17,945 matches
-
-l întâlnesc pe Adam în persoană. Eram la universitatea Rutgers din New Jersey, la o conferință despre rolul intelectualilor în politică și cu toate că erau de față trei laureați ai Nobelului pentru literatură, Michnik îi domina cu uluitoarea lui vitalitate și inteligența lui seducătoare. Aveai impresia că-l cunoșteai de când lumea, într-atât de puternic atingea corzile cele mai profunde ale existenței tale. Îmbrăcat în blugi, cu o haină de catifea nu tocmai impecabilă și o cămașă în carouri perfect la locul
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
după gustul meu, cu adevărat remarcabile. Despre ele nu mai am nimic de adăugat. Ce mă bucură, însă, în privința celorlalte, e că toate au cel puțin un farmec indirect. Obținut prin valoarea adăugată a profesionalismului filologic, acesta se traduce în inteligență, ingeniozitate, nuanță lexicală, dozaj narativ și, în sfârșit, erudiție interpretativă.
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
sunt temeinic susținute de elemente din biografia lui Raymond Chandler, fragmente edificatoare din interviurile date de acesta în diverse perioade ale vieții, studiile critice dedicate romanelor sale și, nu în ultimul rând, lectura foarte atentă a textelor propriu-zise. Citite cu inteligență, comparate în permanență cu alte texte fundamentale din istoria literaturii, romanele avându-l ca personaj pe celebrul detectiv Philip Marlowe sunt mult mai complexe decât par la prima vedere: "ținta la Raymond Chandler trebuie căutată dincolo de obișnuitele scopuri ale romanului
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
cei din echipa "academică" au avut înțelepciunea de a nu se sinchisi de ce socotește "obștea" și de a colabora pe picior de egalitate cu muzicianul-țăran Ioan Pop, care nu stă prea bine cu buchea cărții, dar care strălucește prin profesionalism, inteligență, forță creatoare, intuiție, mobilitate și gust. Sub imboldul și cu sprijinul colegilor săi, el a fost în stare să producă o muzică de forță și adâncime, pentru care am toată admirația. Mergeți la spectacol, priviți și ascultați și veți înțelege
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
versurile lui Gheorghe Grigurcu o tristețe bacoviană născută dintr-un joc al perspectivelor interioritate/exterioritate, reflecție/contemplație, menit să potențeze, până la manierism, sentimentul de singurătate. Retorica minimalistă, esențializată, lasă vaste spații albe în care poezia se naște cu ajutorul complice al inteligenței, culturii și imaginației fiecărui cititor. Șoseta cu bluesuri este un volum emblematic pentru lirica lui Gheorghe Grigurcu, atât în ce privește imaginarul, cât și formele de exprimare poetică. În poemul Cunoscutul și necunoscutul, ideea filosofică a lui Lucian Blaga, din Eu nu
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
pe meleagurile noastre. Primii săi informatori au fost contele Karl Friedrich Reinhard și soția acestuia Christine. Născut în Germania în 1761, după izbucnirea Revoluției franceze și însuflețit de idealurile ei, tânărul Reinhard a plecat la Paris unde, datorită culturii și inteligenței sale, s-a făcut curând remarcat de Talleyrand, care l-a ajutat să intre în serviciul diplomatic francez. A ocupat, astfel, rând pe rând, diverse posturi la Londra, Neapole, Hamburg, Florența și, în cele din urmă, la Dresda, la curtea
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Inteligență & utopie Simona Vasilache Nu mai miră pe nimeni, această apropiere dintre inteligență și exces. A gîndi înainte, în sensul englezescului thinking ahead, duce, nu o dată, lumea înapoi. Însă, deprinsă cu riscul de-a cădea în utopie, inteligența - cel puțin o
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
Inteligență & utopie Simona Vasilache Nu mai miră pe nimeni, această apropiere dintre inteligență și exces. A gîndi înainte, în sensul englezescului thinking ahead, duce, nu o dată, lumea înapoi. Însă, deprinsă cu riscul de-a cădea în utopie, inteligența - cel puțin o parte a ei - luptă pentru dreptul de a conta în cetate. Cale
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
