1,806 matches
-
clopotul sunat-au, plângea a lui aramă 296. Așa cum am mai remarcat, chiar atunci când plânge moartea mamei sale, Eminescu nu poate să nu rememoreze moartea iubitei: Pe maică-mea sărmana atâta n-am iubit-o297. În varianta Elena, subintitulată Meditațiune 298, interogația shakespeariană devine firească, iar plânsul o imagine laitmotivică: A fi sau a nu fi au nu e tot una?; Nu plâng a ta moarte ci mai fericesc/ O rază trecută din caos lumesc; Eu nu plâng pe-un angel ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a construirii sociale a rolurilor de gen. Textele sunt redactate de autori și autoare din universități și centre de cercetare din România și din alte câteva țări din Europa (Franța, Italia, Finlanda)2. Cartea lansează un spațiu de dialog și interogații pe teme din registrul problematicii: gen-carieră-familie-viață privată, articularea dimensiunilor timpului social (ca timp profesional, timp familial și timp personal), raportul muncă productivă - muncă reproductivă sau de îngrijire, in-egalitatea de gen și politicile publice. Textele reunite în acest volum reprezintă mai
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
menținerea raporturilor de putere între femei-bărbați în sfera vieții private și, implicit, în sfera vieții publice? De asemenea, acest demers editorial se încadrează în aria tematică a cercetărilor cu privire la relația politică și gen, cercetări care nu se reduc la simple interogații cu privire la locul femelilor în politică, ci propun cel puțin trei teme centrale pentru teoria politică: cetățenia; statul și politicile publice; relația între sfera vieții publice și sfera vieții private. Aceste teme, privite din perspectiva genului, pun în discuție și reanalizează
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de exemplu, workshopul de o săptămână din iulie 2012, la Varna, Bulgaria, "Practici teatrale în cadrul predării limbilor străine" sub coordonarea regizoarei Catherine Eger, care mi-a revelat noi potențialități. Fiecare întâlnire profesională m-a marcat într-un anumit fel, prin interogațiile pe care mi le-a trezit și mi-a dat șansa unei noi reevaluări și poziționări a statutului, pe care îl consideram definitiv dobândit până în acel moment. Un alt avantaj extraordinar de care am beneficiat a fost studiul într-un
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fie că era vorba despre studenți, fie că erau profesioniști din alte domenii (administrație publică, învățământ preuniversitarsau universitar). Dificultatea pe care o resimțeam era aceea de a formula tematica feministă într-o manieră care să trezească interesul și să provoace interogații și dezbateri. Adesea, efectul era contrar, în sensul că simțeam că vorbesc lucruri abstracte sau că lansez false probleme. Atitudinile cele mai frecvente pe care le întâmpinam din partea audienței erau fie indiferență/opacitate, fie respingere/negare, ambele sintetizate în replici
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în semnificații teoretice și aplicative care, dincolo de prezentarea traiectoriei de viață a autorilor în funcție de ordinea cronologică sau de substanța unor evenimente majore ale existenței individuale 4, oferă un important punct de plecare pentru identificarea unor noi teme de reflecție sau interogații epistemologice și axe de cercetare. În același timp, povestirile inspiră posibile direcții de acțiune și schimbare la scara vieții personale și sociale. Survine în mod necesar întrebarea cu privire la relația dintre cercetător și textele autobiografice, respectiv aspectele referitoare la analiza și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Copiii de azi vor fi agenții schimbării de mâine și evoluția va depinde de soluțiile lor dinamice și adaptate. Idealul educațional de azi îl reprezintă omul care stăpânește schimbarea. Stăpânirea schimbării presupune nu numai adaptarea la realitate, ci și permanenta interogație asupra soluțiilor găsite. Omul viitorului este cel care formulează și adresează întrebări, iar dimensiunea morală constituie o premisă în această construcție. În acest context, în cadrul unui sistem de instruire, metodologia didactică trebuie să fie consonantă cu toate modificările și transformările
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurica TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93137]
-
sunt analizate prin comparație, pentru ca elevii să observe care dintre acestea este mai eficient din punct de vedere persuasiv, asupra cititorului. Toate modelele propuse de lucrarea britanică sunt adnotate cu indicații privind rolul pragmatic al diferitelor procedee lingvistice argumentative utilizate (interogația retorică, adjective cu sens pozitiv, repetiția, exagerarea, umorul, limbajul afectiv) și al tehnicilor de captare a atenției și de persuasiune. Prin ilustrarea mai multor tipuri de texte argumentative cu funcționalități diferite, auxiliarul de studiu britanic informează elevii asupra importanței și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
