2,162 matches
-
identifică cu sensul împărtășit pe care și-l atribuie grupul sieși în mediul său, mediului apropiat sau individului din grup. Dimpotrivă, dubla natură a timpului rezultă din faptul că grupul știe în mod inteligibil și conceptual (nu, de data aceasta, inteligibil și intuitiv) că aceste două situații trăite de el ca prezent al identității sînt percepute de celelalte grupuri ca raport între el și altele, exterioare, după o reprezentare socială artificială a totalității formate din timpul social și spațiul social, dar
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
atentuate, o nuanțare negricioasă de roșu închis și albastru închis, o spălăcire de tonuri; ar trebui o nouă rogojină în cabinetul de toaletă; am să iau una de la târg; cel mai bine de la cel de pe bulevardul Operei 219. Textul este inteligibil, însă cititorul este surprins de mulțimea elementelor care par a fi oarecum "în afara sintaxei", amestecate cu enunțuri perfect corecte din punct de vedere gramatical. Procedeul este legitim tocmai pentru că textul apare ca o materializare verbală a gândului, și nu ca
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
englezi sau de italieni cît și de către aristocrația luminată care domnea asupra lui. Totuși, a trebuit să fie publicate Idées sur la philosophie de l'histoire de l'humanité în anii 1784-1791, pentru ca viziunea lui Herder să devină cu adevărat inteligibilă și nuanțele să devină evidente. El se sprijină în mod constant pe o metaforă organicistă a dezvoltării umanității percepute ca fiind analoagă regnului animal sau vegetal, cel puțin în ceea ce privește limbajul. Pentru Herder, "societatea este starea naturală a omului" iar această
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
datată 12 iulie 2002), în România literară, nr. 43/2008. 176 "Albatrosiștii sunt nonconformiști și ies din tiparele sclerozate ale vechii tradiții poetice, compromise prin uzură, însă nu ignoră coerența internă a poeziei, funcția ei de a comunica prin imagini inteligibile. Discursul poeziei nu e vidat de idei, pentru că ei au ceva semnificativ de spus, altceva decât cei de dinaintea lor, rămânând totuși în limitele artei.", Elvira Sorohan, Singurătatea scriitorului: Cantemir, Creangă, Urmuz, Geo Dumitrescu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2004
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
atunci când populismul socio-economic își face simțită prezența cu acuitate) în societatea românească actuală rămâne prezentă, fie numai într-un stadiu recesiv, o predispoziție deopotrivă culturală și ideologică pentru cântecul de sirenă al mirajului populist. Odată cu identificarea unei atari predispoziții devine inteligibilă, cred, și evoluția greoaie a procesului de democratizare în România postcomunistă. Chiar înțeles în sensul unui agent "democratizator" - așa cum propune și una dintre concluziile volumului de față, cel puțin pe latura inclusivă a modului în care definește democrația, în manieră
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Dar totul în ea este în mișcare și schimbare, nimic din ea nu este constant, permanent sau schimbat. Este o curgere constantă 6. Prin urmare, ființa „neextinsă” este Creatorul, iar ființă „extinsă” este creația Să. Dar ființă creată include sferele inteligibile (angelice) și sferele sensibile, iar relația lor complică schemă, pentru că prima este distinctă de ultimă, datorită faptului că se află mai aproape de Creator. Lucrurile care se mișcă și sunt limitate de natură lor extinsă (adică de timp și spațiu) sunt
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
sensibile, iar relația lor complică schemă, pentru că prima este distinctă de ultimă, datorită faptului că se află mai aproape de Creator. Lucrurile care se mișcă și sunt limitate de natură lor extinsă (adică de timp și spațiu) sunt comparate cu „natură inteligibila și neextinsă, lipsită de caracteristicile spațiale și extinse” 7. În În Canticum canticorum, Sfanțul Părinte Grigorie realizează o distincție între cele sensibile și inteligibile, ultimele fiind infinite. Dar creația inteligibila este, în mod normal, grupata împreună cu creația sensibilă, pentru că ambele
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
și sunt limitate de natură lor extinsă (adică de timp și spațiu) sunt comparate cu „natură inteligibila și neextinsă, lipsită de caracteristicile spațiale și extinse” 7. În În Canticum canticorum, Sfanțul Părinte Grigorie realizează o distincție între cele sensibile și inteligibile, ultimele fiind infinite. Dar creația inteligibila este, în mod normal, grupata împreună cu creația sensibilă, pentru că ambele sunt extinse și temporale: „Toate lucrurile create se extind cu o anumită dimensiune și sunt limitate de spațiu și timp”8. Atunci, ființa creată
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
