4,226 matches
-
necesar și antececentul ei, frustrația. Într-unul din studiile lor, acești cercătători precizează: „Celui care cercetează natura umană, trebuie să-i insuflam idee a că atunci când el vede agresiunea trebuie să se întrebe: nu există aici frustrație? Iar atunci când observă interferența cu obiceurile individului sau ale grupului, trebuie să se întrebe: nu e aici printre toate celelalte, și agresiune?” („The Frustration Aggresions Psycthesis”, în Psych. Rev., vol. 48, 1941). Ipoteza că „agresiunea” este consecința unei frustrări este destul de veche, prima formulare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o agresiune directă contra sursei frustrării. Forța incitației la agresiune variază în raport direct cu importanța frustrației, aceasta din urmă fiind sub dependența a trei factori: a’) forța motivației blocate, adică a impulsului sau a deprinderii fruatrate, b’) gradul de interferență (contrariere) pe drumul ce conduce spre scop, c’) gradul de toleranță la frustrare. b) Actul agresiv direct poate fi inhibat. Inhibiția variază în intensitate, în raport direct cu forța pedepsei așteptate (în cazul în care subiectul ar îndeplini actul). Atunci când
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
tîrăște pe pămînt ca un vierme. Hokmah Îi dăruiește Spiritul”77. Mai tîrziu, Sophia-creatoarea lumii este Înlocuită de o entitate masculină, un Anthropos. Teodiceea gnostică, așa cum se exprimă ea În mitul căderii Sophiei, este explicată de Quispel ca rezultat al interferenței cu unele speculații orfico-platoniciene78. Teoria lui Quispel a fost continuată de Hans Martin Schenke, care pune de asemenea În relație mitul Sophiei cu pasajul din Gen. 1:26 În care Dumnezeu (la plural!) pornește să-l alcătuiască pe om după
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
uimitoare intuiții despre sensul artei. Această echilibristică între tendinți opuse, între geometrism stihial și organicism, această armonie sub auspiciile echivocului, l-a ferit pe țăranul român de desăvârșirea mortificantă. Sau: Farmecul cu totul particular al acestor icoane se datorește unor interferențe de tendințe polare: năzuința stihială, hieratică nu e rece dusă până la capăt, ci e atenuată prin contraponderea tehnicii organice. Interesant și demn de relevat e că țăranul se va feri totuși să tragă o linie dreaptă cu rigla; aceasta atât
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
3 = într-o oarecare măsură mai adevărat decât neadevărat, 4 = moderat adevărat pentru mine, 5 = de cele mai multe ori adevărat pentru mine, 6 = mă descrie perfect). Unii pacienți pot rememora traume puternice atunci când răspund la itemii chestionarului și ca atare, datorită interferenței emoționale, procesul de completare poate fi mai încet. Terapeutul poate cere acestor persoane să completeze un anumit număr de întrebări pe săptămână. Este posibil ca unii pacienți să evite să-și administreze chestionarul, să lase întrebări fără răspuns etc.; acest
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
cunoștințelor și experienței; concentrarea cu precădere asupra satisfacerii nevoilor clienților; 4) abordarea bazată pe procese - atunci când toate activitățile și resursele organizației sunt conduse ca procese, rezultatele vor fi optime prin: definirea proceselor și identificarea datelor de intrare și ieșire; identificarea interferențelor proceselor cu entitățile funcționale ale organizației; evaluarea riscurilor posibile, a consecințelor și impactului proceselor asupra clienților, furnizorilor și altor părți interesate; stabilirea clară a responsabilităților privind managementul proceselor; 5) abordarea managementului ca sistem - presupune identificarea, înțelegerea și conducerea sistemului de
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
