1,545 matches
-
sur? era acest lucru motivat de na? ionalismul s? u bazat pe albatrosul s? m?n? torismului sau, care era rezultatul temperamentului, al ego-ului ? i al personalit?? îi sale? Explică? ia era oare faptul c? democra? ia devenea tot mai irelevant? pentru problemele Rom�niei anilor �30? Iorga credea �n continuare �n solu? ia să s? m?n? torist? � cu o �nc? p?? �nare pe care doar �Legea Suprem? � a lui Eminescu i? o putuse impregna. Marea criz? a discreditat democra? ia din punct
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai popular?. Regele nu reu? ea s? coopteze Legiunea, iar de cuzi? ți nu se sinchisea deloc. Prin 1936, at�ț Iorga c�ț ? i o mare parte a Rom�niei se aflau �ntr? o accentuat? confuzie politic?. Democra? ia occidental? devenise irelevant?. A?a cum vedea lucrurile istoricul Iorga, democra? ia din Rom�nia nu era produsul unei evolu? îi �organice�. A?a c? nu era de mirare faptul c? nu func? iona! �n aceast? confuzie tot mai mare, Iorga a cerut �nc? din 1933
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
diferit de cele două exemple anterioare este Citizendium. Acesta este un proiect extrem de ambițios, dezvoltat de mediul academic (ca o recunoaștere implicită a importanței wikiurilor și, în special, a Wikipediei în educație) și care încearcă să remedieze informațiile incorecte și irelevante care există în cadrul acestei imense enciclopedii on-line. Datorită popularității de care s-a bucurat în ultimii ani această tehnologie Web 2.0, Jimmy Wales, unul dintre creatorii Wikipediei, va lansa, în primul trimestru al anului 2007, un motor de căutare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diferit de cele două exemple anterioare este Citizendium. Acesta este un proiect extrem de ambițios, dezvoltat de mediul academic (ca o recunoaștere implicită a importanței wikiurilor și, în special, a Wikipediei în educație) și care încearcă să remedieze informațiile incorecte și irelevante care există în cadrul acestei imense enciclopedii on-line. Datorită popularității de care s-a bucurat în ultimii ani această tehnologie Web 2.0, Jimmy Wales, unul dintre creatorii Wikipediei, va lansa, în primul trimestru al anului 2007, un motor de căutare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
presupozițiile sistemului care se dorește schimbat, ci doar introduce variațiuni În cadrul acestuia. Această situație poate conduce la proliferarea acelor aspecte negative a căror Înlăturare justifică demersul de reformare. În aceste condiții, considerarea reformei ca fiind condiționată de schimbarea „mentalităților” este irelevantă pentru atingerea unui obiectiv cum este cel al creșterii capacității administrative. Atingerea unui astfel de obiectiv presupune o alegere ideologică privind fundamentele unui sistem de organizare a administrației, și mai puțin schimbarea caracterului preferințelor indivizilor ce acționează În cadrul ei. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
conflictelor de legi, ar putea să pară discutabile. Astfel, art.4 al Convenției de la Haga reproduce pe fond ad litteram art.3 CVIM, cu singura deosebire pentru alin.(1), unde adjectivul "esențială" (CVIM) este înlocuit cu "importantă", ceea ce este absolut irelevant: a) art.3 CVIM 1. "Sunt reputate vânzări contractele de furnizare de mărfuri ce urmează a fi fabricate sau produse, afară de cazul când partea care le comandă să nu trebuiască a furniza o parte esențială din elementele necesare acestei fabricații
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sfera moralei bunului-simț. Potrivit uneia dintre ele, întrucat Iisus prevestea sfârșitul iminent al lumii, etică trebuia aplicat] în scurtul timp r]mas pan] la acestă. Dar, dat fiind c] sfârșitul lumii nu a venit, nu înseamn] c] acum etică este irelevant]. O alt] abordare consider] elementele mai radicale ca fiind apanajul unui grup restrâns, al c]lug]rilor, care depun jur]minte de s]r]cie, castitate și ascultare, si care se constiuie în Ordinul C]lug]resc. Restul oamenilor trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respectate, noțiunea de promovare a valorii abstracte a respectului nu are sens. Prin această se neag] prima afirmație a consecințialismului, care susține c] valori că loialitatea și respectul nu determin] sensuri abstracte pentru diferitele prognoze ale unei opțiuni; valorile sunt irelevante pentru prognoze, ele nereușind s] determine sensuri care s] nu fie unice. Cealalt] poziție pe care o adopt] ap]r]torii teoriei nonconsecințialiste este aprobarea primei afirmații, recunoscând c] noțiunea de agent care promoveaz] valori cel putin are sens, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu ar fi existat nici predecesorii negrilor și femeilor