aplicație importantă este aceea a integralelor care nu conțin funcții trigonometrice, dar care implică folosirea acestor funcții prin aplicarea metodei substituției variabilelor, iar apoi simplificând integrala rezultantă prin identitățile trigonometrice. În general, pentru notația unghiurilor se folosesc literele grecești, precum alpha ("α"), beta ("β"), gamma ("γ
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
prin seriile lor Taylor, atunci derivatele pot fi găsite prin diferențierea termen cu termen a seriilor de puteri. Restul funcțiilor trigonometrice pot fi diferențiate folosind identitatea de mai sus și regulile de derivare: Identitățile integrale pot fi găsite în "Lista integralelor funcțiilor trigonometrice". Câteva forme generice sunt listate mai jos: Faptul că diferențierea funcțiilor trigonometrice sinus și cosinus rezultă din combinații liniare ale acelorași două funcții este de importanță fundamentală în multe domenii ale matematicii, precum ecuațiile diferențiale și transformata Fourier
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
n" din aproximarea Fourier. Același lucru este valabil pentru orice funcție generalizată. Dacă facem schimbarea de variabilă: atunci în care formula 93 Aceste substituții sunt folositoare la transformarea funcțiilor sinus și cosinus în funcții raționale de "t", pentru a găsi primitivele integralelor.
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
a cântat "Rhapsody in Blue", în varianta cu orchestră, de aproape 200 de ori, iar " Concertul în fa" l-a cântat de peste 100 de ori, acestora alăturându-li-se "Rapsodia a II-a" și "Variațiunile simfonice "I Got Rhythm"" în cadrul "Integralei lucrărilor pentru pian și orchestră de George Gershwin", editată pe disc compact în anul 2002. În anul 2005 și-a lansat cartea autobiografică „Așa a fost.” Dan Mizrahy a încetat din viață la vârsta de 84 de ani, la Spitalul
Dan Mizrahi () [Corola-website/Science/321578_a_322907]
-
Franța, 1974) și Medalia de Argint la Bordeaux (Franța, 1976). Cvartetul "Voces" a scos peste 50 de discuri, dintre care 28 sunt imprimări "live". În 2011, odată cu participarea la Festivalul „George Enescu”, cvartetul “Voces” a lansat - în premieră mondială - înregistrarea „Integralei cvartetelor de Beethoven - live recordings” pe 9 CD-uri. Sunt interpretate cele 17 cvartete de Beethoven și sunt însoțite de o cărticică ce conține explicații despre cvartetele beethoveniene și o scurtă trecere în revistă a activității Cvartetului Voces.
Cvartetul „Voces” () [Corola-website/Science/320914_a_322243]
-
rezolva acele ecuații. Un exemplu de astfel de mașină, care folosea apa drept cantitate analogică, a fost integratorul cu apă construit în 1928; un exemplu electric îl constituie mașina Mallock, construită în 1941. Un planimetru este un dispozitiv ce calculează integrale, folosind distanța drept cantitate analogică. Până în anii 1980, sistemele HVAC au utilizat aer atât drept cantitate analogică, cât și ca element de control. Spre deosebire de calculatoarele numerice moderne, calculatoarele analogice nu sunt foarte flexibile, și trebuie reconfigurate (reprogramate) manual pentru a
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
longitudinală "x" în lungul barei, iar axele "y" și "z" în planul secțiunii, axa y orizontală, iar z verticală. Se numesc "momente de inerție axiale", față de axele "y", respectiv "z", expresiile formula 4 Dreptunghi formula 5 Pătrat formula 6 Cerc formula 7 Semicerc formula 8 Integrala pe arie formula 9 poartă numele de "moment de inerție centrifugal". "Momentul de inerție polar" al unei suprafețe, în raport cu un punct "O", este definit prin relația formula 10 unde "r" este distanța unui element de suprafață la punctul "O". Întrucât formula 11, se
Rezistența materialelor () [Corola-website/Science/315395_a_316724]
-
