1,905 matches
-
încredere de 95%) a descoperit că un procent de 22,3 la sută dintre respondenți ar prefera să se revină la regimul comunist, în timp ce 60,2 de procente nu agreează o asemenea revenire, iar 17,5 la sută dintre cei intervievați au răspuns "Nu știu" sau "Nu răspund". Fără să fie o categorie dominantă statistic, indivizii care nutresc aspirații restauratoare a comunismului constituie un element deloc neglijabil în opinia publică românească. Aceasta deoarece indivizii care doresc revenirea la rânduielile din vremea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
celălalt mare agent de socializare în general și socializare mnemonică în particular, ipostaziată în "profesori" ca "alții semnificativi" (Mead, 1934), are o influență mai redusă în transmiterea informațiilor despre trecutul comunist. Un procent însemnat, de 17 la sută dintre elevii intervievați nu au discutat niciodată în familie despre perioada comunistă, în timp ce un sfert (24,8 la sută) dintre elevi nu au abordat niciodată subiectul comunismului cu profesorii lor în contextul organizațional al școlii. Faptul că un procent atât de important dintre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1949, majoritatea germanilor considerau că "Nazismul a fost o idee bună, dar prost aplicată" (Judt, 2005, p. 58). Mai mult decât atât, T. Judt (2005) menționează datele unui alt sondaj datat noiembrie 1946, în care 37 la sută dintre germanii intervievați au răspuns că "exteminarea evreilor, a polonezilor și a altor non-arieni a fost necesară pentru siguranța germanilor". Același sondaj a descoperit că 33 la sută dintre respondenții germani considerau că evreii nu trebuie să aibă aceleași drepturi ca arianii, pentru ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
referință pe traiectoria acestei evoluții. De asemenea, nu este similară cu demersul practicat în mod obișnuit în cercetarea socială de tip calitativ, în care povestirile biografice sunt culese, analizate și interpretate de cercetător, sub protecția păstrării confidențialității și anonimatului subiecților intervievați. Abordarea lansată are specificul autobiografiilor directe provocate, cu scop de cercetare, dar și de conștientizare, menit să instituie un dialog intergenerațional și intercultural autentic și productiv sub aspect uman și științific, relevant atât pentru autorii care au contribuit la acest
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
meu. Privați de libertatea de-a da interviuri și supravegheați continuu, experimentau, la rându-le, libertatea de expresie. Mi-a fost însă mai ușor, ca femeie, să inițiez dialoguri și să pun întrebări mai mult sau mai puțin dorite de intervievați. Nici o editură serioasă n-a vrut să publice convorbirile cu fostul prim-ministru Ion Gheorghe Maurer, prima mea carte de acest fel. Stereotipurile culturale și politice funcționau în sens invers. Întocmai cum regimul comunist îi ,,aruncase în groapa de gunoi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
prilej de a se elibera de autoritatea părinților și de a experimenta comportamente interzise în cultura de origine, cum ar fi consumarea băuturilor alcoolice sau expunerea în public fără haine" (idem, 178). Asemenea comportamente erau considerate normale de majoritatea celor intervievați și, contrar predicțiilor, cei care le experimentau proveneau din categoriile socio-economice superioare. Unele cercetări (E. Katz și R. Meyersohn, 1957, 596; D.L. Miller, 1981, 150) corelează implicarea în teribilisme cu variabile care țin de climatul relațional. Participarea adolescenților la unele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
informației. d. interviul cu întrebări deschise, libertatea este redusă prin formularea explicită a întrebărilor. Se are în vedere: subiectul, capacitatea de înțelegere, percepție; comportamentul; atitudinile. e. interviul cu întrebări închise: în acest caz libertatea este foarte redusă atât pentru persoana intervievată cât și pentru cel care intervievează. Este u tip de interviu centrat pe subiectul anchetei. Una din cele mai frecvente erori ale interviului îl constituie lipsa unui plan pregătit dinainte în vederea intervievării. În cazul copilului abandonat și instituționalizat interviul este
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
putut fi aplicat acestora. Pentru a culege informațiile necesare trebuie ca discuția să se bazeze pe încredere. De obicei interviul se desfășoară prin dialogul direct între persoanele ce oferă informații și cel care culege datele. Sunt și cazuri când persoana intervievată refuză să colaboreze fie din teamă (să nu spună ceva care ar deranja superiorii) sau pur și simplu se inhibă. Sunt și persoane care răspund „pe alături” la întrebările puse. În mod normal trebuie încercat, ca prin întrebări să canalizăm
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
refugiat. ... (4) Răspunsurile solicitantului la întrebările cuprinse în chestionar se consemnează direct pe formular sau separat, sub forma unei declarații. Aceste documente, indiferent de forma în care sunt întocmite, se semnează sau, după caz, se confirmă pentru autenticitate de persoana intervievata, prin aplicarea amprentelor sale digitale și prin semnătură funcționarului public în fața căruia s-au completat ori s-au amprentat. ... (5) În cazul în care solicitantul nu înțelege sau nu vorbește limba română sau altă limbă în care este intervievat, comisia
