9,535 matches
-
el, dar numai după câteva zile. Eu știu din povestirile tatălui meu, nu de la Iorga (savantul afirmând cam același lucru) că preotul și învățătorul, deseori notarul, adaug eu, chiar hulitul jandarm alcătuiesc structura de rezistență a satului românesc. În perioada interbelică, deportările pe ei mai ales îi vor lovi cu cruzime, iar pe ceilalți, în așteptarea vagoanelor spre Siberia, închiși temporar, totul pentru vina de a fi români, stăpânirea sovietică îi va lega, ca pe vite, obligându-i să mănânce dintr-
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
cărții lui Palaghiță, în reînvierea României, prin Garda de Fier, e o biată iluzie, nutrită de nostalgici cărora li s-a oprit ceasul. Nu altul este destinul nostalgiei grupărilor legionare înființate în România postdecembristă. Mișcarea legionară este un fenomen politico-ideologic interbelic și rostul lui a fost definitiv fixat în lunile dintre septembrie 1940 - ianuarie 1941. O reînviere nu e necesară și nici, istoricește, posibilă. Situația internă și internațională s-a modificat radical. Ascensiunea mișcării legionare în anii treizeci fără existența, cu
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
a preludiului zecimal. Z. Ornea e convins că tot ce s-a întâmplat în anii treizeci a fost, într-un fel sau altul, conștient sau inconștient, pregătit în intervalul temporal al anilor douăzeci. "Din orice perspectivă am contempla tabloul perioadei interbelice, avem de constatat că greutatea apasă pe acest al treilea deceniu (care a durat în fapt doisprezece ani, pentru că începe în noiembrie 1918 și sfârșește în 1930). În deceniul următor s-au precizat intenționalități evidențiate mai înainte, s-au modificat
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
aceasta este oferta pe care organizatorii o fac publicului la sfârșit de vacanță. Savurosul dialog dintre Toma Caragiu, în rolul actorului Costică Caratase, și Marin Moraru, în rolul valetului Vasile, din filmul ACTORII ȘI SĂLBATICII inspirat din viața renumitului comediant interbelic Constantin Tănase - „Monseur scrie, monseur zicem. Ce umbli cu cioara vopsită?” - sau interpretările memorabile ale actriței Tamara Buciuceanu-Botez din filmul Liceenii sau Liceenii rock'n roll sau din Coana Chirița vor face deliciul acestor proiecții care pot fi urmărite la
Unde poți viziona cele mai valoroase filme românești, în septembrie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/73743_a_75068]
-
multe adunate în cap și suflet, după ani de comunism, după o Revoluție, într-o vreme în care începuserăm să vedem la tv pe Cioran, pe }uțea și să ne dăm seama, cei din generația mea, ce a însemnat intelectualitatea interbelică... și cât a putut distruge comunismul... Război ascuns am început să-l scriu după ce am auzit la știri că ardelenii ortodocși se bat cu cei greco-catolici pentru biserici. Dar apoi am studiat din greu, mai ales la Biblioteca Academiei, cărți
Dan Perșa: „Singurul limbaj universal e omul.“ by Mădălina Roșioru () [Corola-journal/Journalistic/7390_a_8715]
-
a artiștilor ori a deponenților înșiși, fără nicio consecință pentru ceea ce privește vînzarea efectivă. Din această pricină, la Paris și la București s-a licitat totul, dar s-a vîndut doar o treime. Nouă lucrări din această treime reprezintă perioada interbelică, treizeci și una de lucrări sînt ale unor artiști care au trăit sau trăiesc în spațiul european și douăzeci și una ale unor artiști contemporani din generații foarte diferite, de la Ion Pacea și Horia Bernea și pînă la Bogdan Rață. Cine sînt
„De la București la Paris“ și retur (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7394_a_8719]
-
