3,937 matches
-
și originalitate În rezolvarea de probleme practice de natură economică și bancară; Calități artistice - utile În publicitate. 5. Interese Interese intelectuale multilaterale; Interese practice În domeniul artistic; Interese practice care vizează sfera cunoașterii mecanismelor sociale. 6. Dispoziții Plăcerea de a interacționa cu alții; Capacitatea de a influența alte persoane; Întotdeauna pregătit pentru a-i sfătui pe alții ce să facă; Plăcerea de a munci sub presiune; Personalitate extravertită, axată pe relații sociale, cu inteligență socială, responsabilă, cu intuiție psihologică, neinfluențabil. 7
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
cu atît identificarea va fi mai corectă). Forma structuralismului pe care a practicat-o Claude Lévi-Strauss Îndeplinește și ea această cerință. Atunci, În ce măsură pretinde abordarea mea să depășească posibilitățile și intențiile structuralismului? După cum se străduiește să arate Introducerea, obiectele ideale interacționează În timp pentru a forma istoria. Cu alte cuvinte, simpla „morfologie” a unui sistem, care constituie ținta oricărei descrieri structuraliste, se află integrată Într-un proces dinamic de proporții extraordinare, respectiv În interacțiunea temporală a tuturor sistemelor similare. Acest proces
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care operează Într-o dimensiune logică și nu pot coborî sub premisele lor (În general cît se poate de simple). Sistemele sînt fractalice În natură, adică tind să producă soluții ad infinitum potrivit unor reguli (simple) de generare. Iar ele interacționează În chipuri cît se poate de ciudate, formînd alte sisteme, al căror tipar general, de tulburătoare complexitate, poate fi numit istorie. În acest stadiu al cercetării nu putem trece cu mult dincolo de simpla recunoaștere a sistemelor În dimensiunea lor logică
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
dintr-un „obiect ideal” supraordonat, ale cărui posibilități sînt explorate de mințile omenești din toate vremurile, fără deosebire de timp și de spațiu. Totuși, doctrinele cuprinse În unele texte gnostice reprezintă transformări ale altora Într-un sens restrîns - ele pot interacționa printr-un număr destul de limitat de transformări. Unele dintre aceste doctrine sînt legale Între ele genetic, formînd amplul grup al gnosticismului valentinian cu ramificațiile sale. Altele au fost legate Între ele genetic mai mult de către erudiții epocii moderne decît de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lumească În care apar situații de „criză”; Învățații de astăzi sînt tot mai conștienți de nepertinența și ușurătatea acestei reprezentări 16. O soluție la Întrebarea noastră inițială este posibilă numai dacă se reformulează chestiunea de bază. Un sistem de gîndire interacționează În mod necesar cu nenumărate alte sisteme care formează istoria omenirii. Nu asta este problema. Mai degrabă, ar trebui să ne Întrebăm dacă este posibil să abstragem sisteme, sub forma unor obiecte ideale, din ceea ce pare a fi conglomeratul inextricabil
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
salvare și restaurare a datelor în caz de incidente; monitorizează parametrii bazei de date și adaptează baza de date în funcție de cerințele nou apărute; reorganizează periodic baza de date. b) Programatorii de aplicații sunt specialiștii care proiectează și realizează aplicațiile care interacționează cu sistemul de gestiune al bazei de date. Ei au acces la schemele externe corespunzătoare ale bazei de date și colaborează cu administratorul în acest scop. c) Utilizatorii finali - persoanele care au acces la datele din baza de date folosind
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
sau juridic. Armonizarea relațiilor cauză-efect sau factori de influență-rezultate trebuie să fie permanentă și În consens cu evoluția lumii contemporane. Guvernanța și responsabilitatea socială corporativă fac În prezent din Întreprinderile clasice entități moderne, cu grijă distributivă față de mediul cu care interacționează: angajați, clienți, natură, resurse, societate. Sunt doar câteva motive care demonstrează că În condițiile vieții contemporane activitatea nu se mai poate desfășura doar utilizând simțul practic, ci apelând În permanență la cele mai noi cunoștințe În domeniul economic, care să
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
un context nerepetabil). Comunicarea este modelată de factori multipli, aflați în interacțiune: patternuri cognitive, mecanisme de producere și percepere a mesajului, variabile sociale, variabile psihologice, variabile comportamentale, variabile culturale. Generalizând, vom spune că: sistemele de comunicare sunt sisteme deschise, adică interacționează cu mediul social și fizic în care funcționează; procesul comunicării are o structură ierarhică, adică presupune relații între subsisteme și suprasisteme; sistemele sunt homeostatice, adică tind să se adapteze schimbărilor interne și externe: o modificare de factori interni sau externi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu cât zona necunoscută celorlalți este mai mare (linia orizontală se deplasează în sus), cu atât individul este mai taciturn, secretos, enigmatic, închis, dar vulnerabil într-o măsură mai mică. 2.2. Nivelul comunicării interpersonale Este nivelul la care individul interacționează cu semenii de pe poziții „personale”, adică prin contact direct. Un relativ grad de cunoaștere reciprocă le permite interlocutorilor să facă predicții și să aibă expectații în legătură cu interlocutorul. Interactanții își modelează personalitățile prin comunicare în funcție de modul în care se raportează direct
