4,443 matches
-
unele analogii între poezia vergiliană și folclorul românesc (1998-2000). Tudor Vianu comentează din perspectivă comparatistă Începuturile realismului în Antichitate într-o prezentare modernă (1962) și face unele corelații între manierismul modern și strămoșul lui îndepărtat, asianismul antic (1963). Unele studii, interdisciplinare, țin deopotrivă de istoria artei și de cea a literaturii. I. I. Russu repune în discuție natura și originea Sirenelor în literatura, mitologia și arta plastică a lumii elenice (1962), Mihai Nasta e prezent cu Tiparele percepției și problema expresiei
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
factori în derularea lui, stabilind finalități precise, realiste, dozând, cu atenție, resursele de tot felul - umane, temporale, procedurale, materiale - constituind o alternativă viabilă la parcurgerea conținuturilor prevăzute de curriculum-ul școlar, prin lecții. Proiectul a fost gândit din perspectiva abordării interdisciplinare a activităților, vizând și caracterul ludic, dimensiuni ale învățării care dezvoltă competența de comunicare a elevilor. Programul s-a axat pe exerciții de îmbogățire a vocabularului, pe abordarea textului literar prin exerciții creative, pe elaborarea unor compoziții proprii, structurate, dar
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
capitalurilor în agricultură, a economisirii ca sursă principală a acumulării de capital, a rentabilității gospodăriilor țărănești, a stării de sănătate și culturii populației rurale. ISR a promovat convingerea că numai diagnosticele întemeiate pe „posturi de observație socială” care sondează amănunțit, interdisciplinar starea economică, sanitară și culturală a satului pot oferi documentarea necesară pentru o reformă autentică a vieții țărănești. O reformă care, pe lângă radiografierea situației satelor și propunerea unor soluții, țintea să pună la dispoziția conducătorilor statului român și „un tip
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de realizat din pricina planificării inițiale axate pe agricultură. Suspicioși față de noile resurse de apă și ezitanți să treacă la agricultură, beduinii găseau, de asemenea, că localitățile ce li se propuneau sunt prea mari față de cele cu care erau obișnuiți. Dialoguri interdisciplinare și practica antropologică Atunci când proiectele de dezvoltare dau greș, economiștii de obicei atribuie cauzele eșecului calculelor tehnice eronate aplicate la presupoziții fundamental corecte, mai degrabă decât lipsei unei perspective culturale. Potrivit lui Kottak, uneori ei ignoră consilierea preliminară asupra compatibilității, din cauza
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1969 a funcționat sub forma unui colegiu postliceal de trei ani. Atunci, România se număra printre puținele țări din lume care inițiaseră un program structurat și înalt calificat în cadrul unui sistem profesionist de asistență socială. O rețea complexă de tip interdisciplinar de asistență socială comunitară se dezvoltase în mediul urban, urmând să se generalizeze și în cel rural. În ciuda acestor rezultate remarcabile, recunoscute atât în Europa, cât și în SUA, formarea în asistența socială a fost întreruptă la nivel universitar în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bunurilor și serviciilor la inegalitate și existența unor grupuri defavorizate. Indicatori raportați la „scară” prezintă o semnificație mult mai mare în înțelegerea stării unei comunități și în îmbunătățirea acestei stări. Domeniul indicatorilor sociali nu este limitat sociologic, ci mai degrabă interdisciplinar. The Geography of Well Being in The United States (Smith, 1973) este una dintre primele lucrări care analizează componenta teritorială. Tot în 1973, Maloney a testat un indice al vulnerabilității sociale, indicatorii privind veniturile familiei, procentul familiilor sărace, ocuparea, accesul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este să potențeze funcționalitatea minții, să stimuleze capacitatea ei de explorare și descoperire, de analiză și sinteză, de raționare și evaluare: brainstorming, tehnica ciorchinelui, metoda mozaic, cubul, cvintetul, tehnica “știu/vreau să știu/am învățat”, metoda piramidei, metoda colțurilor ,proiectul interdisciplinar, etc. A gândi critic înseamnă a emite judecăți proprii, a accepta părerile altora, a fi în stare să privești cu simțul răspunderii greșelile tale și să le poți corecta, a primi ajutorul altora și a-l oferi celor care au
Metode de predare – învăţare centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
iar paleta de mijloace de intervenție mult mai largă, novatoare și bazată pe dovezi evidente (evidance-based). Rezultatele sunt elaborate în urma unor îndelungi cercetări, din ce în ce mai ample, cu o durată de luni sau ani de zile (din jurul anilor 8090), la un nivel interdisciplinar, bine structurate și organizate. Dintre instituțiile internaționale cu activitate deosebită fac parte: World Autism Organisation (WAO), The International Association Autism Europe (I.A.A.E.), The International Autistic Research Organisation (I.A.R.O.), Cure Autism Now (CAN), Autism Society
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