pentru orice formula 40, funcția formula 41 este în formula 42. Convoluția formula 43 definită prin: formula 44 este de asemenea o funcție din formula 42 și în plus formula 46 Cu convoluția funcțiilor ca înmulțire, formula 42 devine o algebră Banach. "Demonstrație". Pentru funcția măsurabilă pozitivă formula 48, integrala iterată formula 49 este evident egală cu formula 50. Așadar, conform teoremei lui Fubini pentru funcții măsurabile pozitive, rezultă că există și cealaltă integrală iterată și este egală cu integrala (3), deci în particular formula 48 este sumabilă ca funcție de formula 52, integrala sa
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
plus formula 46 Cu convoluția funcțiilor ca înmulțire, formula 42 devine o algebră Banach. "Demonstrație". Pentru funcția măsurabilă pozitivă formula 48, integrala iterată formula 49 este evident egală cu formula 50. Așadar, conform teoremei lui Fubini pentru funcții măsurabile pozitive, rezultă că există și cealaltă integrală iterată și este egală cu integrala (3), deci în particular formula 48 este sumabilă ca funcție de formula 52, integrala sa este măsurabilă ca funcție de formula 53 și are integrala finită. Rezultă că formula 54 este absolut sumabilă și formula 55 ceea ce înseamnă formula 56 Comutativitatea convoluției
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
înmulțire, formula 42 devine o algebră Banach. "Demonstrație". Pentru funcția măsurabilă pozitivă formula 48, integrala iterată formula 49 este evident egală cu formula 50. Așadar, conform teoremei lui Fubini pentru funcții măsurabile pozitive, rezultă că există și cealaltă integrală iterată și este egală cu integrala (3), deci în particular formula 48 este sumabilă ca funcție de formula 52, integrala sa este măsurabilă ca funcție de formula 53 și are integrala finită. Rezultă că formula 54 este absolut sumabilă și formula 55 ceea ce înseamnă formula 56 Comutativitatea convoluției rezultă simplu printr-o schimbare de
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
formula 48, integrala iterată formula 49 este evident egală cu formula 50. Așadar, conform teoremei lui Fubini pentru funcții măsurabile pozitive, rezultă că există și cealaltă integrală iterată și este egală cu integrala (3), deci în particular formula 48 este sumabilă ca funcție de formula 52, integrala sa este măsurabilă ca funcție de formula 53 și are integrala finită. Rezultă că formula 54 este absolut sumabilă și formula 55 ceea ce înseamnă formula 56 Comutativitatea convoluției rezultă simplu printr-o schimbare de variabilă în integrala (1), iar asociativitatea în modul următor formula 57 formula 58
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
Așadar, conform teoremei lui Fubini pentru funcții măsurabile pozitive, rezultă că există și cealaltă integrală iterată și este egală cu integrala (3), deci în particular formula 48 este sumabilă ca funcție de formula 52, integrala sa este măsurabilă ca funcție de formula 53 și are integrala finită. Rezultă că formula 54 este absolut sumabilă și formula 55 ceea ce înseamnă formula 56 Comutativitatea convoluției rezultă simplu printr-o schimbare de variabilă în integrala (1), iar asociativitatea în modul următor formula 57 formula 58 formula 59 formula 60 În a patra egalitate de sus am
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
în particular formula 48 este sumabilă ca funcție de formula 52, integrala sa este măsurabilă ca funcție de formula 53 și are integrala finită. Rezultă că formula 54 este absolut sumabilă și formula 55 ceea ce înseamnă formula 56 Comutativitatea convoluției rezultă simplu printr-o schimbare de variabilă în integrala (1), iar asociativitatea în modul următor formula 57 formula 58 formula 59 formula 60 În a patra egalitate de sus am utilizat teorema generală a lui Fubini de intervertire a ordinii de integrare. Penultima egalitate s-a obținut prin schimbarea de variabilă în integrala
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
