3,857 matches
-
frontal; - organizarea conținutului vehiculat în timpul procesului: fragmentat; integrat în unități; global. - prezentarea conținutului: expozitiv; problematizant; descoperire; - intervențiile cadrului didactic: permanente; episodice; alternante; - exerciții aplicative sau de consolidare: imediat; seriat; amânat; - evaluarea: sumativă; formativă; alternantă. După opinia aceluiași autor, în sistemul interactiv despre care am amintit în debutul teoretic al studiului (abordarea de tip combinatoric - vezi Potolea, 1989), strategiile instrucționale ar rezulta din combinațiile diviziunilor fiecărui criteriu: C = 3 x 3 x 3 x 3 x 3 x 3 = 729 de strategii
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cât și pe cele socioafective. Pornind și de la sugestiile profesorului Ioan Cerghit în Seminarul didactic universitar, criteriile care stau la baza posibilităților de clasificare ale seminarului sunt: natura obiectivelor dominante și metoda dominantă. În urma operării celor două criterii la nivel interactiv, poate rezulta următoarea tipologie a activităților de seminar: 1. Seminarul introductiv-orientativ: cuprinde activități cu caracter organizatoric; 2. Seminarul de aprofundare a conceptelor fundamentale: - pe bază de discuții colective; - pe bază de discuții cu grupuri oponente; - pe bază de referate și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Universității din București, București. Negreț, Ion, 2005, Didactica Nova, Editura Aramis, București. Negreț, Ion, Jinga, Ioan, 2004, Inspecția școlară și designul instrucțional, Editura Aramis, București. Negreț, Ion, Pânișoară, Ion-Ovidiu, 2005, Știința învățării, Editura Polirom, Iași. Oprea, C., 2007, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, București. Păun, E., 1999, Școala - o abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași. Pânișoară, Ion-Ovidiu, 2004, 2005, 2006, Comunicarea eficientă, ediția I, a II-a și a III-a, Editura Polirom, Iași. Phillips, D., 1997, „How, why, what
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Cu alte cuvinte, lectura romanului polițist presupune substituirea scriitorului, reconstruirea, din perspectiva unui autor extern, a țesăturii de cuvinte, de senzații și imaginar. Simplul fapt de a fi descoperit soluția nu are nici o valoare. Actul lecturii devine, necesarmente, unul participativ, interactiv, bazat pe convenția conform căreia cititorul e un semen al autorului și nu un adversar ireductibil al acestuia. Acest parteneriat nu trebuie, însă, redus la o simplă și seacă negociere între parteneri egali în subtilitate. Strategia autorului conține, instinctiv, un
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
eforturilor de acceptare a guvernanței corporative, deoarece s-a observat că organizațiile care se dedică implementării principiilor acesteia au reușit chiar să ajungă să maximizeze profiturile. O bună guvernanță corporativă asigură îmbunătățirea eficienței economice și stabilirea unui climat de investiții interactiv. Printre cele mai importante beneficii ale implementării unor standarde înalte de administrare a companiilor se numără: utilizarea eficientă a resurselor, scăderea costului capitalului, creșterea încrederii investitorilor datorită diminuării sensibile a atitudinii discreționare a managerilor și reducerea nivelului corupției. La polul
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
de documente, baze de imagini ș.a.); componentele hardware și software disponibile utilizatorilor pentru a prelucra aceste informații; infrastructura fizică (cablu, rețele de comunicații radio și prin satelit); serviciile de bază ale telecomunicațiilor, în special e-mail, transfer electronic de date, acces interactiv la baze de date și transmiterea interactivă a imaginii digitale; aplicațiile care oferă utilizatorilor serviciile specifice de care au nevoie pentru a utiliza nivelurile anterior menționate. În general, utilizatorii văd numai aplicația la care sunt conectați. Dar, în același timp
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
