4,210 matches
-
realitate superioară sau inferioară pe o scară ierarhică a valorilor, ci constituie un dar real, o resursă concretă ce funcționează bine în măsura în care este recunoscută și este pusă în slujba tuturor. Acest aspect are o semnificație enorm de importantă în raporturile interpersonale întrucât scoate în evidență demnitatea comună a fiecărei persoane în fața chemării lui Dumnezeu: „Toți credincioșii, în virtutea renașterii lor în Cristos, au în comun aceeași demnitate; toți sunt chemați la sfințenie; toți participa la zidirea unicului Trup al lui Cristos, fiecare
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
capacitatea de atenție și conștientizare. Ceea ce cere capacitatea de a veghea asupra calităților și a defectelor fiecăruia, convinși fiind că diversitatea poate să contribuie la dezvoltarea unei alterități firești și la creșterea tuturor. Al doilea nivel se referă la dinamicile interpersonale prin care fiecare are posibilitatea să-i recunoască și să fie recunoscut de ceilalți. Conform acestei perspective evolutive persoanele sunt stimulate continuu să descopere în raporturile lor motivația existențială pentru a crește ori de câte ori îl consideră pe celălalt demn de apreciere
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
primească de la cei dragi, de acasă. Le ridica moralul. La Mociornița, ți se adresau scurt, milităros, voios, cu "Oligofrenule!" Adeseori, oligofrenelor li se spunea, prescurtat, în bătaie de joc, "Olie", iar oligofrenilor "Gogo". Pe măsură ce agitația creștea în saloane iar comunicarea interpersonală stătea a da în clocot, malacii se pregăteau să-i ia pe pacienți la furtune. Asta însemna să le aplice tușeul rectal. Bolnavii adulmecau pericolul și cei care puteau vorbi își reluau fiecare, de groază, ceremonialul verbal, frazele obsedante. Deveneau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din politic, fie într-o atitudine de tip moral, fie într-un gen de depresie colectivă, cu gesturi disperate. Singura postură demnă și responsabilă era cea a unei solidarități anticeaușiste tăcute, a unei atitudini morale de construire a unui mediu interpersonal neinfectat de mizeria regimului sau de asumare a unui comportament profesionist și responsabil în sfera proprie de activitate. În relațiile interpersonale orice atitudine proceaușistă era puternic descurajată. Iar atitudinea față de comunism era exprimată frecvent în forma bancurilor critice. Creșterea adoptării
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
demnă și responsabilă era cea a unei solidarități anticeaușiste tăcute, a unei atitudini morale de construire a unui mediu interpersonal neinfectat de mizeria regimului sau de asumare a unui comportament profesionist și responsabil în sfera proprie de activitate. În relațiile interpersonale orice atitudine proceaușistă era puternic descurajată. Iar atitudinea față de comunism era exprimată frecvent în forma bancurilor critice. Creșterea adoptării valorilor științei, tehnologiei și administrării raționale, bazată pe eficiență, în locul valorilor opresive ale „socialismului real”, a generat un nou tip de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
modalităților de conducere a personalului (alcătuirea și motivarea echipei, tehnici de interviu, salarizare, premiere, cunoașterea legislației în domeniul proiectului; • competențe în planificare și control; • experiență în conducerea proiectelor; • competențe financiare; • abilități în procurarea materialelor; • calități în asigurarea unei bune comunicări interpersonale; • răspunderea realizării proiectului. Pentru aceasta, managerul de proiect trebuie să aibă dreptul de a decide asupra colaboratorilor din echipa de proiect. b) Echipa de proiect. Cea mai mare parte a muncii umane este prestată în echipe, eremiții sunt destul de rari
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Philip Kotler, achizițiile oricărei persoane sunt puternic influențate de factori culturali, sociali, personali și psihologici (figura 1). Bernard Dubois 64 ierarhizează factorii implicați în decizia de cumpărare pe trei niveluri: a) nivelul individual, cuprinzând nevoile, percepțiile și atitudinile; b) nivelul interpersonal, cuprinzând grupurile de referință și liderii de opinie; c) nivelul sociocultural, cu referire la clasele sociale, stilul de viață și cultura. James Myers<footnote James H. Myers, Marketing, McGraw-Hill Book Co., New York, 1986, apud Rodica Boier, op. cit., p. 34. footnote
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
reprezentările sale referitoare la bunurile menite să-i satisfacă trebuințele etc. Variabilele exogene cuprind ansamblul factorilor de mediu în care consumatorul trăiește și acționează, respectiv factorii sociodemografici și economici (veniturile, prețul mărfurilor și tarifele serviciilor, influența grupurilor sociale, a relațiilor interpersonale<footnote C.W. Ling, J.O. Summers, „Dynamics of interpersonal communication: the interaction dyad”, în Donald F. Cox, Risk taking and information handling in consumer behavior, Harvard University Press, Boston, 1967, apud Constantin Florescu (coordonator), Virgil Balaure, Ștefan Boboc, Iacob
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