Inteligență & utopie Simona Vasilache Nu mai miră pe nimeni, această apropiere dintre inteligență și exces. A gîndi înainte, în sensul englezescului thinking ahead, duce, nu o dată, lumea înapoi. Însă, deprinsă cu riscul de-a cădea în utopie, inteligența - cel puțin o parte a ei - luptă pentru dreptul de a conta în cetate. Cale de-o istorie după ce Platon i-a refuzat, tagmei scriitoricești, pomenitul drept, nu e idiot, ca pe vremea elinilor, cine stă deoparte? Aceleași vechi probleme
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
vremea elinilor, cine stă deoparte? Aceleași vechi probleme, ale puterii, implicării, iluziei, aservirii, le discută, prin 1905, în anii încă frumoși, purtînd, însă, în sîmbure, lipsa de măsură a viitorului, Charles Maurras. Două decenii mai tîrziu, Vianu traduce broșura, Viitorul inteligenței, și o publică, cu un studiu introductiv, la Editura Fundației Culturale Principele Carol, în colecția Cartea Vremii, îngrijită de Nichifor Crainic. Maurras, spune introducerea lui Vianu, e un tradiționalist, deci alegerea e cum nu se poate mai potrivită. Însă un
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
O gîndire radicală, mai curînd decît relativizantă, cum o vede Vianu, n-are nevoie decît de contextul care să-i deschidă ușile utopiei. Așa încît Le Chemin de Paradis își schimbă lesne direcția. Să revenim, însă, la cartea din 1905. Inteligența, dacă ne luăm după titlul primului capitol, se nutrește din iluzie. Iluzia puterii și-a însemnătății. Comedia statului care-și cinstește scriitorii, înfățișată solemn de cîte-un confrate cu darul numit de învățații Renașterii sancta simplicitas, e de ajuns ca breasla
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
Demnitatea spiritelor stă în a gîndi, în a gîndi bine, și numai acei care n'au reflectat la adevăratul caracter al acestei demnități sînt măguliți de frumusețea unui vis de dominațiune. Spiritele prevenite vor mulțumi și vor întoarce spatele." Oare? Inteligența, spune Maurras, și-a trăit, deopotrivă, mărirea și decăderea. Istoria Franței, în Litere, este, cu sclipirile participative ale unei croieli de poet, o poveste de succes, a îndrăgostirii modei de întîrziații ei, oameni cu pană și cu liră. Portretul lui
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
Nimic, știm bine, nu e nou. Literatura, cea adevărată, se claustrează, și iată romantismul. Turnul de fildeș. Alternativa izolării este revolta, creșterea unei literaturi care, altfel decît la bunii clasici, nu mai apăra statul. Dimpotrivă. Încet-încet, lumea se privatizează, iar inteligența girează o industrie. Parveniții vînd, talentații mai puțin, și unii și alții se invidiază aprig. Socialismul, vorba vine, le va rîndui pe toate. Cum așa cînd, spune Maurras, "negustorul rămîne negustor, poetul poet: oricît de puțin acesta s'ar refugia
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
socialist în paguba poetului socialist." Nici măcar pe degetele comerciantului... La începutul secolului nou, metehnele încep să fie cele știute. Scriitorul își vinde puțin din libertate prin jurnale, intrînd în "schimbul de acțiuni și patimi care alcătuiesc vieața omului de rînd". Inteligența devine capital. De aici, Maurras plănuiește o răzbunare în care se străvede excesul. Contra-revoluția nu va face inteligenței mai bine, dar va aduce lumii mai rău. În toate dramele ei, inteligența a fost parte. E prețul vanității de-a sta
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
știute. Scriitorul își vinde puțin din libertate prin jurnale, intrînd în "schimbul de acțiuni și patimi care alcătuiesc vieața omului de rînd". Inteligența devine capital. De aici, Maurras plănuiește o răzbunare în care se străvede excesul. Contra-revoluția nu va face inteligenței mai bine, dar va aduce lumii mai rău. În toate dramele ei, inteligența a fost parte. E prețul vanității de-a sta cu regele la masă. Prețul minciunii.
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
acțiuni și patimi care alcătuiesc vieața omului de rînd". Inteligența devine capital. De aici, Maurras plănuiește o răzbunare în care se străvede excesul. Contra-revoluția nu va face inteligenței mai bine, dar va aduce lumii mai rău. În toate dramele ei, inteligența a fost parte. E prețul vanității de-a sta cu regele la masă. Prețul minciunii.