viu ale cărui componente sunt într-o strânsă intercondiționare, dar care suferă diverse acțiuni dăunătoare Educația ecologică nu este o disciplină distinctă în planul cadru de învățământ, dar ea apare sub forma unor activități complementare actului instructiv - educativ. Lecțiile organizate interdisciplinar formează atitudinea ecologică a elevilor, ajutându-i pe aceștia să-și consolideze deprinderile și priceperile de conduită ecologică. Pentru realizarea acestui deziderat e bine să se organizeze și să se desfășoare activități care să-i pună pe elevi în contact
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
mediului (ca rezultat al multiplelor interacțiuni) pentru o utilizare prudentă și rațională a resurselor acestuia ; Formarea unei conștiințe asupra importanței mediului ; “*” Cooperarea pentru conservarea și ameliorarea mediului. Sub raport didactic este de reținut recomandarea principală care se referă la caracterul interdisciplinar intergrator al conținuturilor, opusă situației anterioare, în care realitatea era predată printr-o mulțime de discipline și capitole necorelabile. Se pare că acest lucru devine posibil și prin introducerea disciplinei « științe » care abordează fenomenele și un anumit nivel al realității
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
opusă situației anterioare, în care realitatea era predată printr-o mulțime de discipline și capitole necorelabile. Se pare că acest lucru devine posibil și prin introducerea disciplinei « științe » care abordează fenomenele și un anumit nivel al realității sub toate aspectele, interdisciplinar, atingând toate laturile sale. Dintre obiectivele specifice educației pentru mediul inconjurător amintim : “*”Ințelegerea primatului calității mediului asupra avantajului economic în orice activitate ; “*” Sesizarea ideii că raționalitatea omenirii înseamnă și raționalitate în raport cu propriul mediu de viață ; “*” Ințelegerea caracterului global nedisociabil al
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
ci în concordanță cu aceasta, pentru a păstra resursele Terrei ; exploatarea judicioasă a pădurilor, a bogățiilor solului și subsolului, pentru a păstra frumusețile naturale ale munților, curățenia apelor, a aerului, atât de necesare plantelor, animalelor și implicit omului. 2. Activitați interdisciplinare ce vizează educația ecologică “*” Activități de învățare-exersare: pentru aceasta s-au utilizat atât metodele tradiționale de informare cărți, revistele “Terra”, “Arborele lumii”, cât și moderne emisiunii TV, dar mai ales internetul, aceasta fiind metoda cea mai utilizată de elevi. “*” Sesiuni
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
Termenul de "risc victimal" a fost introdus în literatura de specialitate de către Z.P. SEPAROVIC, care susține că termenii de victimă sși victimizare se referă la un fenomen social iar acești doi termeni interferează în "riscul victimal". Cercetarea sistematică și interdisciplinara a riscului victimal necesită cuprinderea unui adevărat evantai informațional, din care nu trebuie să lipsească: motivele, nivelul de cultură, instrucție și educație al victimei, prezența anumitor mentalități religioase, gradul diferențiat și individualizat de integrare și socializare, etc. III. Categorii de
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
mobilizarea tuturor resurselor din jurul copilului adică familia, asistentul social, grupul de prieteni alte resurse, comunitateaîn general. Asistența socială Misiunea principală a asistentului social este de a evalua situația în care se afla victim. După conferința de caz în care echipa interdisciplinara hotărăște tipul intervenției și după ce s-a decis preluarea cazului de către serviciul social, asistentul social își propune un plan de lucru care are în vedere: evaluarea primară; informarea, clientului în legătură cu drepturile sale și demersurile ce ar putea inițiate precum și finalitatea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
disciplinelor psihologice”, psihopatologia are rădăcini solide și vechi în domeniul științelor umane. Constituirea sa ca domeniu științific cu o configurație precisă, ne apare ca o sinteză convergentă a evoluției „concepțiilor despre om” precum și a „practicilor umanului” (vezi schema „sursele, relațiile interdisciplinare și domeniile psihopatologiei”). Disciplinele psihologice își trag substanța, ca sursă, din „reprezentările primare despre lume și om”. Acestea nu au avut la originea lor un caracter diferențiat, fiind mai mult o aglomerare de atitudini, credințe, reprezentări și conduite colective cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestea va fi ocupat de psihanaliză care, într-o formă sintetică, preia elemente de la fiecare urmărind să explice anormalitatea și să ofere soluții terapeutice în aceste situații. Psihopatologia se constituie abia acum ca disciplină de sine stătătoare, la confluența întâlnirilor interdisciplinare ale „umanului”. Ea va prelua obiectul de la psihiatrie, modelul de gândire și metodele de la psihologie și filozofie, iar atitudinea față de obiectul cunoașterii de la psihanaliză. Odată constituită, psihopatologia își va organiza „direcțiile de cunoaștere” în următoarele sectoare: a) Psihopatologia generală: studiază