îl prezintă pe Mihail Sebastian "în realitatea imediată", publicistul care "este așa de prolific și divers, încât cu greu, dacă nu imposibil, i s-ar putea găsi egal între scriitorii de notorietate și cei ai generației sale în cultura noastră interbelică." Parcurgând publicistica scriitorului, Constantin Trandafir trage concluzia pe deplin îndreptățită că "cele mai multe dintre foiletoanele lui Sebastian au structura eseului, cu sclipitoarea lui expresivitate ideatică și atinse mereu de aripa unei ironii de o subțirime specifică intelectualului rasat". Cu deosebire subliniază
O viziune nouă by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7413_a_8738]
-
moarte în totală ignorare. Nereușita îi era constitutivă și în strategii nelămurite, de o tulbureală hilară pentru Sebastian." Cele mai întinse și mai riguroase discuții - subliniază Constantin Trandafir, - Mihail Sebastian le acordă romanului, în conexiune cu opiniile formulate, în perioada interbelică, de către cei mai autorizați romancieri și critici literari. în esență, pleda pentru "racordarea romanului la viața modernă, de o diversitate tumultuoasă, Ťepoca cea mai sfâșiată de neliniști și cea mai cutremurătoare în așteptări.ť Accelerația ritmului face posibil ca fenomenele
O viziune nouă by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7413_a_8738]
-
existentă la nivelul enunțului, dar nedefinită ca atare prin substanța lucrărilor, ar fi aceea, să-i zicem, a artei istoricizate, în care intră nume de artiști importanți, de la finele secolului al XIX-lea și pînă la prelungirile tîrzii ale perioadei interbelice. Inventarul acestei secțiuni, deși impresionant la lectură, - Nicolae Grigorescu, Dimitrie Paciurea, Camil Ressu, Theodor Pallady, Eustațiu Stoenescu, Gheorghe Petrașcu, Lucian Grigorescu, Mișu Teișanu, Ion Jalea, Henri H. Catargi, Alexandru Ciucurencu, Ion }uculescu, Corneliu Baba, Ion Musceleanu, Sorin Ionescu - este profund
„De la București la Paris“ și retur (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7415_a_8740]
-
cu Gabriel Catrinescu, de exemplu, este și ea generatoare de confuzii, ei putînd fi, pe spații mici, asimilați abuziv, pe cînd în realitate Flondor este un cercetător al limbajului, cu o componentă reflexivă puternică, în vreme ce Catrinescu este prelungirea unui spirit interbelic vetust și efeminat. Și exemplele ar putea continua. Această modalitate de panoramare a artei românești dovedește, așa cum am spus-o deja, o dublă necunoaștere: a fenomenului artistic românesc și a cumpărătorului deopotrivă, indiferent unde ar fi el situat. Soluția aleasă
„De la București la Paris“ și retur (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7415_a_8740]
-
artei românești dovedește, așa cum am spus-o deja, o dublă necunoaștere: a fenomenului artistic românesc și a cumpărătorului deopotrivă, indiferent unde ar fi el situat. Soluția aleasă este una simplă, și ea privește o distribuție mecanică: pentru lucrările clasice și interbelice s-a mizat pe cumpărătorul român, pe vînzarea de acasă, pentru lucrările artiștilor, mai vechi și mai noi, care s-au impus deja în spațiul european, sau pe care doar l-au acroșat, s-a mizat pe un posibil cumpărător
„De la București la Paris“ și retur (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7415_a_8740]
-
and Informatics". A devenit un obicei tot mai frecvent ca manifestări științifice internaționale în Romania să nu mai fie organizate în Capitală, ci în alte localități. Numele Conferinței menționate onora un mare savant, o personalitate proeminentă a lumii universitare românești, interbelice și postbelice, și o mândrie a județului Bacău; Gheorghe Vrânceanu s-a născut în satul Valea Hogii, actualmente în acest județ (altădată, aparținea județului Vaslui). Aveam cu mine România literară nr. 35, ca lectură în timpul călătoriei. Descopăr cu încântare noi
Cruzimea istoriei by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6880_a_8205]
-
