75,302 matches
-
la teatrul "Sică Alexandrescu" din Brașov. Am văzut atunci poate unul dintre cele mai frumoase și mai speciale spectacole în care performanța actoricească a lui Costache Babii și Mircea Andreescu, cei doi protagoniști, atingea cote înalte. Emoția, rigoarea și rafinamentul interpretării lor rămîn în memoria mea afectivă. Performanța lor, deși remarcată de toată lumea și adesea invocată în tot felul de discuții, n-a căpătat și concretețea vreunui premiu sau măcar aceea a unei nominalizări la vreun premiu. Mulți îi uitaseră pe
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
cu această apariție, un cunoscut și apreciat scriitor american, William Gas, propune o apropiere de poezia lui Rilke prin intermediul unor reflecții teoretice asupra actului traducerii în general, asupra orientării estetice și vieții poetului. Preambulul obligatoriu la traducere, afirmă Gass, este interpretarea operei, care la rîndul ei presupune inevitabil analiză critică, integrare într-un context cultural și estetic, investigații biografice. Un traducător de succes este, înainte de orice, un critic cu discernămînt. Gass se recomandă pe sine însuși în această dublă ipostază: Reading
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
cu propriile sale gînduri. Gass dedică o bună parte din al doilea capitol al cărții studierii motivului trandafirului, nu doar în poezia, ci și în viața lui Rilke. Detaliile biografice pe care le furnizează cu acest prilej sînt combinate cu interpretări ale Elegiilor. De la E.M. Butler, autorul unui monografii Rilke publicate în 1941, Gass preia o informație anecdotică pe care o transformă apoi în punct de pornire al analizei temei morții în poemele lui Rilke: se pare că poetul i-a
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
să nu refacă și trasee tradiționale. Am urmărit cele 135 de "replici" ale comentariilor la o astfel de fotografie; conținutul lor - expresie a admirației - era în genere previzibil; tocmai actul de limbaj comun permitea totuși o comparare a mijloacelor lingvistice. Interpretarea trebuie să țină cont în asemenea cazuri de condițiile speciale ale dialogului scris, de faptul că fiecare dintre participanți poate citi replicile anterioare, se poate lăsa influențat de ele, e tentat să le repete inconștient sau să se diferențieze de
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
care a jucat rolul de orator en titre în Piața Universității, figura cîndva promițătoare a societății civile românești pe cale de a se naște în urma năruirii dictaturii leninist-ceaușiste. Firește, destinul ulterior al fostului lider studențesc ar putea oferi anumite chei de interpretare: între altele, îmbrățișarea deschisă a neo-protocronismului, cultul mai mult sau mai puțin asumat al tradiției extremei drepte, apropierea de cercurile ideologice și politice ale unui radicalism anti-vestic care combina teme castro-guevariste cu nedisimulate propensiuni corporatist-autoritare. Mă gîndeam la aceste alianțe
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
ideologia oficială." Marian Petcu are un mod universitar de a trata subiectul, luând în considerare aproape exclusiv structurile administrative și actele de decizie care au reglementat de-a lungul timpului practica cenzurii. în modul acesta, el reduce la minimum subiectivismul interpretărilor. Totuși, cărții îi lipsește o componentă eseistică, singura care ar fi putut aproxima dezastrul produs culturii române de teroarea ideologică din timpul comunismului. Efectul cenzurii asupra conștiințelor Cartea lui Bogdan Ficeac, Cenzura comunistă și formarea "omului nou", se remarcă tocmai
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
îi lipsește o componentă eseistică, singura care ar fi putut aproxima dezastrul produs culturii române de teroarea ideologică din timpul comunismului. Efectul cenzurii asupra conștiințelor Cartea lui Bogdan Ficeac, Cenzura comunistă și formarea "omului nou", se remarcă tocmai prin îndrăzneala interpretării. Ea poate fi considerată în întregime un eseu, deși în cuprinsul ei sunt inserate, ca material ilustrativ, decrete ale Marii Adunări Naționale, hotărâri ale Consiliului de Miniștri, regulamente, comunicate și indexuri. Toate aceste documente nu fac decât să susțină o
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
să vorbească despre Franța actuală - cea a regiunilor defavorizate, bântuite de șomaj, și le alege pe cele din nord, odinioară prospere așezări miniere, acum locuri unde femei disperate își abandonează copiii. În ciuda limpidității poveștii cinematografice și a justeței tonului în interpretarea actorilor (Tavernier rămâne, incontestabil, un maestru, filmul său e plin de locuri comune și dialoguri strident - lozincarde, sindicalismul militant apropiindu-l, mai degrabă, de cinematograful francez al anilor '30 - cel al bunelor intenții și al Frontului Popular din La belle
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