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
continuumului se află diverse grade de cunoaștere interpersonală. Relațiile interpersonale au fost explicate ca un proces cu șase etape și două faze fiecare (vezi DeVitto, 1994, p. 207): etapa de contact: a) faza perceptuală (interactanții se percep vizual, fără a interacționa verbal); b) faza interacțională (interactanții interacționează verbal); etapa de implicare în relație: a) faza de testare a interlocutorului și a relației; b) faza de intensificare a relației, de creștere a gradului de implicare în relație; etapa de intimitate a relației
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cunoaștere interpersonală. Relațiile interpersonale au fost explicate ca un proces cu șase etape și două faze fiecare (vezi DeVitto, 1994, p. 207): etapa de contact: a) faza perceptuală (interactanții se percep vizual, fără a interacționa verbal); b) faza interacțională (interactanții interacționează verbal); etapa de implicare în relație: a) faza de testare a interlocutorului și a relației; b) faza de intensificare a relației, de creștere a gradului de implicare în relație; etapa de intimitate a relației: a) faza angajamentelor verbale dintre interactanți
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să restabilească echilibrul. Teoria evitării incertitudinii (Berger, Calabrese, 1975; Gudykunst, 1988). Procesul de cunoaștere interpersonală a fost explicat prin tendința interlocutorilor spre reducerea treptată a incertitudinii, adică a necunoscutelor care există între interactanți în primele momente ale interacțiunii. Pe măsură ce interlocutorii interacționează, incertitudinile scad; cei doi pot face predicții din ce în ce mai exacte în legătură cu comportamentele celuilalt și pot găsi motivații tot mai precise pentru comportamentele celuilalt. Eficiența comunicării depinde de capacitatea individului de a gestiona situațiile pe care le percepe ca fiind nesigure, generatoare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
continuu de adaptare situațională reciprocă a interlocutorilor, prin adoptarea unor strategii sociolingvistice și atitudinale care să le permită obținerea unor rezultate eficiente. Adaptarea apare ca o formă de armonizare a vocilor comunicative. Conform teoriei comunicării tranzacționale (Eric Berne, 1964), indivizii interacționează adoptând una dintre cele trei ego-stări posibile: adult, părinte, copil. În starea de adult, individul se poartă, simte, gândește răspunzând adaptat stării curente, în urma evaluării obiective și eficiente a situației, ca urmare a experienței acumulate. În starea de copil, individul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
imită inconștient comportamente ale părinților sau ale adulților, pe care în timpul copilăriei le-a perceput ca eficiente. 2.3. Nivelul comunicării organizaționale Este nivelul la care individul acționează ca membru al unei organizații (instituție, grup de interese, corporație etc.) și interacționează de pe poziția de rol, cu scopul de a rezolva problemele personale sau cele survenite în cadrul organizației. În cadrul organizațiilor, comunicarea poate fi internă (comunicarea între membrii aceleiași organizații) sau externă (între organizații). Se spune că o bună comunicare (internă și externă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la care acesta are acces (fapte, atitudini, discursuri anterioare, interacțiuni anterioare); publicul este un ascultător colectiv, cu un scop comun (ascultarea discursului), dar format din indivizi particulari (sex, vârstă, credințe, valori, atitudini etc.), astfel încât psihologia individuală și cea de grup interacționează, făcând reacțiile la discurs greu predictibile; „zgomotul” care perturbă mesajul este greu controlabil, din cauza surselor multiple (zgomotul extern de pe canal, percepțiile diferite ale membrilor grupului, distanța fizică și psihică dintre interlocutori etc.); feedbackul poate fi atât imediat (aplauze, urale, proteste
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
frecvent acte de vorbire precum acuzație, reproș, amenințare, ironizare; negații frecvente și cuantificatori universali (niciodată, deloc, toată lumea, mereu); injurii, apelative injurioase, invective; limbaj excesiv formal sau excesiv informal; repetiții, reveniri la subiect, șabloane, exagerări. 3.5. Situația de comunicare Indivizii interacționează cu semenii lor în diverse situații de comunicare. Acestea ar putea fi reduse la patru prototipuri fundamentale: situație „ideologică”, situație „socială”, situație „de stres”, situație „interculturală”. În situația „ideologică” de comunicare, conținutul, forma și structura interacțiunii sunt constrânse de un
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
permanentă unul la celălalt. De vorbă cu colegii de școală, o discuție în familie, o conversație de socializare în sala de așteptare la medic, reîntâlnirea cu colegii de școală după 25 de ani sunt astfel de situații în care interlocutorii interacționează pe baza datelor individuale de personalitate raportându-se la o istorie conversațională comună, dinamică. În situația „interculturală” de comunicare interlocutorii trebuie să se adapteze unui sistem nefamiliar de semne și simboluri, negociind nu doar tema sau accesul la cuvânt, ci