ca mine, care au suportat-o, mi se pare îngrijorătoare. Desigur, ulterior sloganul antifascist a fost deturnat, în numele său s-au comis abuzuri grave, în urma cărora au pierit zeci de mii de oameni, printre ei reprezentanți de frunte ai democrației interbelice și ai intelectualității românești. Despre toate acestea dă seama Memorialul victimelor comunismului, de la Sighet. Am avut privilegiul de a fi fost invitat la ediția din iulie 2009 a sa și sunt recunoscător Anei Blandiana pentru a-mi fi dat posibilitatea
Cruzimea istoriei by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6880_a_8205]
-
de Litere și Științe politice, actualmente coordonatorul unei rețele de acest tip în Europa, iar "povestea de succes a caselor literare i se datorează în mare parte". Literaturhaus înlocuiește, în lumea de azi, salonul literar din secolul 19 sau cafeneaua interbelică, altfel spus un loc exemplar "de socializare și dialog literar". (Pentru spațiul românesc interbelic a existat și cenaclul, iar "Sburătorul" ar putea fi socotit, crede Cronicarul, un model de Literaturhaus). În jurul cărților se creează evenimente, se atrag oameni și se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6749_a_8074]
-
iar "povestea de succes a caselor literare i se datorează în mare parte". Literaturhaus înlocuiește, în lumea de azi, salonul literar din secolul 19 sau cafeneaua interbelică, altfel spus un loc exemplar "de socializare și dialog literar". (Pentru spațiul românesc interbelic a existat și cenaclul, iar "Sburătorul" ar putea fi socotit, crede Cronicarul, un model de Literaturhaus). În jurul cărților se creează evenimente, se atrag oameni și se strâng fonduri (un bilet de intrare poate costa 10 E.) Anul trecut au fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6749_a_8074]
-
circulație operele fundamentale, scrierile inedite descoperite în arhiva personală păstrată în țară de sora sa, doamna Corina Alexandrescu, și în fondurile marilor noastre biblioteci și instituții de cultură, ca și publicistica sa rămasă uitată în ziare și reviste din perioada interbelică. în trecutele vremuri, când la noi în țară nu exista niciun xerox de utilitate publică, Mircea Handoca a fost nevoit să copieze cu mâna un număr enorm de pagini, ca diecii din mânăstirile noastre, de vrednică pomenire, din îndepărtatele veacuri
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6757_a_8082]
-
a doua secțiune sunt comentate și reproduse scrieri publicate pentru prima dată de către Mircea Handoca, din beletristica, memorialistica, eseistica, istoria religiilor și corespondența lui Mircea Eliade. În prima secțiune, ceea ce atrage atenția cu precădere sunt cele opt foiletoane despre Publicistica interbelică a lui Mircea Eliade, mai precis dintre anii 1932 și 1940. Cu rigoare și imparțialitate, Mircea Handoca a întreprins o minuțioasă radiografiere a acestei publicistici, relevând concepțiile și atitudinile pe care scriitorul și le-a expus cu onestitate, în variate
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6757_a_8082]
-
tradiționale, stropite cu vin spumos "Roua" și la final se îndulceau cu checuri dulci și câte o țigară Kent. Muzica, obținută "pe sub mână" nu se auzea din boxe sofisticate ci din...magnetofoane. Obiceiul petrecerilor de Revelion a început din perioada interbelică, fiind un pretext de întâlnire a protibendadei. Cei mai norocoși dintre români aveau ocazia să-și petreacă noaptea dintre ani la balurile găzduite si de Cercul Militar sau vechiul Palat Regal. Alexandra Ariciu
Cum petreceau românii Revelionul pe vremea lui Ceauşescu () [Corola-journal/Journalistic/67604_a_68929]
-
aceeași vastă cu tine, mulți dintre ei pe atunci studențilaFildlogie?LaIoan Alexandru, Blandiana, CostanțaBuzea, GabtielaMeinescu Ptuț Păunescu, Matei Gam, Dorin Tudoran, Robesc.. PeMazUescul-ai cunoscut mai târziul... Cînd a devenit puternică obsesia Bacovia. Cît de bine ai cunoscut marea poezie interbelică? Primul poet de care m-am apropiat, cînd mi-ar fi fost mai greu să-l înțeleg pe Eminescu sau pe Bacovia, a fost Esenin. Știam pe dinafară majoritatea poeziilor lui, în varianta românească a lui George Lesnea, la care