ei pe nostos - "întoarcere" și algos - "durere". Dorul de casă seamănă cu această stare - așteptarea dureroasă a întoarcerii într-un loc ce domină amintirea. "Reamintirea" lui Ulise are sensul la care ajunge Anton Dumitriu în Aletheia, după un șir de interpretări: "cuvîntul anamnesis ar desemna, astfel, nu o reamintire, în sensul obișnuit al cuvîntului (aceasta este în afară de orice situație), ci o revenire la o stare reală dintr-o stare potențială, printr-o realizare a acestei potențialități. Ulise refuză un destin potențial
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
publică a orașului New York, oferă mai mult decît o lectură agreabilă. Există ceva profund personal și emoționant în eseurile incluse în acest volum, nu atît în sensul de confesiune intimă, căci narațiunile imigrației sînt relativ schematizate, cît mai degrabă de interpretare a sensului exilului ca mod de descoperire și afirmare a sinelui. Povestea emigrantei Eva Hoffman este deja cunoscută cititorilor români, din volumul O viață într-o altă limbă, publicat la începutul anilor '90 de Editura Fundației Culturale. La vîrsta de
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
manuscrise? Și nu la fel s-au întîmplat lucrurile cu Sara pe deal? Toată cartea aceasta este o contrafacere grobiană, acuzîndu-i de complot diabolic pe Maiorescu, Slavici, Simțion și toți medicii curanți. Și întreaga argumentație, tot grobiană, se bizuie pe interpretări abuzive ale unor documente și pe rezultate ale medicinii de azi neștiute în anii optzeci ai veacului trecut. Se vede bine că n-avem cum scăpa de astfel de alienații grobiene și pace bună. Călin Cernăianu, Recurs Eminescu - Suprimarea gazetarului
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
care și-a exersat și apetitul regizoral. Un lucru însă este bizar. Deși cunoaște atât de bine actorii trupei, regizorul Horațiu Mălăele nu pare tentat în această montare să descopere drumuri noi, să surprindă din ceea ce a propus la nivelul interpretării. Din acest punct de vedere, spectacolul are aerul lucrului făcut la prima mână, iar miza poate fi textul în sine, scenografia rafinată a Mariei Miu, câteva efecte și gaguri, dar nicidecum performanța actoricească. În Pălăria de la Teatrul de Comedie, chiar dacă
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
Cohen, Mandiargues. Dar propunerile veneau parcă în întîmpinarea propriei mele dorințe. Spuneați chiar în ultima dvs. carte că un bun traducător este și un bun hermeneut al operei pe care o traduce. Cum s-ar completa la dvs. traducerea și interpretarea? Sînt autori pe care i-ați tradus fără să scrieți despre ei, sau fără să scrieți încă despre ei? De obicei am scris despre autorii pe care i-am tradus. Traducerea este o hermeneutică în sensul că actul însuși al
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
vai și luminișuri în care nu s-a desfătat decât autorul însuși. Frumusețea unui text constă în aceea că cititorul își poate fauri propriul său drum în această pădure narativa. În textul natativ mai exista și o alta nuanțare a interpretării cititorul este constrâns de fiecare dată și la fiecare pas să facă o alegere șiș a respecte niște regului. Un cititor emipiric în care intrăm noi, cei care lecturam la o primă vedere, nu are nici o lege în ceea ce privește interpetarea și
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
dintr-o carte te duce să te vezi pe tine când sufereai iar cand reiei cartea vei trăi aceleași stări de reamintire a ta ceea ce erai atunci cand citeai cu mult timp în urmă. Am putea vorbi de anumite limite ale interpretării în sensul că nu interpretez un text ci mă folosesc de el pentru propriile mele argumente. Pentru cititorul model există niște reguli ale jocului și cititorul model se pricepe să le joace că în jocul de șah. Autorul da instrucțiunile
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
cititorului model, si nu în ultimul rând nouă, cititorul etern, atemporal, care e în afară de timp și se spațiu, pentru că orice geniu are această intuiție a veșniciei operei sale. Există un sigur eu narator care se indentifică cu autorul model, insă interpretarea și înțelegerea meditațiilor carteziene va fi posibilă doar de acel cititor care înțelege regulile jocului și le respectă până la capăt, urmâd să se realizeze această descoperire reciprocă a cititor, text, autor. Putem vorbi și de alte construcții ale textului când
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
Turneul spectacolului de muzică și poezie Trecut-au anii... în Statele Unite și Canada a fost inaugurat la Los Angeles, duminică 16 iulie, o zi care va intra în istoria comunității româno-americane, emoționată de puritatea versului, de profunzimea prozei, de sensibilitatea interpretării actoricești, de măiestria acompaniamentului muzical. La țărmul Pacificului am avut cu Ovidiu Iuliu Moldovan următoarea discuție: Petra Vlah: Aș vrea să ne aducem aminte de Bucureștiul anilor '70, de teatru, de atmosfera încărcată de acea electricitate culturală deosebită. O.I. Moldovan