diferențeledintre acestea în funcție de 13 teme: proprietatea asupra mijloacelor de producție și produsului, rolul guvernului în planificarea economică, redistribuirea veniturilor, asistența socială, secularizarea societății, susținerea pentru armată, alinierea cu blocurile Est-Vest, anticolonialismul, integrarea supranațională, integrarea națională, participarea electorală, protecția drepturilor civile, interferența cu libertățile civile. Aceste date au fost supuse unei analize factoriale, ale cărei rezultate au indicat un model factorial cu patru factori, identificați de Janda drept dimensiunea stânga economică (primele patru variabile), dimensiunea războiul rece (secularizare, armată, bloc Est-Vest, anticolonialism
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în condiții de imobilism prelungit sau imobilizare fortuită, trebuieîn mod obligatoriu compensată prin mobilizarea pasivă a tuturor segmentelor organismului, cu deosebire a membrelor, chiar dacă leziunea pacientului este ireversibilă și șanse de vindecare nu mai există (Fröhlich, 1993). Kinetoterapia pasivă, în interferență cu participarea activă a pacientului, în limitele restantului său funcțional, se constituie ca o necesitate pentru bolnav, în viziune profilactică, și o datorie pentru KT și familie, în viziune socială. 3. Angrenarea marilor funcțiunitc " 3. Angrenarea marilor func]iuni" Lipsa
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
planul terapeutic propus. Capitolul XItc "Capitolul XI" Mișcările de substituțietc "Mișcările de substituție" Kinetoterapia studiază motricitatea sub toate formele ei, în prim-plan fiind relația dintre centrii de comandă și transmitere a comenzii nervoase, și cei ai efectorului mio-artro-kinetic. Această interferență a factorilor mio-artro-kinetici cu cei nervoși a obligat kinetoterapia să găsească cele mai adecvate repere, precum și instrumentele care săpermităevaluarea, la un moment dat, a bagajului motric de care dispune un individ. Aceste „testinguri” i-au permis kinetoterapeutului să-și facă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
fi în măsură să sesizeze propriile senzații cu privire la fiecare mișcare pe care o execută (Manno, 1992). KT are obligația de a supraveghea „momentele critice” și să intervină, dacă este cazul, prin intermediul mecanismelor de facilitare, întrucât și acestea pot genera unele interferențe. Practic, învățarea mișcărilor de substituție parcurge patru stadii: 1. Învățarea dirijată se bazează pe mișcările pasive conduse de către KT. Se solicită pacientului să perceapă fiecare moment al mișcărilor, să înțeleagă și să pătrundă mecanismul de bază. În acest stadiu, se
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
facilitează perceperea înțelesului lor real; • aglomerarea mesajelor - un număr prea mare de mesaje transmise sau recepționate în același timp poate duce la confuzie și la diminuarea înțelesului lor. Barierele contextuale depind în cea mai mare măsură de: • factori externi - zgomot, interferența mesajelor, distanța prea mare sau prezența unor obstacole între interlocutori etc.; • statutul interlocutorilor (spre exemplu, diferența mare de ranguri în ierarhie sau diferența între nivelurile de pregătire). Ameliorarea și perfecționarea procesului de comunicare din cadrul unei organizații trebuie să urmărească următoarele
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
colaborări, în beneficiul ambelor părți. Cele mai frecvente erori întâlnite într-un proces de negociere se referă la: • timpul insuficient alocat planificării; • colectarea unei cantități insuficiente de informații; • lipsa de flexibilitate; • neconcordanța cu misiunea și obiectivele organizației; • absența empatiei și interferența egoului; • răspunsul pripit la cererile celeilalte părți; • acordarea de concesii în grabă; • nerăbdarea de a încheia un acord etc. Deși multe conflicte sau divergențe din cadrul organizațiilor pot fi soluționate pe baza unor negocieri, există și situații în care unele conflicte