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
și, adesea, indigeste), cauza căruia ar fi snobismul, adică preferința îndeajuns de pronunțată a unor cititori autohtoni pentru literatura de «import», căreia, vai, nu i se poate face «concurență», se cade să spunem că ideea asta este veche, că epoca interbelică (și nu doar ea) a invocat-o, nu o dată, - în afara, totuși, pe cît știu, a oricărui protecționism vamal. Oricum, această concurență era, adesea, una «endogenă», unui Camil Petrescu, de exemplu fiindu-i preferat Cezar Petrescu; iar numai în virtutea unui gust
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
se retragă. „Radule, i-am răspuns, pe cît facem pariu că ai dreptate?" Atunci, sediul bucureștean al Europei Libere se găsea pe aceeași stradă cu ambasada Marii Britanii, dar pe cealaltă parte și puțin pieziș, într-un apartament dintr-un bloc interbelic. Bat la ușă. M-a întîmpinat o tînără care mi-a spus că ea e Alexandra. Era viitoarea consilieră prezidențială a lui Traian Băsescu, Alexandra Gâtej. Interesantă, dinamică și cu o fermecătoare ținută occidental-balcanică. Intru în apartament, tăiat de emoție
Povestiri pe unde scurte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6794_a_8119]
-
notabile excepții, creatorul s-a despărțit de (foto)reporter. Ziariști făcuți peste noapte și paparazzi umplu cu o pastă anonimă de clișee coloanele ziarelor, iar cititorii le ignoră pe bună dreptate semnătura. Cu totul altfel se petreceau lucrurile în presa interbelică. Suplimentul publicației Realitatea evreiasc| nr. 314-315, coordonat de Geo Șerban, e consacrat de data aceasta unui fabulos fotograf, Iosif Berman (1891-1941), care a inovat partea tehnică a meseriei spre a-și exprima fidel ideile, sensibilitatea, ardoarea umanistă.? Despre Iosif Berman
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7419_a_8744]
-
omul acesta le stîrnește țin de o reacție previzibilă a vanității omenești. Mai întîi, cauza e de căutat într-o psihologie a reflexelor condiționate: cînd am fost educați în spiritul unei prudențe temătoare privind temele delicate ale culturii naționale - , perioada interbelică, închisorile comuniste, rezistența din munți, biserica, credința etc. -, e firesc ca, în fața unui om care nu se sfiește să spună ce crede, să batem în retragere. E reacția normală față de cineva care nu ne seamănă. Cînd toată viața am fost
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
întâlnit aici pe muzicologul Alexandra Solea - parcurge cursuri de perfecționare la Accademia de Muzică Santa Cecilia, pe economistul Horia Popovici - își continua studiile la Academia de Studii Economice; așa cum, cu mai bine de jumătate de secol în urmă, în perioada interbelică, spre exemplu, înaintași ai familiei mele, profesorul și arheologul Grigore Avakian, filologii Sanduht Popescu și Marcela Bogdan, și-au continuat studiile la Romă pentru a reveni ulterior, la începutul anilor '40, la București. Și astăzi, în interior, pe frontispiciul scării
Enescu omagiat la Roma... și nu numai! by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7459_a_8784]
-
de confortabil și de generos la prima vedere, este, în profunzimea lui, o încercare patetică de a salva pluridimensionalitatea unei lumi subminate implacabil de ignoranță și amenințate permanent de uitare. Ion Popescu-Negreni A fost unul dintre ultimii artiști cu educație interbelică din pictura noastră de astăzi care, în ciuda faimei și a respectului de care s-a bucurat, nu a făcut școală. Izolat în peisajul actual, adică fără elevi și fără urmași artistici direcți, el a știut să-și transforme singurătatea în
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7461_a_8786]