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Formarea omului Restaurarea omului Morala Psihologia Psihanaliza Antropologia psihiatrică Antropologia fizică-somatică Psihologia morală Modelul de gândire și metodele Atitudinea față de obiectul cunoașterii Psihopatologia Obiectul cunoașterii științifice Medicina psihosomatică Psihopatologia generală Psihopatologia clinică Psihopatologia nosologică Psihopatologia antropologică și socială Sursele, relațiile interdisciplinare și domeniile psihopatologiei Psihopatologia se naște ulterior constituirii și recunoașterii psihiatriei ca disciplină medicală. Ea își datorește existența, în principal lucrărilor lui Th. Ribot „filosoful psiholog”. Considerată inițial ca o „psihologie patologică” de către acesta, Th. Ribot caută să facă o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalităților anormale conceptul de „degenerescență” expus mai pe larg, considerându-i pe psihopați ca fiind personalități dezechilibrate congenital (A. Morel, V. Magnan). Acest punct de vedere a fost preluat și dezvoltat de către C. Lombroso, într-un context lărgit, cu caracter interdisciplinar, psiho-socio-medico-antropologic. În aceeași epocă, psihiatria engleză sublinia caracterul de degenerescență, sau de ireversibilitate morală a acestei categorii de indivizi pe care-i eticheta drept moral insanity. În secolul XX problema naturii personalității psihopatice și raporturile sale cu psihopatologia, precum și locul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de ramură, ci numai în re-sinteza interdisciplinară. Din aceste considerente, pentru a plasa domeniul psihopatologiei în sfera științelor umane, dar mai ales pentru a articula obiectul acesteia cu cel de referință care este persoana umană, vom analiza în continuare reporturile interdisciplinare ale psihopatologiei. Tipurile de raporturi În general, când sunt studiate raporturile unei științe cu alte domenii de cunoaștere mai mult sau mai puțin apropiate, se procedează la o confruntare directă între domenii. Este un punct de vedere simplist și formal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tipul: „În ce domeniu va fi format cel educat?”, „În ce profesie sau activitate va fi el competent?”. Răspunsul la asemenea întrebări presupune așadar delimitarea de ansamblu a curriculumului. La al doilea nivel se precizează „subdomeniile curriculare” (discipline sau domenii interdisciplinare, modele, „pachete de conținuturi” etc.). Designerul răspunde unor întrebări de tipul: „Ce teoreme geometrice trebuie învățate?”, „Ce capitole din chimie trebuie parcurse pentru a câștiga componenta x?”, „Ce elemente transdisciplinare biofizice sunt utile pentru formarea capacității y?” ș.a.m.d.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de asemenea articulații „orizontale” care fac ca „organismul” în ansamblu, întregul curriculum, să dispună de „homeostazie pedagogică”, funcționând echilibrat. Cea mai importantă și mai dificilă problemă pe care o ridică articularea orizontală a curriculumului este aceea de a găsi „articulațiile interdisciplinare”. În învățământul clasic, monodisciplinar, această problemă este neglijată. Fiecare profesor predă o disciplină izolată aproape complet de celelalte, iar elevul este pus zilnic în situația de a participa la cinci-șase „spectacole” de câte o oră fiecare, complet diferite unul de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
interesantă, dar riscantă în ceea ce privește evenimentele din august 1977, din Valea Jiului. El susține că Valea Jiului a fost considerată de comuniști, încă din anii ’50, un laborator experimental, pentru acest lucru pledând înființarea a diferite laboratoare oficiale de cercetare: unul de cercetări interdisciplinare înființat în 1976 (care, după greva minerilor, a fost pus sub tutela Universității din Petroșani, cercetătorii fiind transferați) și altul de cercetări biopsihosociale, creat de Ceaușescu după greva minerilor. Interpretarea lui Nicolau este aceea că Valea Jiului era sub influență și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Abia la sfârșitul anului 1987, când unul dintre colegi a reușit să plece în învățământul special, am fost repartizată de Municipiu pe postul acestuia - ca bibliotecar la Institutul de Educație Fizică și Sport și apoi ca psiholog principal în cadrul Laboratorului interdisciplinar al Institutului, unde am funcționat până la 1.04.1990. Ca urmare a apariției Decretului-lege nr. 35/1990, art. 13 - privind persoanele înlăturate din muncă pe motive politice până la data de 22 decembrie 1989 -, m-am adresat cu un memoriu Ministerului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
necesare și disponibile în comunitate sau în unitățile specializate, inclusiv în cele de învățământ special; b) evaluarea, expertizarea, orientarea și reorientarea școlară și profesională a copiilor cu cerințe educative speciale, precum și stabilirea tipului și gradului de handicap revin unor comisii interdisciplinare de expertiză alcătuite din specialiști cu pregătire diversă (medici, psihologi, psihopedagogi, asistenți sociali, educatori etc.); c) principiile evaluării, expertizării, orientării și reorientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educative speciale vor avea în vedere: - examinarea globală și individualizată a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și reversibilitatea deciziei de expertiză și orientare, cu deosebire între vârsta de 3 și 12 ani; d) principalele categorii de copii sau elevi cu cerințe educative speciale (tipuri de deficiențe și/sau dificultăți de învățare) care intră în competența comisiilor interdisciplinare de expertiză/evaluare sunt: - copii/elevi cu deficiențe mintale; - copii/elevi cu deficiențe senzoriale (vizuale și auditive); - copii/elevi cu deficiențe fizice; - copii/elevi cu deficiențe sau tulburări de limbaj; - copii/elevi cu dificultăți sau tulburări de învățare; - copii/elevi
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]