hardware și software disponibile utilizatorilor pentru a prelucra aceste informații; infrastructura fizică (cablu, rețele de comunicații radio și prin satelit); serviciile de bază ale telecomunicațiilor, în special e-mail, transfer electronic de date, acces interactiv la baze de date și transmiterea interactivă a imaginii digitale; aplicațiile care oferă utilizatorilor serviciile specifice de care au nevoie pentru a utiliza nivelurile anterior menționate. În general, utilizatorii văd numai aplicația la care sunt conectați. Dar, în același timp, este necesar ca și modul în care
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
progresiv, de la rolul său de mijloc de prelucrare a textelor, la cel de prelucrare a diverselor și complexelor date, precum imagini video, fotografii sau sunete. Calculatorul dirijează afișarea diferitelor documente, tratează prioritățile, după cererile utilizatorilor și permite deci un parcurs interactiv în aplicație. Folosirea tehnologiilor multimedia necesită dotarea calculatorului cu DVD-ROM, difuzoare și plăci audio, Video-CD, cameră de luat vederi și placă video, în funcție de aplicațiile utilizate. Informatica stă la baza multimediei. Totuși, multimedia nu constituie un domeniu particular al informaticii, ea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
deosebit de eficace. De exemplu, prezentarea unei întreprinderi este mult mai atrăgătoare dacă îi integrăm comentarii sonore sau secvențe video, care prezintă un aspect particular, legat de acea întreprindere. În plus, această prezentare se poate face fără prezentator, cu ajutorul unui nod interactiv. Dacă multimedia se răspândește, încet cu încet, asupra tuturor sectoarelor de activitate, marele public este și el vizat. Multimedia devine din ce în ce mai mult un serviciu pentru un public avid de a descoperi cât mai multă informație, de diferite tipuri, prin intermediul televizorului
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
tuturor sectoarelor de activitate, marele public este și el vizat. Multimedia devine din ce în ce mai mult un serviciu pentru un public avid de a descoperi cât mai multă informație, de diferite tipuri, prin intermediul televizorului sau monitorului, al sintetizatorului muzical sau al televiziunii interactive. Trecerea de la profesional către marele public este facilitată și de generalizarea unor interfețe utilizator prietenoase, asigurate în general prin simboluri recunoscute de întreaga lume: pictograme, opțiuni de meniu, zone de dialog, butoane de control etc., mijloace prin care utilizatorului i
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
mediu multiutilizator. În general, în arhitectura unui SGBD intră cel puțin cinci clase de module: programe de gestiune a bazei de date, care realizează accesul fizic la date ca urmare a unei comenzi primite printr-un program de aplicații sau interactiv prin intermediul ecranului; limbajul de definire/descriere a datelor (LDD), care permite traducerea (prin compilare sau interpretare, după caz) și descrierea naturii datelor și a legăturilor lor logice fie la nivelul global (sub forma schemei conceptuale), fie la nivelul specific fiecărei
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
procesului decizional au apărut la începutul anilor ’70, pentru a ușura procesul decizional prin preluarea unei părți din efortul organelor decizionale. Ele sunt concepute pentru a permite decidenților să-și utilizeze judecata și intuiția pe parcursul unui proces ad hoc și interactiv de modelare analitică, referitor la o decizie particulară (decizie nestructurată sau semistructurată<footnote Deciziile structurate (numite și programabile) se iau în raport cu procese sau activități de rutină, repetitive. De exemplu, decizia de reaprovizionare a stocurilor reprezintă o decizie structurată tipică. Deciziile
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
administrarea informațiilor. Informatizarea transformă sistemele informaționale manuale în sisteme informatice prin: substituirea mijloacelor de lucru (automatizarea sarcinilor); miniaturizarea echipamentelor; reducerea timpilor de lucru; eliminarea erorilor; prelucrarea unui volum mare de date; distribuirea eficientă a informațiilor; ameliorarea performanțelor prin introducerea sistemelor interactive; calitatea prezentării informațiilor; comunicarea extinsă, datorată interconexiunii generalizate. Dezvoltarea și diversificarea serviciilor Specializarea producătorilor și în general, specializarea activităților omenești este recunoscută ca factor esențial al progresului. În orice activitate la care participă mai multe persoane, se pot observa diferențieri