din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial, ceea ce implic] faptul c] negrii și femeile din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial nu ar fi existat. Dar obiecția poate fi irelevant]. Propunerea nu este de a ne imagina o lume f]r] o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale sau f]r] stereotipuri, ci de a ne proiecta o lume f]r] discriminare rasial] și sexual], f]r] stereotipuri în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-a susținut chiar și c] publicitatea este ea ins]și coercitiv] deoarece interefereaz] cu liberă alegere a consumatorului, care nu mai poate decide de unul singur de ce are nevoie, ci este supus unui baraj de influențe care pot fi irelevante sau chiar contrare nevoilor sale. Chiar și atunci când nu este pus] la îndoial] dezirabilitatea unui produs, exist] dileme legate de publicitatea pentru o anumit] marc] și de crearea artificial] a „diferențierii între produse”. Exist] apoi vechile întreb]ri legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Unul dintre consilierii președintelui Kennedy în criză rachetelor din Cuba din 1962, Dean Acheson, consemneaz] cu mândrie c], atunci când moartea a sute de mii de oameni nevinovați și multe altele au stat în cump]n], „cei implicați... își vor aminti irelevanta presupuselor considerații morale aduse în discuție... discuțiile despre moral] nu se refer] la problem]” (Acheson, 1971, p. 13). Acesta pare s] fie adev]rul propriei contribuții a lui Acheson la dezbaterile cruciale, dar punctul lui de vedere nu și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi opusul lui Pearl Harbour. În spiritul lui caracteristic, Acheson a interpretat argumentul că pe o simpl] confuzie și o parte dintr-un r]spuns „emoțional sau intuitiv” (Acheson, 1965, pp. 197-198). Cu toate acestea, dac] considerațiile morale nu erau irelevante, în mod surprinz]tor ele nu erau atât de importante în comparație cu alți factori de natur] evident politic] sau chiar personal], cum era nevoia că președintele Kennedy s]-si recâștige prestigiul, s]-și demonstreze curajul și s] elimine perspectiva acuz]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
profund teoriile acceptate legate de r]zboi, pace și securitate. Pacifismul Din perspectiv] realist], r]zboiul este justificat atunci cand servește interesului național și nejustificat atunci când este împotriva acestuia. Interesele altor state sau națiuni sunt considerate, în cea mai mare parte, irelevante, cu excepția cazului în care pot fi folosite ca mijloc de atingere a unui scop. Dar, la fel cum indivizilor nu le este permis, în mod normal, s] ignore interesele altor indivizi și statelor li se cere s] ia în considerare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiintele raționale s-ar putea s]-l accepte.) Dac] o astfel de analiz] X ar putea fi construit], „ceea ce este X este bun” ar fi o tautologie sau un adev]r conceptual privat de putere motivațional]. Dar acest lucru este irelevant, deoarece o astfel de propunere nu ar fi creat] pentru a comandă X sau a indica faptul c] X era cerut în vreun fel. Scopul ar fi mai degrab] exprimarea cerințelor conținute în predicatul „bun” și explicare ideii potrivit c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceva ce nu ar exista, dac] externalismul și prescriptivismul ar fi corecte. Dac] cineva s-ar chinui s] afle ce s-ar cuveni s] fac], chinul ar lua sfârșit dac] ar ajunge s] considere r]spunsul la întrebarea să total irelevant pentru motivațiile sale sau pentru ceea ce a f]cut de fapt. Aceast] problem], uneori numit] problemă acraziei sau sl]biciunea voinței, se afl] în afara scopului acestui articol. Ne afl]m acum în situația de a relua întrebarea dac] judec]țile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
grupate conform nivelurilor. Nivelul A. Preconvențional Etapă 1 Etapă pedepsei și ascult]rii. Individul ascult] pentru a evita pedeapsă; în consecinț], unicul motiv de a face ceea ce este bine este de a evita pedeapsă. Preocup]rile și interesele altora sunt irelevante pentru individ, mai puțin în m]sura în care se refer] la bun]starea personal]. Etapă 2 Etapă schimbului și scopului instrumental individual. Obiectivul individului este de a face tot ceea ce poate pentru a promova propriile interese și, în același