integrarea tematicii în ansamblul de studiul al psihosociologiei (în capitolul al treilea), prin gruparea ipotezelor în orientările dominante (orientarea cognitivistă și orientarea socio-culturalistă), am încercat să pun în evidență semnificația hainelor în context social. Relaționată acestor cadre, am răspuns unor interogații precum: "Ce rol au hainele în percepția persoanei? Cum ne formăm impresiile despre ceilalți pe baza îmbrăcămintei? Care este efectul hainelor în formarea primei impresii? Prima impresie produsă de înfățișarea fizică a celorlalți este stabilă sau se schimbă în funcție de durata
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în viața socială, precum și constrângerile care derivă din aceasta. Unii analiști (Y. Kawamura, 2004; M. Carter, 2003a; Gh. Achiței, 1988) preferă să marcheze debutul concepțiilor clasice despre modă cu opera istoricului englez Thomas Carlyle (1795-1881). În 1853, Thomas Carlyle formula interogații despre funcția simbolică a veșmintelor în Sartor Resartus. The life and opinions of Herr Teuflsdröckh (1853), convins fiind că "așa cum Montesquieu a scris Spiritul Legilor [...], și eu aș putea scrie un Spirit al Hainelor, astfel, alături de un Spirit al Legilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cuprinsă între anii 1871 și 1890, este relevant de semnalat că influența scrierilor evoluționiste a dominat științele sociale până în jurul anului 1900. Treptat, efectele urbanizării progresive începute în epoca industrială, creșterea individualității, climatul modernității vor naște, în plan teoretic, alte interogații cu privire la fenomenul îmbrăcămintei. 1.3. Etapa clasică (1890-1960) Perioada cuprinsă între anii 1890 și 1960 marchează nașterea unor preocupări cu privire la fenomenele constitutive ale modernității, explicate prin cauze precum: creșterea individualismului, "forța" mulțimilor, comportamentul maselor, pierderea tradițiilor, schimbările rapide ale modei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sau cu talie joasă. În linia cercetărilor lui Alfred L. Kroeber ne-am putea întreba dacă nu cumva, încercând un demers asemănător, am înregistra prea multe fluctuații de "tip aberant", dificil de analizat. Însă din punct de vedere sociologic, o interogație pertinentă nu ar viza neapărat frecvența variațiilor modei, ci influența agenților sociali în impunerea unui stil dominant. Un răspuns poate fi dat în termenii teoriei ledershipului modei, care va fi analizată în capitolul despre abordarea sociologică a modei. Se pare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când efectele industrializării, mișcările de reformă în ținuta femeilor și psihologia lui Sigmund Freud au fost avansate ca posibile explicații pentru rolul vestimentației în spațiul public (S.B. Kaiser, 1985, 24). Punctul de plecare al interogațiilor despre rolul vestimentației în spațiul public ar fi următorul: opțiunile noastre cu privire la vestimentație se bazează pe o cunoaștere tacită și, în acest sens, toți indivizii sunt "psihologi sociali naivi ai vestimentației" (ibidem); în interacțiunea socială, înfățișarea fizică (appearence) reprezintă un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prin controlul asupra afectelor era un instrument de prestigiu și un mijloc de dominare a indivizilor din straturile inferioare ale societății (idem, 284). Dar întrebarea pertinentă asupra evoluției manierelor nu vizează neapărat cauzele schimbării acestora, ci originea lor. Așadar, preluând interogațiile majore ale lui Norbert Elias din lucrarea Procesul Civilizării (1939) "Cum au apărut aceste maniere? Cine le-a impus?" ne-am putea întreba, relațional temei de față, cine a impus folosirea corsetului, moda sânilor dezgoliți pe plajă, utilizarea batistei? În
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
gusturile culturale se aseamănă, într-un fel, cu cea a lui Georg Simmel prin originea kantiană a conceptelor pe care le vehiculează. Dar, spre deosebire de Georg Simmel care utiliza conceptul filozofic de "formă" pentru a defini moda, Pierre Bourdieu transpune în interogații sociologice și antropologice conceptul de "gust". Modul în care consumăm (ne manifestăm gusturile, deci preferăm) unele produse culturale de la cele elevate, precum cărțile, piesele de teatru, spectacolele de operă, expozițiile de picturi, până la cele care se înscriu în ordinea necesității
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
o anumită marcă de producție pentru a ieși din impersonalitate nu este o evidență "spectaculoasă" a cercetării empirice. Articularea unei teorii cu privire la modul în care inovația din subcultură se infiltrează în curentele dominante ale modei ar trebui să răspundă unor interogații privind modul în care se transmit unele mode vestimentare de la subcultură la cultura dominantă și de aici către alte medii sociale. De exemplu, ne putem întreba în ce mod și cum au reușit practicile de vestimentație ale tinerilor români din
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Iluț, 2004, 77), producând o serie de cercetări asupra proceselor intergrupale (stereotipuri, prejudecăți, discriminare) și intraindividuale (percepția persoanei, procesarea informației, formarea impresiei despre celălalt) (M. Hewstone, 2007, 1) . Relaționat acestui cadru teoretic, subcapitolul de față ar trebui să răspundă unor interogații precum: "Ce rol au hainele în percepția persoanei? Cum ne formăm impresiile despre ceilalți în baza îmbrăcămintei? Care este efectul hainelor în formarea primei impresii? Prima impresie produsă de înfățișare fizică a celorlalți este stabilă sau se schimbă în funcție de durată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