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în cel al viului (al biologieiă este răstălmăcită și contorsionată în imaginea cyborgului, entitate mijlocită grație încorporării umanului de către știința ciberneticii. Abandonarea de către cibernetică deopotrivă a determinismului organic și a mașinismului mecanic a prilejuit relaționarea dintre biologic și mașinic până la interferență și feedback: umanul a intrat mintal, senzorial și corporal în procesul medierii, aducând un aport organic elementului mașinal, iar ordinatorul a dobândit un rol de intermediar tehnologic sau de interfață în cadrul acestui sistem circuitar, reglând prin retroacțiune simbioza și interacțiunea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acțiunile și procesele tehnologiei computaționale. O arhitectură virtuală, nu doar a spațiului digital, ci și a ființei corporal-identitare (postăumane, se construiește în cyberspațiu ca marcă relevatoare a coexistenței dintre fizic și numeric, dintre conștiință și corporalitate, dintre materialitate și imponderabilitate. Interferență de visceralitate și digitalitate, identitatea virtuală se naște în mod biotehnologic din corporalitatea concatenată spațiului tehnologic comunicațional. Știința ciberneticii nu se poate „lepăda” de elementul visceral al identității întrucât nu se poate neglija realitatea faptului că o experiență, oricât de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mod de gândire managerial asupra acestui domeniu, având în vedere misiunile și obiectivele pe care le au „instituțiile” autorității publice, încercându-se să se asigure echilibrul dintre necesitățile și disponibilul de resurse care poate fi obținut la un moment dat. Interferența beneficiarilor publici cu micromediul, dar și cu macromediul impune necesitatea deținerii de cei care se ocupă de acest domeniu în cadrul instituțiilor publice a calităților certe reclamate de aplicarea managementului specific achizițiilor pentru îndeplinirea atribuțiilor și responsabilităților ce le revin. Așadar
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
formării, caietele sale de lectură reprezintă un uimitor „jurnal” al formării sale intelectuale. Ele dovedesc un spirit activ, interese culturale largi, o ardoare spirituală rar întâlnită la vârste tinere, organizarea unui „câmp cultural” (Vatamaniuc, 1988) în interiorul căruia se produc adesea interferențe între note, însemnări, traduceri. Eminescu selectează, optează, admite sau respinge, articulează idei și-și formează un spațiu cultural propriu. În eseul „Cultură și știință”, despre care astăzi se știe că este o traducere selectivă după Bildung und Wissenschaft de Lazarus
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
însuși. Că o lectură intertextuală ar fi relevat suma de rădăcini, înfipte în secole de cultură, în straturi succesive de neliniște și interogație? Neîndoielnic că Cioran aparține unei familii de spirite, dar în măsura în care își este suficient sieși, stabilirea câmpului de interferențe devine un exercițiu livresc. Interesantă în sine, chiar utilă, o astfel de cercetare are cu totul altă miză decât aceea a pătrunderii directe în „logica” ființei cioraniene. O logică a contradictoriului și a negării de sine. La drept vorbind, nu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
laturile cubului înscris în sferă reprezintă universaliile ontologice apa, pământul, focul, aerul; * vârfurile triunghiului înscris în fețele cubului (laterale, bază) sunt definite de structurile de semnificație ritul, ritualul, ceremonialul. Coordonatele spațio-temporale ale mitului sunt reprezentate de dans și de muzică. Interferența notațiilor ritmice construiesc, în același timp, un spațiu temporal, dar și o temporalitate spațială. "Categorie a imaginarului" 105, mitul se structurează polifonic, instanțele discursive fiind realizate de text, muzică și dans. Liantul structural dintre cele trei instanțe semantice este construit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