Eminescu la țărm de Pacific by Petra Vlah () [Corola-journal/Journalistic/16790_a_18115]
-
un fenomen elitist. După ce am făcut niște înregistrări din poezia lui Nichita, poetul ne-a spus: "Vă mulțumesc. Am crezut că poezia mea este ermetică și nu va fi receptată de public. Fără voi nu ar fi penetrat". Petra Vlah: Interpretarea unei poezii deschide un drum spre înțelegerea ei, cu atât mai mult cu cât actorul de talent pune anume accente care implicit lămuresc acele nuanțe, uneori prea subtile sau prea absconse pentru receptarea lor de către publicul larg. O.I. Moldovan: Noi
Eminescu la țărm de Pacific by Petra Vlah () [Corola-journal/Journalistic/16790_a_18115]
-
al romanului ce avea să devină Ravelstein o jumătate de an mai tîrziu, critica și publicul l-au întîmpinat ca pe un mare text despre un mare om și o mare prietenie: protagonistul Abe Ravelstein "revelă" fără chei speciale de interpretare persoana profesorului de filosofie politică de la Universitatea din Chicago, Allan Bloom, probabil una din cele mai controversate și mai influente minți ale sfîrșitului de secol american. Publicat în 1984, eseul lui, The Closing of the American Mind, a devenit best-seller
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
care preferă informației comentariul și care selectează și prelucrează știrile în funcție de simpatii și antipatii evidente. Abuzul de mărci ale distanței trădează astfel chiar un mod destul de rudimentar de a-l trata pe cititor, căruia i se impune, o dată cu faptul brut, interpretarea lui, în conformitate cu atitudinea sau opinia gazetarului. Lucrul mi se pare a se vedea cel mai clar în folosirea exclamației populare de neîncredere: "Măi să fie!"; aceasta nu lasă spațiu nuanțelor, fiind un substitut de gest și mimică total neechivoc: un
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
excepțional de bogată în informații - am aflat că excursia în Orient fusese precedată de o dezamăgire sentimentală, căsătoria unei tinere de care Andersen era îndrăgostit în taină. Sînt de acord cu traducătoarea că autorul nostru nu voiajează din escapism, după cum interpretarea duratei călătoriei - nouă luni - ca formă de renaștere spirituală mi se pare fericită. Fără a fi un escapist (e prea naiv și generos ca natură ca să se dedea la asemenea leacuri facile), Andersen caută, în voiajul său, vindecarea de cotidian
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
această privință (sau traduceri dintr-alte limbi zonale). Ne-ar fi util un punct de vedere "din interior" - dar în primul rând utilă s-ar dovedi multiplicarea perspectivelor, de unde pornind am putea proceda la cernerea obiectivă a informațiilor și a interpretărilor (poate că astfel ar fi corectată în percepția străinilor și nevinovata informație de la pagina 275 a prezentului volum, potrivit căreia în anul 1989 Burgasul s-ar fi aflat în România). Demnă de remarcat e de asemeni structura opului, autorul trecând
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
de viață (...)", notează el cu îndreptățire, în finalul capitolului consacrat lucrării lui Marian Victor Buciu, Onto-retorica lui I.L. Caragiale. În general, capitolele au aspectul unor recenzii și sunt grupate în trei secțiuni: Viața. Contribuții documentare, Opera. Teme, idei personaje și Interpretări și analize didactice, dintre care cea de-a doua se dovedește mai interesantă, în bună măsură și datorită calităților intrinseci ale multora dintre studiile aduse în discuție. Sînt analizate printre altele Secretul "Scrisorii pierdute", al lui Steinhardt, eseul lui Mircea
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
Roman lasă impresia că știe într-adevăr, cu fiecare virgulă și papilă, despre ce vorbește. În încurcata rețea de rețete tradiționale, de pofte legitimate savant pentru vinuri și țuici, de mizanscene minuțios proiectate pentru diferite ospețe, de anecdote, citate și interpretări - literare, istorice, geografice, mitologice, etnografice și antropologice, de amintiri de călătorie, fotografii etc., R.A. Roman se mișcă în voie, ba chiar cu tropăitul unei bune dispoziții molipsitoare. Cartea își trece pe lista calităților sale evidente un umor robust și suculent
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
justificat, nu se acoperă din mai multe motive. Cel dintîi e că ziarele care se folosesc de această stratagemă ignoră că mai există și posturi de televiziune și de radio care prezintă știri, înainte de a trece la analize și la interpretări. Cînd începi să te joci cu știrea, interpretînd-o așa cum îți convine, poți face pe plac cititorilor care așteptau această interpretare, dar cu siguranță că începi să-ți pierzi creditul chiar și față de ei. ROMÂNIA MARE, săptămînalul care a avut la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]