integrala (1), iar asociativitatea în modul următor formula 57 formula 58 formula 59 formula 60 În a patra egalitate de sus am utilizat teorema generală a lui Fubini de intervertire a ordinii de integrare. Penultima egalitate s-a obținut prin schimbarea de variabilă în integrala interioară: formula 61 Distributivitatea convoluției față de adunare rezultă din liniaritatea integralei (1) prin raport cu formula 62, cât și prin raport cu formula 63 Cu aceasta formula 42 devine algebră Banach. TEOREMA 2. Fie formula 65 și formula 66 Atunci formula 67 este definită printr-o integrală
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
formula 60 În a patra egalitate de sus am utilizat teorema generală a lui Fubini de intervertire a ordinii de integrare. Penultima egalitate s-a obținut prin schimbarea de variabilă în integrala interioară: formula 61 Distributivitatea convoluției față de adunare rezultă din liniaritatea integralei (1) prin raport cu formula 62, cât și prin raport cu formula 63 Cu aceasta formula 42 devine algebră Banach. TEOREMA 2. Fie formula 65 și formula 66 Atunci formula 67 este definită printr-o integrală de tipul (1) pentru aproape orice formula 68, formula 69 și formula 70
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
integrala interioară: formula 61 Distributivitatea convoluției față de adunare rezultă din liniaritatea integralei (1) prin raport cu formula 62, cât și prin raport cu formula 63 Cu aceasta formula 42 devine algebră Banach. TEOREMA 2. Fie formula 65 și formula 66 Atunci formula 67 este definită printr-o integrală de tipul (1) pentru aproape orice formula 68, formula 69 și formula 70 "Demonstrație". Pentru formula 71 rezultatul este conținut în teorema precedentă. formula 75 de unde, cum formula 76 cu teorema precendentă deducem că formula 43 este definită și finită pentru orice formula 68 și de asemenea rezultă
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
a acestei relații este: Eliminând parametrul formula 16, și separând variabilele formula 23 și formula 24 se găsește relația: Pentru găsirea ecuației curbei care satisface condiția de tautocronism, se integrează relația de mai sus după variabila y, găsindu-se soluția: Unde formula 27. Această integrală reprezintă aria unui sector de disc, care în mod natural se poate descompune în aria unui triunghi și a unei pene circulare Forma ecuațiilor parametrice de mai sus corespund unei cicloide cu o parametrizare neobișnuită. Pentru separarea variabilelor algebrice de
Tautocronă () [Corola-website/Science/323736_a_325065]
-
limbă străină. 7 luni mai târziu a invatat conceptele de multiplicare și putea să înțeleagă conceptele de calcul diferențial. La vârsta de cinci ani, la 2 noiembrie 1967, la televiziunea japoneză, el a rezolvat probleme complicate de calcul diferențial și integrale. Chiar si in copilăria timpurie, el a început să scrie poezii și a fost un pictor talentat. Kim a fost ca student invitat la Universitatea de fizică din Hanyang, unde a de audiat cursuri de la vârsta de 4 ani până la
Kim Ung-Yong () [Corola-website/Science/323744_a_325073]
-
început să scrie propriile sale povestiri. Numerele 65-69, 73, 75-77, 81-106 și 111-178 au fost scrise în întregime de Jean Ray. Numerele 70-72, 74, 78-80 și 107-110 sunt reeditări ale seriei "Dossiers secrets du roi des détectives", apărute în 1907. Integrala Harry Dickson a apărut la Néo în 21 volume. Aventurile lui Harry Dickson și a mai tânărului său asistent, Tom Wills, au încântat mai multe generații de cititori francezi. Deoarece au fost scrise de un maestru al literaturii de groază
Harry Dickson () [Corola-website/Science/323276_a_324605]
-
Europei Centrale și de Sud-Est au fost apreciate de delegatele la conferințele Micii Înțelegeri Feminine și de către reprezentantele Societății Națiunilor (Discurs ținut la Geneva pe 6 iunie 1927); înființează Gruparea Națională a Femeilor Române în vederea pregătirii femeilor pentru exercitarea drepturilor integrale politice; în viziunea sa, existența unui partid politic independent al femeilor, nu excludea posibilitatea colaborării cu alte partide politice pentru obiective de interes general (Gruparea Națională a Femeilor Române. Statut). Din inițiativa ei a luat ființă la București (1928) Casa
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]