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de piață îl ia angajamentul pe cota clientului; locul confruntării îl ia cultivarea relației; asimetria de informație va fi abandonată în favoarea dialogului deschis. În societatea de rețele, marketingul este în principiu digital, nu ține seama de spațiu și timp, este interactiv orientat către dialog, puternic relaționat cu faptele, iar conceperea prestațiilor pe piață este îndreptată în mod direct către clienți. Tehnologia informațională de astăzi oferă posibilități limitate în manipularea datelor. Sistemele multor întreprinderi se limitează la planurile corespunzătoare datelor de obiect
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Industria TIME - Telecomunicații, Informații, Medii și Divertisment - dominantă în era informațională, își va baza serviciile de comunicare pe tehnologia multimedia. Instrumentele actuale ale marketingului electronic vor fi adaptate de diferiții ofertanți pentru utilizarea tehnologiei multimedia. Totuși, instrumente precum faxul, versiuni interactive de videotext și distribuția fizică a purtătorilor digitali de date, precum actualmente DVD-ROM, flash carduri, usb stick-uri, vor fi însă disponibile pentru o lungă perioadă de timp și își vor păstra importanța în unele segmente de piață, datorită preferințelor clienților
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de localizare prin parametrizare sunt elaborate, întreținute și dezvoltate industrial de firme de produse program, respectând standarde de conectare și comunicare în continuă evoluție și incorporând eforturi de multe zeci și sute de oameni. Utilizatorii cooperează în exploatarea aplicației, realizarea interactivă de tranzacții tehnice, economice și financiare interne și cu alte organizații din economie sau cu instituțiile statului, respectiv accesul utilizatorilor la fonduri de informație cu ajutorul sistemelor TI, conectate în rețea la nivelul unei organizații sau global. Informația de intrare, care
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
baza de cunoștințe prezintă atributele unei memorii organizaționale extinse, menită să susțină cognitiv proiecte autonome specifice și să beneficieze cumulativ de rezultatele lor. Mizele strategice enunțate mai sus angajează actorii organizaționali în comportamente articulate sinergic, și anume de co-elaborare (generare interactivă de cunoștințe noi), co-învățare (validare reciprocă a noilor achiziții cognitive), cogestiune a cunoașterii capitalizate. Ele se referă la cunoașterea organizațională ca resursă, dar și ca proces, antrenând situarea actorilor care le animă într-un cadru comunitar; relațiile dominante aici sunt
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cunoaștere interpersonal sau între subdiviziunile organizației; monitorizarea nevoilor de formare/reciclare profesională a personalului și planificarea carierelor; bilanțuri periodice de competențe; stagii de perfecționare profesională a personalului, detașări temporare în scop formativ; − dezvoltarea organizației ca o comunitate profesională, prin: exercitarea interactivă a conducerii, în contact direct cu personalul; transparența standardelor, regulilor și procedurilor; organizarea lucrului pe proiecte; folosirea de manuale de recomandări și proceduri; încurajarea autoresponsabilizării profesionale; capitalizarea cunoașterii în arhive de proiecte; favorizarea creării de rețele de comunicare profesională între
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
551-558. Maslow, A.H. (1954), Motivation and personality. New York: Harper & Row. Mason, M.G. (1980), Autobiographies of women writers. In J. Olney (Ed.) Autobiography essayS: Theoretical and critical. Princeton, NJ: Priceton University Press. Maxwell, J.A. (1996), Qualitative research design: An interactive approach (Applied Social Research Methods Series, vol. 41). Thousand Oaks, CA: Sage. Maxwell, J.A. & Miller, B.A. (in press). Categorization and contextualisation as components of qualitative data analysis. Qualitative Sociology. McAdams, D.P. (1985), Power, intimacy and life story: Personological