etc. Variabilele exogene cuprind ansamblul factorilor de mediu în care consumatorul trăiește și acționează, respectiv factorii sociodemografici și economici (veniturile, prețul mărfurilor și tarifele serviciilor, influența grupurilor sociale, a relațiilor interpersonale<footnote C.W. Ling, J.O. Summers, „Dynamics of interpersonal communication: the interaction dyad”, în Donald F. Cox, Risk taking and information handling in consumer behavior, Harvard University Press, Boston, 1967, apud Constantin Florescu (coordonator), Virgil Balaure, Ștefan Boboc, Iacob Cătoiu, Valerică Olteanu, Nicolae Al. Pop, op. cit., p. 159. footnote
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
lectură); consum de refacere (bunuri care însoțesc recreerea în vacanță, weekend, timp liber zilnic); locuința (factori de confort); interiorul locuinței (mobilă, covoare, picturi etc.); consum casnic (hrană, îmbrăcăminte ș.a.); consum legat de obiceiurile familiale (nuntă, botez, zile onomastice etc.); relații interpersonale în afara familiei (vizite, întâlniri etc.); consum de timp în „economia secundară” (practicarea câtorva activități în paralel). Astfel, modurile în care se face consumul sunt tot atâtea stiluri de viață<footnote Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, op. cit., p. 88. footnote> care pot
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
se pot identifica mai multe tipuri de stiluri de viață<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 83. footnote>: stil de viață al celor defavorizați; stil de viață al celor robiți de muncă; stil de viață al celor marginalizați, săraci în relații interpersonale; stil de viață al celor integrați, bogați în relații interpersonale; stil de viață al celor orientați spre obiecte; stil de viață al celor orientați spre familie; stil de viață al celor orientați spre consumul de vârf; stil de viață al
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
footnote Rodica Boier, op. cit., p. 83. footnote>: stil de viață al celor defavorizați; stil de viață al celor robiți de muncă; stil de viață al celor marginalizați, săraci în relații interpersonale; stil de viață al celor integrați, bogați în relații interpersonale; stil de viață al celor orientați spre obiecte; stil de viață al celor orientați spre familie; stil de viață al celor orientați spre consumul de vârf; stil de viață al celor orientați intelectual; stil de viață al celor orientați elitist
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Murgu”, Reșița, nr. 1/2001, pp. 66-67. footnote> solicită unele cunoștințe despre cel puțin o altă societate cu caracteristici culturale diferite. Capitolul 10 Factorii sociodemografici 10.1. Factorii demografici 10.2. Clasele sociale 10.3. Grupurile de referință și influențele interpersonale Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de demografie, clasă socială, grup de referință; • înțelege rolul factorilor sociodemografici în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: populație, clasă socială, grup de referință, lider de opinie, familie, influențe interpersonale
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
interpersonale Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de demografie, clasă socială, grup de referință; • înțelege rolul factorilor sociodemografici în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: populație, clasă socială, grup de referință, lider de opinie, familie, influențe interpersonale. 10.1. Factorii demografici Demografia - termen provenit din franțuzescul démographie - „este știința socială care, folosind cu precădere metode cantitative, studiază fenomene și procese privitoare la numărul, repartiția geografică, structura, densitatea, mișcarea populației umane și compoziția ei după grupe de vârstă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
noilor produse; locul și momentul cumpărării; mijloacele de plată utilizate; expunerea la mediile de informare în masă; metodele de vânzare agreate; timpul afectat cumpărăturilor etc. Astfel, diferențele dintre clasele sociale constau în variații în stilul de viață, în valori, atitudini interpersonale și percepțiile de sine, influențând în mod hotărâtor comportamentul consumatorului, modelele de cumpărare și eficacitatea comunicării. 10.3. Grupurile de referință și influențele interpersonale Toți oamenii sunt supuși influențelor celor cu care vin în contact, această influență fiind deosebit de puternică
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
etc. Astfel, diferențele dintre clasele sociale constau în variații în stilul de viață, în valori, atitudini interpersonale și percepțiile de sine, influențând în mod hotărâtor comportamentul consumatorului, modelele de cumpărare și eficacitatea comunicării. 10.3. Grupurile de referință și influențele interpersonale Toți oamenii sunt supuși influențelor celor cu care vin în contact, această influență fiind deosebit de puternică mai ales în cazul grupurilor de referință. Grupurile pot fi formate din doi sau mai mulți indivizi, legați unul de altul prin aceleași norme
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Philip Kotler, achizițiile oricărei persoane sunt puternic influențate de factori culturali, sociali, personali și psihologici (figura 1). Bernard Dubois 64 ierarhizează factorii implicați în decizia de cumpărare pe trei niveluri: a) nivelul individual, cuprinzând nevoile, percepțiile și atitudinile; b) nivelul interpersonal, cuprinzând grupurile de referință și liderii de opinie; c) nivelul sociocultural, cu referire la clasele sociale, stilul de viață și cultura. James Myers<footnote James H. Myers, Marketing, McGraw-Hill Book Co., New York, 1986, apud Rodica Boier, op. cit., p. 34. footnote