puțin despre modul în care sunt percepute diferitele stiluri de îmbrăcăminte și arată un interes major asupra impactului hainelor în percepția de sine a angajaților, precum și asupra efectului îmbrăcămintei în comportamentul organizațional și în interacțiunea cu colegii și clienții. Aceste interogații de studiu au fost generate în contextul anilor '90, timp în care dezvoltarea unor sectoare de activitate din economia americană, precum industria de telecomunicații și marketingul online, au avut efecte în planul fenomenelor vestimentare, hainele informale fiind preferate la locul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
stilurilor vestimentare adoptate de indivizi provine nu atât dintr-o alegere de natură estetică, ci mai degrabă din gradul în care oamenii se conformează normei dezirabilității sociale. În perspectivă, un studiu pe această temă ar mai putea să răspundă unor interogații încă lăsate pe seama aprecierii rutiniere: Adoptarea în masă a unor stiluri vestimentare, cultura aparenței sunt un simptom al sfârșitului capitalismului?". Și dacă răspunsul la întrebarea precedentă este afirmativ, atunci codurile vestimentare formale impuse în unele organizații ca modele de competență
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
context că limitele acestei arte a reprezentării pot deveni fluide și am exemplificat În istoria pre-digitală a artei, cu fotomontajul colat dadaist berlinez anticipat de cubism, și cu seriile fotografice ale lui Andy Warhol care relativizează strictele cauzalități realiste, vizând interogații de substrat. Aplicat arhitecturii, ne Întrebăm cum ar putea avealoc depășirea realismului documentar și critic În fotografie, pentru a realizaun discurs axat În principal pe non-vizibilitate? Ce gen deimagine ar rezulta În urmaunui astfel de demers? Credem că Înainte de experimentările
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
sale comerciale (poate că acesta este principalul său chip) anulează sentimentul de a fi muritor și, prin aceasta, sensul existenței sau, mai bine spus, întrebarea privind sensul existenței proprii. Așa cum dogma reușea să furnizeze suficiente conținuturi pentru a acoperi orice interogație esențială, făcând să fie uitată până și orientarea inițială a întrebării, tot astfel știința, prin puzderia sa de domenii și noianul de informații (o bună parte din ele sunt doar teorii) îngroapă tot mai adânc nedumeririle inițiale, făcând ca omul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
sensuri (de altfel, putem vorbi chiar de apariția unei tehnologii a sensurilor existente, ce livrează sensuri de-a gata, anulând astfel orice întrebare). Ceea ce nu reușește să acopere tehnica împlinește divertismentul, menit să distreze și să distragă atenția de la orice interogație privind sensul existenței. Jean Baudrillard (Cuvinte de acces, p. 61): înstăpânirea tehnologiei conduce la control și, astfel, la eliminarea destinului. În felul acesta moartea este anulată, în calitatea ei de eveniment necontrolabil, fiind supusă controlului. Astfel, ea este înlocuită de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Tentația judecății morale aspre ține de speranța celui care-o practică de-a fi (considerat) de partea binelui. Avem mai mulți judecători decât penitenți; semn că am investim actul de a judeca cu atributele mântuirii. Mă mențin viu mai curând interogațiile decât convingerile. Viitorul are în primul rând conturul cărților pe care-mi doresc să le citesc. După milenii de conflicte îmi vine să cred că războiul constituie unul din posibilii noștri dominanți, cu cele mai mari șanse de actualizare. Mulțimea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de fapt decât unicul mod de-a fi pe care știu să-l adopte în raport cu ceilalți (lipsa căldurii având drept corolar absența bârfei). * Tehnologia tinde să elimine științele umaniste pentru a-și asigura propriul spațiu de joc. În afara unei continue interogații asupra sensului progresului și al existenței am fi docili supuși ai tuturor valorilor propuse de tehnologie în numele progresului. * În căutarea sinelui dat! Aceasta este semnificația rândurilor prezente. Doar că scrisul constituie acest sine pe măsură ce-l caută, fiind astfel integrat în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
tehnologie în numele progresului. * În căutarea sinelui dat! Aceasta este semnificația rândurilor prezente. Doar că scrisul constituie acest sine pe măsură ce-l caută, fiind astfel integrat în structura acestuia. Ceea ce găsesc căutările mele este ceva generat tocmai de această orientare interogativă. * Lipsa interogațiilor privind propria existență constituie o diminuare a substanței sinelui. Păstrez o rezervă față de oamenii ce nu se apleacă asupra propriului fapt-de-a-fi: se cunosc prea puțin pentru ca angajamentele lor să fie ceva de durată. În felul acesta ei stau sub semnul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]