HOTĂRÂRE nr. 1.182 din 13 noiembrie 1996 pentru aplicarea Legii nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116296_a_117625]
-
doi se țin cuminți, la propriu, de fustele mamei, fostă membră ASCOR și ea, îmbrăcată decent, sobru. Remarc rapid faptul că anul acesta a fost prezentă mai puțină lume la Iași decât în 2009 și 2010, chiar dacă mass-media și cei intervievați au tendința de a afirma contrariul. Dan lasă să se înțeleagă, în dialogul rapid pe care-l purtăm, că ar exista o bătălie surdă, dar persistentă și puțin vizibilă la prima vedere, în ceea ce privește „mediatizarea pelerinajelor de la Iași și București, ca și cum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de o cunoscută televiziune comercială pentru a „acoperi” pelerinajul de la Curtea de Argeș. De fapt, pe ea, pe reporteră, o cunosc bine, am întâlnit-o anul acesta și la Iași, la București, la Prislop. Culege cu un surâs dulce, empatic, vorbele pelerinilor intervievați, ca albina polenul florilor. Cameramanul îi cere să se plaseze chiar lângă raclă, pentru a beneficia de un cadru complet : raclă plus preot plus pelerini plus sărutat de moaște. Totul cinetic, plin de viață. Lângă mine se așază un preot
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al intervențiilor de pe teren ale televiziunii Trinitas), avem de a face cu o supraabundență de detalii, uneori aceleași de la media laică, puse însă în slujba redării strălucirii și a sensului inițial al pelerinajului. Rândul este proba fizică supremă, motivațiile pelerinilor intervievați sunt justificate teologic, pelerinajul apărând ca un veritabil generator de „communitas”. În ziarul Lumina din 15 octombrie 2012, ediția online, putea fi văzută o splendidă fotografie având în centru o bătrână de peste 80 de ani, încadrată de două fetițe de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu o placă transparentă de plexiglas ?”, pelerinii pe care i-am chestionat au furnizat o explicație asemănătoare, cu foarte mici variații : de-a lungul timpului s-a încercat desprinderea cu dinții a diverse bucăți (sau așchii, după cum spuneau unii dintre intervievați, interesantă formulă care arată ambiguitatea fondatoare a relicvelor, plasate între viu și mineral) din moaștele expuse spre închinare. Biserica a trebuit să reacțio neze și le-a protejat prin acoperirea completă a întregii relicve. Episodul „furtului de moaște” este menționat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sunt acuzați de a fi non-religioși, lipsiți de onestitate și integritate spirituală. În studiul „România profundă în comunism” (construcția identității într-o comună din Banat locuită de nemți, români, rromi și maghiari) este remarcat faptul că „sugestia implicită a celor intervievați este că raportul romilor cu religia ar fi unul pur instrumental, ei încercând astfel să evite condiția de țigan” (Chelcea, Lățea, 2000 : 99). În interviurile realizate de mine, prezența rromilor la pelerinaj este percepută și ea ca o acțiune identitară
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu se putea discuta. Dar, din păcate, am constatat altceva - cel puțin așa mi-amintesc eu: o indiferență a tuturor celor din jurul nostru față de situația În care am ajuns. A fost o constatare dureroasă... Acest lucru Îl constat cu fiecare intervievat. Înainte erau relații bune, iar după asta brusc se schimbă totul... Da, este poate interesantă, dacă vreți, comportarea de turmă, psihologia socială... Să știți că ar trebui studiată mai atent. Cred că instinctul acesta de turmă este destul de accentuat, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cu această orbire reziduală, cu adaptarea la fals și la minciună când este vorba să ne raportăm la trecut. Eu cred că denunțarea insuportabilității din anii trăiți de noi toți face viața mai suportabilă. Din lunga noapte a detenției, cei intervievați vorbesc despre onoare și suferință. Eu cred că adevărul despre ceea ce am trăit are și un efect tămăduitor. Ne vindecă și ne ajută să ne proiectăm limpede în viitor. Lucia HOSSU LONGIN NOTA EDITORILOR A existat în perioada de după 1989
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mai mare parte a județelor țării, estimându-se ca până la sfârșitul anului 2007 să fie finalizate interviurile și în celelalte județe. Interviurile au la bază un ghid care urmărește cele mai importante momente ale detenției dar nu numai. Astfel, cei intervievați descriu instaurarea comunismului, motivele și metodele arestării, derularea anchetelor și a procesului, eliberarea și reinserția. Accentul este pus în special pe anii de detenție, rezultând informații interesante despre condițiile de viață din închisoare, masa, persecuțiile, condițiile de muncă, viața religioasă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