extinsă (adică de timp și spațiu) sunt comparate cu „natură inteligibila și neextinsă, lipsită de caracteristicile spațiale și extinse” 7. În În Canticum canticorum, Sfanțul Părinte Grigorie realizează o distincție între cele sensibile și inteligibile, ultimele fiind infinite. Dar creația inteligibila este, în mod normal, grupata împreună cu creația sensibilă, pentru că ambele sunt extinse și temporale: „Toate lucrurile create se extind cu o anumită dimensiune și sunt limitate de spațiu și timp”8. Atunci, ființa creată este, prin definiție, extinsă și, ca
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
pot depăși timpul fără a înceta să fie creaturi. În orice caz, tânjirea lor după Dumnezeu este eternă, transformă δiάστημα în ceva aflat între Dumnezeu și extensiunea pur temporală 11. Se creează astfel cele două niveluri inferioare ale realității (lumile inteligibile și sensibile), dar universul vizibil este destinat a dispărea la sfarsitul timpurilor, astfel că doar universul inteligibil este adevărata creație 12. Creatorul „există întotdeauna fără schimbare”, în timp ce creația reală, inteligibila, pe care o aduce la viață „privește la Creatorul Sau
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
eternă, transformă δiάστημα în ceva aflat între Dumnezeu și extensiunea pur temporală 11. Se creează astfel cele două niveluri inferioare ale realității (lumile inteligibile și sensibile), dar universul vizibil este destinat a dispărea la sfarsitul timpurilor, astfel că doar universul inteligibil este adevărata creație 12. Creatorul „există întotdeauna fără schimbare”, în timp ce creația reală, inteligibila, pe care o aduce la viață „privește la Creatorul Sau” și „oarecum, este mereu creată”. Astfel, lumea inteligibila creată este seriala, pentru că „crește” sau se „extinde” la
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
Se creează astfel cele două niveluri inferioare ale realității (lumile inteligibile și sensibile), dar universul vizibil este destinat a dispărea la sfarsitul timpurilor, astfel că doar universul inteligibil este adevărata creație 12. Creatorul „există întotdeauna fără schimbare”, în timp ce creația reală, inteligibila, pe care o aduce la viață „privește la Creatorul Sau” și „oarecum, este mereu creată”. Astfel, lumea inteligibila creată este seriala, pentru că „crește” sau se „extinde” la 10 Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, în col. cît., 2.212; cf.
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
a dispărea la sfarsitul timpurilor, astfel că doar universul inteligibil este adevărata creație 12. Creatorul „există întotdeauna fără schimbare”, în timp ce creația reală, inteligibila, pe care o aduce la viață „privește la Creatorul Sau” și „oarecum, este mereu creată”. Astfel, lumea inteligibila creată este seriala, pentru că „crește” sau se „extinde” la 10 Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, în col. cît., 2.212; cf. Paul Plass, „Transcendent time and eternity în Gregory of Nyssa”, în Vigiliae Christianae, Nr. 34, 1980, p. 180-182
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
Teologica, Anul X (82), 2000, Nr. 3-4, p. 173-174. este doar un fel de povestire mitică, ci una în care prin adevărată natură suntem conduși și credem. Perceperea întregii existente create este una dublă, înțelegerea ei fiind divizată în cele inteligibile și cele sensibile. Nu este nimic între naturile lucrurilor existente care să cadă în afara acestei duble distincții. Dar cele două prezintă mari diferențe între ele astfel că sensibilul nu poate fi inclus în inteligibil și nici viceversa — însă fiecare are
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
este nimic între naturile lucrurilor existente care să cadă în afara acestei duble distincții. Dar cele două prezintă mari diferențe între ele astfel că sensibilul nu poate fi inclus în inteligibil și nici viceversa — însă fiecare are caracteristici reciproce opuse ... natură inteligibila este ceva necorporal, impalpabil și fără formă. Natură sensibilă, pe de altă parte, așa după cum îi spune și numele este limitată de percepția care vine prin organele de simt. Dar în acest foarte sensibil univers, în ciuda aparent considerabilei opoziții reciproce
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
și amestecare prin înțelepciunea divină, așa încât toți se pot împărtăși de bine într-un mod echitabil pentru că nimeni să nu poată fi lipsit de participarea la natură superioară. Astfel în timp ce, pe de o parte, cel mai potrivit loc pentru natură inteligibila este esența subtilă și ușor - mișcătoare, secțiunea supra-lumească (a creației) având multe caracteristici cu strânsă afinitate la natură inteligibila, aici are loc, pe de altă parte prin previziunea Celui Suprem un fel de combinație a inteligibilului cu creația sensibilă, astfel încât
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