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
reprezentările sale referitoare la bunurile menite să-i satisfacă trebuințele etc. Variabilele exogene cuprind ansamblul factorilor de mediu în care consumatorul trăiește și acționează, respectiv factorii sociodemografici și economici (veniturile, prețul mărfurilor și tarifele serviciilor, influența grupurilor sociale, a relațiilor interpersonale<footnote C.W. Ling, J.O. Summers, „Dynamics of interpersonal communication: the interaction dyad”, în Donald F. Cox, Risk taking and information handling in consumer behavior, Harvard University Press, Boston, 1967, apud Constantin Florescu (coordonator), Virgil Balaure, Ștefan Boboc, Iacob
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
etc. Variabilele exogene cuprind ansamblul factorilor de mediu în care consumatorul trăiește și acționează, respectiv factorii sociodemografici și economici (veniturile, prețul mărfurilor și tarifele serviciilor, influența grupurilor sociale, a relațiilor interpersonale<footnote C.W. Ling, J.O. Summers, „Dynamics of interpersonal communication: the interaction dyad”, în Donald F. Cox, Risk taking and information handling in consumer behavior, Harvard University Press, Boston, 1967, apud Constantin Florescu (coordonator), Virgil Balaure, Ștefan Boboc, Iacob Cătoiu, Valerică Olteanu, Nicolae Al. Pop, op. cit., p. 159. footnote
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
lectură); consum de refacere (bunuri care însoțesc recreerea în vacanță, weekend, timp liber zilnic); locuința (factori de confort); interiorul locuinței (mobilă, covoare, picturi etc.); consum casnic (hrană, îmbrăcăminte ș.a.); consum legat de obiceiurile familiale (nuntă, botez, zile onomastice etc.); relații interpersonale în afara familiei (vizite, întâlniri etc.); consum de timp în „economia secundară” (practicarea câtorva activități în paralel). Astfel, modurile în care se face consumul sunt tot atâtea stiluri de viață<footnote Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, op. cit., p. 88. footnote> care pot
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
se pot identifica mai multe tipuri de stiluri de viață<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 83. footnote>: stil de viață al celor defavorizați; stil de viață al celor robiți de muncă; stil de viață al celor marginalizați, săraci în relații interpersonale; stil de viață al celor integrați, bogați în relații interpersonale; stil de viață al celor orientați spre obiecte; stil de viață al celor orientați spre familie; stil de viață al celor orientați spre consumul de vârf; stil de viață al
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
footnote Rodica Boier, op. cit., p. 83. footnote>: stil de viață al celor defavorizați; stil de viață al celor robiți de muncă; stil de viață al celor marginalizați, săraci în relații interpersonale; stil de viață al celor integrați, bogați în relații interpersonale; stil de viață al celor orientați spre obiecte; stil de viață al celor orientați spre familie; stil de viață al celor orientați spre consumul de vârf; stil de viață al celor orientați intelectual; stil de viață al celor orientați elitist
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Murgu”, Reșița, nr. 1/2001, pp. 66-67. footnote> solicită unele cunoștințe despre cel puțin o altă societate cu caracteristici culturale diferite. Capitolul 10 Factorii sociodemografici 10.1. Factorii demografici 10.2. Clasele sociale 10.3. Grupurile de referință și influențele interpersonale Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de demografie, clasă socială, grup de referință; • înțelege rolul factorilor sociodemografici în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: populație, clasă socială, grup de referință, lider de opinie, familie, influențe interpersonale
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
interpersonale Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de demografie, clasă socială, grup de referință; • înțelege rolul factorilor sociodemografici în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: populație, clasă socială, grup de referință, lider de opinie, familie, influențe interpersonale. 10.1. Factorii demografici Demografia - termen provenit din franțuzescul démographie - „este știința socială care, folosind cu precădere metode cantitative, studiază fenomene și procese privitoare la numărul, repartiția geografică, structura, densitatea, mișcarea populației umane și compoziția ei după grupe de vârstă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
noilor produse; locul și momentul cumpărării; mijloacele de plată utilizate; expunerea la mediile de informare în masă; metodele de vânzare agreate; timpul afectat cumpărăturilor etc. Astfel, diferențele dintre clasele sociale constau în variații în stilul de viață, în valori, atitudini interpersonale și percepțiile de sine, influențând în mod hotărâtor comportamentul consumatorului, modelele de cumpărare și eficacitatea comunicării. 10.3. Grupurile de referință și influențele interpersonale Toți oamenii sunt supuși influențelor celor cu care vin în contact, această influență fiind deosebit de puternică
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]