detenție, în cele mai multe dintre cazuri relatările vizează și viața de după eliberare, intenția fiind aceea de a arăta și modul în care foștii deținuți au reușit, sau nu, să se reintegreze din punct de vedere socio-profesional. De altfel, pentru majoritatea celor intervievați, eliberarea din temnițele comuniste a însemnat, în fapt, un „transfer”, dintr-o închisoare mai mică într-o închisoare mai mare, reprezentată de România comunistă. Elementul de noutate pe care îl propune proiectul este dat de faptul că marea majoritate a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din temnițele comuniste a însemnat, în fapt, un „transfer”, dintr-o închisoare mai mică într-o închisoare mai mare, reprezentată de România comunistă. Elementul de noutate pe care îl propune proiectul este dat de faptul că marea majoritate a celor intervievați nu și-au mai prezentat niciodată experiențele de detenție (prin memorii, interviuri etc). Din punct de vedere tehnic, interviurile au fost realizate pe suport audio și video și se află în Arhiva de Istorie Orală a Institutului de Investigare a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu sintagma "agenții județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București", iar sintagma "direcție teritorială", cu sintagma "agenție teritorială". Unitatea de asistență socială pentru care se solicită subvenția ................................................. Localitatea în care are sediul unitatea de asistență socială ....................................................... Persoane intervievate (nume, prenume, funcție) ...................... Data efectuării evaluării ........................................... 1. Necesitățile și prioritățile comunității: - problemele sociale existente .....................................; - prioritățile comunității ........................................ . 2. Descrierea unității de asistență socială: - funcționează din anul ............................................; - serviciile de asistență socială acordate .........................; - numărul de persoane asistate .................................... . 3. Justificarea unității de asistență socială
NORME METODOLOGICE din 21 noiembrie 2001 (*actualizate*) de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138435_a_139764]
-
Institutul Național de Statistică, pentru efectuarea lucrărilor de pregătire, organizare, prelucrare și publicare a datelor recensământului. Articolul 6 (1) Datele individuale înscrise în formularele de recensământ sunt confidențiale și nu pot fi utilizate decât în scopuri statistice. ... (2) Persoanele fizice intervievate și conducătorii unităților cu statut de persoană juridică au obligația de a furniza recenzorilor sau de a înscrie în formularele de recensământ informații corecte și complete. ... Articolul 7 În vederea efectuării lucrărilor de pregătire, organizare, culegere, prelucrare și publicare a rezultatelor
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 13 iunie 2002 privind efectuarea recensamantului general agricol din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142732_a_144061]
-
actele prevăzute la art. 6 alin. (1); ... b) acorda calificativul "admis" sau "respins" producătorului agricol, la terminarea examinării prevăzute la art. 4; ... c) înregistrează într-un registru special: data examinării, componenta comisiei de atestare, datele de identitate ale producătorului agricol intervievat, calificativul obținut de acesta. Președintele comisiei de atestare semnează pentru conformitatea datelor; ... d) eliberează, în ziua examinării, un atestat producătorului agricol care a obținut calificativul "admis", conform modelului prevăzut în anexa nr. 2. ... Articolul 8 (1) Producătorii agricoli declarați respinși
REGULAMENT din 24 martie 2003 (*actualizat*) de atestare a producătorilor agricoli care conduc şi administrează exploataţii agricole familiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148597_a_149926]
-
Prioritatea obiectivelor * Primirea: amintirea scopului discuției, precizarea duratei și a modalităților, știindu-se că evaluatorul este persoana care va conduce discuția * Evaluatorul reamintește fișa postului * Discuții privind evaluarea: criteriu cu criteriu (se discută fiecare punct în parte) * Se ascultă bilanțul intervievatului * Evaluatorul sintetizează și-și dă avizul la fiecare punct * Împreună caută punctele tari și punctele slabe și modalități de îmbunătățire a situației * Unele puncte generale de abordat în afara grilei: ambianța, informații, relații etc. * Fixarea unor noi obiective și modul de
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Fixarea unor noi obiective și modul de a le realiza: * Sarcini de serviciu Sarcini personale. * Finalizarea rezultatelor unei discuții pe baza grilei stabilite După discuție Fără a se aștepta discuția din anul viitor, se stabilesc puncte intermediare de urmărit între intervievat și evaluator asupra: * Dificultăților întâlnite * Progrese realizate * Nevoi deosebite * Evoluția eventuală a postului * Organigrama: după discuțiile avute cu personalul se redefinesc responsabilitățile bibliotecii, în funcție de organigrama fiecărei biblioteci, de tipul instituției, de rolul pe care îl joacă în rețeaua documentară, de
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
cel semistructurat luat unor soții de preoți. Rezultatele sunt bine analizate sociologic, urmărindu-se anumite obiective și ipoteze clar formulate în capitolul VI din lucrare. Remarcăm asumarea profundă (cel puțin la nivel de dorință) a condiției de preotesă de către soțiile intervievate, fapt care confirmă cunoașterea misiunii spirituale, culturale și sociale pe care o are o prezbiteră în ortodoxia românească actuală. Partea a doua a cărții are o tematică generoasă: Ortodoxie și feminitate. Este bine definită ortodoxia din perspectivă comunitară și instituțională
Prefață. In: Condiția socială a femeii în ortodoxia românească actuală [Corola-publishinghouse/Science/84987_a_85772]