precedă orice formă și susțin orice creație(...). Cufundarea în apă simbolizează (...) regresiunea în preformal, reintegrarea în modul nediferențiat al preexistenței." 196 Cele trei "praguri" existențiale nașterea, nunta, înmormântarea construiesc o matrice semantică a apei a cărei procesualitate este realizată de interferența simbolismelor: distrugerea maleficiilor, denominația, consacrarea socială, trecerea și pe-trecerea lumii. Metamorfoza apei deschide porțile dintre lumi, lumea "de aici" și lumea "de dincolo", convertind "trecerea" și "petrecerea" la etern: de exemplu, în Africa de Nord, se aruncă apă peste pașii celui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fie sănătos, să crească, să aibă mulți copii și multe bogății. 198 În Bucovina, ritualul nașterii, al nunții și al înmormântării prezintă elementul acvatic procesual, ca structură de semnificații arhaice, prezentificate prin "gest", "muzică" și "dans", aflat într-o continuă interferență cu celelalte universalii ontologice focul, aerul, pământul. a. Nașterea La naștere, apa apare sub forma unor "praguri" existențiale care, o dată oficiate, deschid drumul pământesc al nou născutului. Fiecare moment, care precede sau urmează nașterii propriu-zise, este învestit ritualic: apa desface
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
flăcării. Pe plan microcosmic, focul are rolul de a transforma virtualitățile materiei în stare manifestă care să pună în mișcare potențialitățile gnoseologice ale umanului. Caracteristica principală a focului, de punere în act a puterilor latente ale elementelor arhetipale, face posibilă interferența permanentă, dintre universaliile ontologice. Astfel, într-o colindă bucovineană, apa se naște din foc care, la rândul lui, își are obârșia în "pomul vieții": "Acolo-n jos și mai în jos, / Pe cel câmpușor frumos, / Sunt doi meri mândru-nfloriți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
găini găinățate, / În pod aruncate. Da, eu să fiu păuniță, / Podoghiță, / De la munte scoborâtă, / De toată lumea iubită, / Feciorii ce m-or vedea / În brațe că m-or lua, / În frunte m-or săruta, / În fruntea jocului m-or purta!"434 Interferența dintre sacru și profan transformă valențele focului într-o reminiscență anistorică a unui illo tempore în care sacralitatea a căpătat față umană. Pentru rememorarea ritualică a unor scene biblice se fac, în Joia Mare, de dinaintea sărbătorilor pascale, focuri în ogrăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
centrului", fiind marcat de "stâlpul cosmic" care încadra satul în universal, dobândind, astfel, valențe sacre. Acest stâlp cosmic avea rol apotropaic și desăvârșea satul arhaic.452 CAPITOLUL II EPISTEMA LINGVISTICĂ A SPAȚIULUI IMAGINAR II.1. EPISTEMA LINGVISTICĂ UN SPAȚIU AL INTERFERENȚELOR Din punct de vedere filosofic 1, episteme reprezintă, pe de o parte, cunoșterea adevărată, științifică, opusă lui doxa, respectiv, cunoașterea teoretică, aflată în opoziție cu praktike și cu poietike. La Platon, eidos și episteme sunt "solidare", episteme, adevărata cunoștere a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
spiritual pe care comunitatea tradițională și-l asumă de la leagăn până la mormânt: "Foaie verde de-avrământ, / Cât am umblat pe pământ, / Am cântat și-am să mai cânt / Până m-or băga-n mormânt, / C-așa am fost eu făcut."221 Interferența genurilor transformă "cântul" în "poveste" a propriei vieți în care personajul liric are valențele unui indice al narativității: "Nu pot citi și nici scrie, / Să-mi pun doru pe hârtie; / Nu pot scrie, nici citi, / Știu din gură-a povesti
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ȘI SEMNIFICARE 18 I.2. SPAȚIUL IMAGINAR 33 I.2.1. DE LA ARHETIP LA IMAGINE MITICĂ 39 I.2.2. SEMNIFICAȚIE ȘI PROCESUALITATE 48 CAPITOLUL II EPISTEMA LINGVISTICĂ A SPAȚIULUI IMAGINAR 111 II.1. EPISTEMA LINGVISTICĂ UN SPAȚIU 111 AL INTERFERENȚELOR 111 II.1.1. LIMBAJUL POETIC STRUCTURĂ 114 ȘI FUNCȚIONALITATE 114 II.1.2. SEMNUL POETIC PREDICAȚIE ȘI DEVENIRE 116 II.2. DISCURSUL POETIC 117 II.2.1. SISTEME DE SEMNE 117 II.2.2. INSTANȚE DISCURSIVE 119 II.3
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]