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
Pirgu, deci un ins "simpatic", ce mai încoace și-ncolo. Jiquidi , dimpotrivă, este un cinic sumbru, antipatic cu intenție (cu adresă), arțăgos, murdar și fizicește, proferator de insulte, de sarcasme, un decrepit histrionic. Atunci prin ce atrage?Atrage prin ascuțimea inteligenței, desigur, dar și prin ceva ce cumpănitul, raționalul Callimachi, crede că este forța bătrânului nebun de a-i proiecta pe ceilalți în irealitate, alterându-le simțul realității. Să ascultăm mărturisirea prințului: "... eu nu mă descurc în niciun fel cu bătrânul
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
pe care îi stimezi - nota Ibrăileanu - adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale". Însă Constantin Călin îl citează și pe T.Maiorescu: "Experiența te învață - spune un aforism maiorescian - să prețuiești mai mult caracterul decît inteligența". Nu ne îndoim că și d-sa preferă caracterul. Și aceasta deoarece, după cum ne explică, inteligența e "de moment", efectele ei fiind "pasagere". În cazul în care nu se sprijină pe structura fermă a caracterului, se irosește, decade. Caracterul, în
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
opiniile tale". Însă Constantin Călin îl citează și pe T.Maiorescu: "Experiența te învață - spune un aforism maiorescian - să prețuiești mai mult caracterul decît inteligența". Nu ne îndoim că și d-sa preferă caracterul. Și aceasta deoarece, după cum ne explică, inteligența e "de moment", efectele ei fiind "pasagere". În cazul în care nu se sprijină pe structura fermă a caracterului, se irosește, decade. Caracterul, în schimb, rămîne constant. E etalonul lui însuși. În fraza citată, Maiorescu vorbește ca un bătrîn care
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
cuvintele lui "îndurerate" și "sincere": "Ť...oare cunoști exact lumea în care ne mișcăm? O căsnicie chiar și improvizată ca a mea, o căsnicie falsă, formală valorează în ochii unora mai mult decât toate lucrările mele științifice, mai mult decât inteligența și priceperea mea... Cei ce se ocupă de dosare nu au habar decât de regulile lor... Trebuie să avem răbdare... Iar apoi n-aș mai fi capabil să iau viața de la capăt, pentru că divorțat n-aș mai fi ceea ce sunt
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
excesul de imaginație de la cine le-ați moștenit? - Fratele meu era, de fapt, cel cu o imaginație extraordinară, cu un gust nemaipomenit pentru construcțiile neobișnuite, care frizau absurdul înainte de a auzi noi ceva despre literatura absurdului. Avea și o extraordinară inteligență tehnică: din trotinetă și-a făcut bicicletă, apoi motoretă. Și-a confecționat un automobil dintr-o rablă de BMW care - spunea el - ar fi aparținut poliției germane în timpul războiului. Cu această mașină reconstruită, a trecut Alpii. Pe la 10-11 ani, fratele
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
degenerarea românilor nu s-a întins prea departe și nici prea în adînc. Dar mă trezesc de îndată la realitate. Îmi dau seama că, din păcate, intelectuali ca Mircea Platon sunt rari. Nu atît fiindcă actualei generații i-ar lipsi inteligența, ci pentru că întîi de toate, trăim fără orizont: ne lipsește acel cadru interior care vine de departe, dinspre matca unei tradiții care, deși nu am ales-o noi, tocmai ea e cea care ne dă identitate, o matcă care vine
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
Un intelectual pledînd pentru asceză într-o lume înțesată de fast-food-uri și de supermarketuri gigantice. A patra trăsătură este umorul. Mircea Platon poate fi biciuitor de persiflant. Are știința unui sarcasm vituperant și înțepător, ca în toate cazurile în care inteligența se asociază cu o înnăscută umoare mucalită. Istoricul acesta poate fi usturător de ironic atunci cînd vrea și fermecător de cald atunci cînd își propune. Și totuși nu are nimic belicos sau agasant în tonul scrierilor sale. E tranșant fără
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
face mai interesant, amplificându-i forța carismatică, și fiul aparent șters și banal, rescriu povestea epopeică în termenii lumii de azi, având alt război ca fundal. Ce descoperă fiul despre personalitatea tatălui îl obligă să regândească tot ceea ce știa: o inteligență sclipitoare, o minte analitică pătrunzătoare și subtilă, dar mai ales un spirit ludic, care face din toate un joc probându-i ușurința de a gândi și regândi lucrurile din muliple perspective. "Șiretul" Ulise modern se joacă mereu, într-o falsă
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
o falsă inocență, cu ideologia nazistă în anii războiului, se joacă apoi cu deconstrucția teoriei dreptului într-o universitate americană, experimentează primejdios reacțiile intelectului și ale instinctului când se confruntă cu forța brutală și cu violența. O face însă ca și când inteligența sa extraordinară îi conferă dreptul de a se situa deasupra oricărei morale, "dincolo de bine și de rău". Fiul are însă resurse de a găsi urmele tatălui, de a afla nu doar semnele fascinației pe care o emana asupra tututor, ci
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]