nu poată fi lipsit de participarea la natură superioară. Astfel în timp ce, pe de o parte, cel mai potrivit loc pentru natură inteligibila este esența subtilă și ușor - mișcătoare, secțiunea supra-lumească (a creației) având multe caracteristici cu strânsă afinitate la natură inteligibila, aici are loc, pe de altă parte prin previziunea Celui Suprem un fel de combinație a inteligibilului cu creația sensibilă, astfel încât în creație nimic nu poate fi pus deoparte (ca fiind fără valoare), după cum spune Apostolul, privat de participarea la
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
cunoaște toate lucrurile înainte ca acestea să se desfășoare” în timp. „Un lant necesar” a urmat ordinea implicită în momentul creației, aducând realizarea temporală a fiecăreia dintre părțile sale18. În neoplatonism, articularea cauzelor, impulsurilor, puterilor sau logoi ar constitui modelul inteligibil al fenomenelor. Nici chiar Sfanțul Grigorie însuși nu ar nega că ordinea creației există atemporal în înțelepciunea lui Dumnezeu; de fapt, puterea creatoare divină, înțelepciunea și voință se alătură 19. Dar Sfanțul Grigorie se gândește aici mai curând la actul
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
si nu pe corespondență să specifică și detaliată cu timpul. El percepe aceste semințe ca fiind doar potențial și ezita să le considere un omolog atemporal al evenimentelor. Se presupune că sufletele nu sunt doar simple părți ale unui model inteligibil static; starea lor pare să fie identică celei a progresului nesfârșit spre Dumnezeu, care va fi reluat fără o altă 22 Gersh, From Iamblichus to Eriugena, Leiden, 1978, supra, n. 1, p. 58ff utilizează termenul pentru (con)fuziunea categoriilor spațiale
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
cvasitimpul intermediar (sau cvasiatemporalitatea) din primul caz ca fiind un model inteligibil total realizat care să constituie bazele ordinii temporale. Ci acest model este mai curând doar un aspect al minții lui Dumnezeu 26, dragostea infinită a creaturii - „mișcarea” să inteligibila - fiind cea care servește că principala punte între timp și eternitate 27. Dacă Dumnezeu a avut o limită, putem surprinde ce este dincolo de El, dar aceasta este imposibil, pentru că aceea ce este „dincolo” ar fi rău și mai mare decât
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
a eternității de un tip antic mai tarziu, chiar agnostic”. În 6.6.17 și 18, Plotin reliefează o doctrină a infinității duble. Infinitatea aditiva a numerelor concrete, care poate întotdeauna fi sporită, este doar potențială. „Numărul esențial” în lumea inteligibila este cu adevarat infinit, pentru că este lipsit de o limită a „puterii”, fiind în același timp pe deplin realizat (inteligibilul este întru totul real). Mintea conține astfel un numar care este simultan infinit și definit. Viața în lumea inteligibila poate
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
lumea inteligibila este cu adevarat infinit, pentru că este lipsit de o limită a „puterii”, fiind în același timp pe deplin realizat (inteligibilul este întru totul real). Mintea conține astfel un numar care este simultan infinit și definit. Viața în lumea inteligibila poate fi, în consecință, descrisă că mișcare care continuă la infinit, si totusi este perpetuu completă (5.8.9.25; 3.8.11.23; 6.5.12.13). Nu există nici plictiseală de această viziune, nici sațietatea din partea celui care
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
de-a lungul a câteva decenii, unor audiențe interesate sau plictisite, inteligente sau tâmpe, de la ciclul gimnazial, la liceu, facultate, ciclu masteral sau doctoral, în țară sau străinătate, și pot spune că nimic nu este mai greu decât să faci inteligibilă istoria universală unei clase a cincea de la Sarafinești, comuna Corni sau să expui conceptele filosofiei unei audiențe de iletrați de la un liceu mecanic. Nimic nu e mai frustrant decât să trebuiască să treci, din milă, un copil oligofren, din clasa
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Tomașevski definește tema unei opere literare ca termen indispensabil, legat de ceea ce teoreticianul rus Mihail Bahtin numește conținut al unei asemenea creații, o „unitate de sens a diverselor elemente dintr-o operă (literară), proprie oricărei lucrări scrise Într-o limbă inteligibilă”. Desigur, numărul de situații și motive se reduc la o schemă generală, pot apărea În mai multe opere, fiecare din ele dându-le „o interpretare particulară.” Universul tematic al literaturii este deosebit de larg, deși mulți din cei care au studiat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Clasicul este „un om ca toți oamenii”, pe când romanticul este cu totul ieșit din comun, „un monstru de frumusete sau de urâțenie, de bunătate ori de răutate”, reliefând astfel caracterul cu totul excepțional al celui din urmă. Pe când clasicul este „inteligibil” În exprimarea ideilor sau construirea situațiilor, romanticul este „bizar” si deloc moralist, așa cum este cel dintâi. Dezinteresat de natură, clasicului ii lipsesc sentimentele pentru frumusețile acesteia; romanticul este copleșit de natura ocrotitoare și participativă la toate stările lui interioare. Cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]