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a eticii”, pe care ea o vede caracteristic] filosofiei engleze de la Sidgwick încoace. Ascombe susține c] aceast] opinie nu rezist] f]r] noțiunea unui legiuitor divin. Din moment ce filosofia moral] îl interzice pe Dumnezeu, privindu-l fie că mort, inexistent, sau irelevant, concepția ei despre teoria moral] este în cele din urm] anacronic]. Este ca și cum noțiunea „criminal” ar d]inui chiar dac] dreptul penal și curțile de justiție ar fi de mult desființate și uitate. (Ascombe, 1958, p. 30) Concluzia lui Ascombe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evolutiv ne-a imprimat un anumit mod de a gândi, care, întâmpl]tor, ține de sfera adev]rului obiectiv. Acest lucru este valabil pentru concepțiile cu privire la evoluția progresiv] și direcționat]. În cel mai r]u caz, o moral] obiectiv] este irelevant], ceea ce reprezint] o contradicție în termeni. Morală r]mane f]r] temelie. S] punem o ultim] întrebare: de ce o astfel de tez], ca cea discutat] anterior, pare neplauzibil] în mod intuitiv? De ce pare atât de ridicol - pentru mulți oameni - s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evit]m alegerea unor variante pe termen scurt care indic] pl]cerea, pentru a evita un dezastru. Aceste întreb]ri r]mân deschise pentru viitor. Deocamdat], este suficient dac] cititorul s-a convins c] latura biologic] nu este atat de irelevant] pentru morală noastr] cum a crezut majoritatea noastr] pentru mult timp. Referințe Darwin, C.: The Origin of Species (London: John Murray, 1859) Dawkins, R.: The Selfish Gene (Oxford, 1976); ediția a doua (Oxford: Oxford University Press, 1989) De Wall, F.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
voinț] înseamn] s] fii liber s] vrei ceea ce vrei s] vrei sau, mai exact, s] ai voința pe care o vrei. O asemenea viziune asupra libert]ții de voinț] este, susține el, neutr] prin raportare la adev]rul determinismului. Este irelevant dac] avem voința pe care o vrem din cauza unui proces determinist sau din cauza șansei (norocului). (Un libertarian ar fi înclinat s] înțeleag] acest mod de a pune problema ca tendențios.) Ce înseamn] s] avem voința pe care o vrem? Înseamn
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morți în același război, în stepa rusă, și ale căror morminte au fost arate...? Atît. Dacă, incitat de moment, pornirea mea vindicativă își avusese oarecum justificarea, una emoțională, evident, din unghiul logicii istoriei (dacă o fi existînd așa ceva), fusese oricum irelevantă: și nefericiții flăcăi ruși și la fel de nefericiții mei frați rămîneau victimele unei abominabile sorți, iar idiosincraziile mele nediferențiat-antirusești (unele de-a dreptul ridicole, atunci cînd interlocutor îmi era bunul amic întru extravagante cogitații) se plasau alături de înțelepciune. Acum? Rușii morți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ating cu ea în mînă. Elegant, nu? Și "politic corect". Unde-i boema aceea? Mai știe cineva de ea? Junii artiști de azi par să nu fi auzit de așa ceva. Și chiar de-ar fi auzit, fenomenul li se pare irelevant. Atît de corecți în ceea ce fac, încît orice abatere de la "interesul" lor artistic li se pare nerozie. Răspund invitației celor trei tineri, Felix Aftene, Zamfira Bârzu, Gabriela Drînceanu și mă aflu în vernisajul expoziției lor de la Cupola, de o încîntătoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și-și face acolo treaba: în atelier nu-i fir de praf. Între cei doi, perete-n perete, propriu-mi atelier. La mijloc, adică. Chilia lui Petru Comarnescu păgîn monahală greu de descris. Se putea face, eventual, un subțire inventar. Irelevant însă: rafturi și etajere burdușite cu tipărituri din cealaltă Românie, din care venea febrilul criterionist (extrem de prudent în tăinuirea perioadei!), scaune, mese, dulapuri, toate dintr-un lemn fără vîrstă, de culoarea penumbrei cu iz de arhondaric uitat, vrafuri de casete
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în viața Iașului, care, s-a văzut recent, spre deosebire de celelalte mari orașe ale țării, întîrzie într-un nedemn anacronism. Să vizităm, așadar, curativ, Cupola! 28 septembrie Dacă în cazul unor emisiuni t.v. cu tentă politică, ancheta pe trotuar, deși irelevantă, ia întrucîtva pulsul (cu un tensiometru oricum expirat) populației votante, în cel al emisiunilor de artă (rarisime) sondajul e de-a dreptul penibil. Într-o astfel de emisiune, cei de pe trotuar erau întrebați dacă au vreun tablou acasă. Stupoare! Nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vedere pe, oho, numeroșii colecționari de artă ai Bucureștiului. Cei care, întrebați, ar fi intrat firesc în dialog avizat cu la fel de avizatul invitat. Genul acesta de investigație la nivelul trotuarului lasă impresia unor nedorite nostalgii după defuncta cultură de masă, irelevantă din unghiul valorii. Irelevantă și nocivă. Evident, Răpirea din serai, tabloul de pe peretele pișicherului de vîrsta a treia, nu e egalul atentatului cu bombă la cingătoare, dar nu e mai puțin periculos în planul frumuseții. Spre deosebire de primul, el trebuie doar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]