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai mult decât succesiuni de dialoguri cu doi participanți. Complexitatea se manifestă în procesul constituirii universului comun de discurs, în progresia tematică, în dinamica relațiilor dintre interlocutori: sistemul înscrierilor la cuvânt; „coalițiile” comunicative și configurarea subgrupurilor comunicative (cine cu cine interacționează și pe cine ignoră, cine pe cine susține din punct de vedere comunicativ, cine pe cine contrazice); procesul trecerii de la statutul de vorbitor la cel de ascultător, la cel de ascultător pasiv (martor la dialog, potențial interlocutor) sau la cel
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dialog cu caracter neinstituționalizat: se desfășoară între membrii unei familii, între prieteni, colegi de serviciu în pauză, necunoscuți pe stradă; are ca scop socializarea, cunoașterea celuilalt, dobândirea de informații, autoexprimarea etc.; scopul conversației este difuz și în continuă negociere; participanții interacționează și negociază semnificația de pe poziții interpersonale; are grad mic de structurare tematică; se desfășoară fără un protocol de interacțiune prestabilit. În planul expresiei lingvistice, conversația este, de obicei, informală, are grad maxim de libertate și este deschisă tuturor opțiunilor permise
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
formele posibile de manifestare sunt, în consecință, variate. Aspecte specifice ale unei culturi pot fi rezultatul nu doar al unei dimensiuni, ci al interacțiunii dintre două-trei dimensiuni de variație culturală. De exemplu, modul în care vorbitorii au tendința de a interacționa cu străinii se plasează la intersecția specifică dintre două axe: individualism-colectivism și evitarea incertitudinii. Astfel, membrii culturilor colectiviste se simt mai nesiguri când interacționează cu persoane din afara grupului, în timp ce membrii culturilor individualiste nu fac această diferență. În caracterizarea unei culturi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dintre două-trei dimensiuni de variație culturală. De exemplu, modul în care vorbitorii au tendința de a interacționa cu străinii se plasează la intersecția specifică dintre două axe: individualism-colectivism și evitarea incertitudinii. Astfel, membrii culturilor colectiviste se simt mai nesiguri când interacționează cu persoane din afara grupului, în timp ce membrii culturilor individualiste nu fac această diferență. În caracterizarea unei culturi de-a lungul unei axe de variație culturală trebuie avută în vedere valoarea funcțională a unei trăsături identificate, modul în care societatea respectivă învestește
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
etc.) sau cu imaginea pe care și-a format-o despre sine prin interacțiune socială (un foarte bun sportiv, cel mai rapid alergător, om cu simțul umorului, impulsiv etc.) și în urma internalizării unor caracterizări făcute de cei cu care a interacționat (un foarte bun orator, o persoană cu un scris foarte frumos, o persoană de încredere, o persoană de obicei puțin luată în seamă de colegi etc.). Respectul de sine (engl. self-esteem) reprezintă percepțiile personale subiective ale individului în legătură cu importanța/valoarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care face parte, pe terenul de tenis - cu grupul jucătorilor de tenis, la biserică - cu gruparea religioasă la care este afiliat etc. În activarea unei identități, celelalte sunt estompate în diverse grade, existând însă ca fundal. Toate aceste identități parțiale interacționează, firește, construind identitatea socială complexă a unui individ. Tajfel și Turner (1986) identifică trei elemente care explică, pe baze sociologice și psihologice, comportamentele de grup: categorizarea, identificarea, comparația. a) Categorizarea este procesul de ordonare de către individ a stimulilor veniți din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
experiențe (pozitive sau negative) în sistemul individual de valori și percepții, odată cu implicarea în activități din diverse medii sociale, odată cu modificările survenite în mediul de interacțiune etc. Pe continuumul dintre polul identităților personale și cel al identităților de grup, individul interacționează pe baze interpersonale, respectiv pe baza poziției de grup, adică a poziției ocupate într-un grup determinat. S-a observat că, odată cu evoluția relației, indivizii par să-și abandoneze identitatea culturală în favoarea identității personale. Deși prezentă, identitatea culturală nu mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să explice eșecurile prin cauze externe, instabile și necontrolabile, în timp ce reușitele tind să le explice prin cauze interne, instabile și incontrolabile („La Dumnezeu și la români totul e posibil”). 7.3. Interacțiunea dintre identitatea personală și identitatea culturală Identitatea personală interacționează cu identitatea culturală. Astfel, principala dimensiune de variație culturală, individualism/colectivism, se reflectă în planul identității personale ca opoziție între idiocentrism și alocentrism. Idiocentrismul caracterizează culturile individualiste: individul acordă atenție identității personale, se percepe ca independent față de grup, este preocupat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]