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
551-558. Maslow, A.H. (1954), Motivation and personality, Harper & Row, New York. Mason, M.G. (1980), „Autobiographies of women writers”, în J. Olney (ed.), Autobiography essays: Theoretical and critical, Priceton University Press, Princeton, NJ. Maxwell, J.A. (1996), Qualitative research design: An interactive approach, Sage, Thousand Oaks, CA. Maxwell, J.A., Miller, B.A. (în curs de apariție), „Categorization and contextualization as components of qualitative data analysis”, Qualitative Sociology. McAdams, D.P. (1985), Power, intimacy and life story: Personological inquiries into identity, Guilford, New York
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
raportul față de cunoaștere. Aceasta nu mai este o entitate dată, definitivă, statică, fixă, sigură și unică, ci devine o realitate permeabilă, deschisă, fugitivă, dilematică, plurală. De aici și schimbarea modului de percepție și pricepere a ei. Relația cu cybercultura devine interactivă, sumativă, completivă. Consumatorul de informație devine generator, girant și gestionar al acesteia. Cyberspațiul oferă instrumente de construcție cooperative a unui context comun pentru grupuri numeroase dispersate din punct de vedere geografic. Comunicarea își evidențiază întreaga dimensiune pragmatică. Nu mai este
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
deschisă și flexibilă, care pune accentul pe diversitatea rutelor de acces pentru cunoaștere sau competențe ale indivizilor sau grupurilor de învățare; - formarea asistată de multimedia; - formarea și/sau învățarea asincronă, prin relativizarea structurilor de formare la temporalitatea actorilor implicați; - formarea interactivă, care pune accentul pe procesul colectiv de învățare și formare; - formarea cooperativă, bazată pe interacțiunile dintre diferitele grupuri de educați, educatori, tutori; - baze de date educaționale, concepute ca instrumente de capitalizare, de resurse educative, în cea mai mare parte digitale
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
e real! În al doilea rând, asistăm la o reconfigurare a stimulilor culturali printr-o altfel de accesare a acestora, având noi incidențe asupra psihicului uman. Modul de prezentare a cunoașterii stimulează noi interacțiuni între facultățile acesteia. Prezentarea informațiilor devine interactivă, favorizând osmoza dintre stimulii verbali, auditivi, vizuali, kinestezici. Constatăm astfel o rescriere și o convertire a conținuturilor culturale într-o formă digitală, creând noi tipuri de relaționări și dependențe între om și mașină, între om și informație, între om și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
potențializate. Monitorul se prezintă ca un dispozitiv de vizualizare, cauză și consecință a manipulărilor virtualizatoare. Pe el apare o imagine pe un fond, un text într-un context. Virtualizarea se consumă în raportul om-mașină, respectiv individ-informație, care este de natură interactivă, biunivocă. În ultimă instanță, informația nu se dă, ci se construiește în relația sus-menționată. Plasarea computerului în spațiul școlar modifică raporturile față de cunoaștere și raporturile interpersonale clasice. Din punct de vedere conjunctural, elevul devine mult mai motivat să învețe atunci când
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cuprinde ideea de umanitate (chiar și atunci când în mod real nu toți oamenii au posibilitatea de a se conecta din cauza sărăciei, valoarea de umanitate fiind tot timpul invocată). Cu cât cyberspațiul se întinde mai mult, cu atât el devine mai interactiv și mai puțin totalizant. Fiecare nouă conexiune aduce încă ceva, creează virtuale adaosuri, prelungiri, particularizări. Nici o cultură nu mai aspiră să le acopere pe celelalte, să devină „universală” (nici măcar limba engleză, limba celor care fac programe etc.). Singularitățile și registrele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]