1,908 matches
-
cel mare pe care-l avea, vreo opt sute de lei lunar, sumă considerabilă pentru acea vreme, și scandalizat, pe de alta, de socoteala încărcată. Avea un venit de ministru, și moș Costache își pusese în cap să-l facă să irosească pentru mizerabila întreținere tot acest venit. Nu credea să se cheltuiască în casă, pentru coșniță, mai mult de doi lei pe zi, poate cu mult mai puțin. O pâine costa douăzeci și cinci de bani și o para, carnea vreo optzeci de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fața, nefiresc de gălbuie. Se uita din ușă la el cum își coboară din pat picioarele care îi tremură (niște picioare slabe și lungi, foarte albe, lipsite de păr). Cum bâjbâie la întâmplare după papuci, pentru că nu vrea să și irosească puținele puteri, aplecându-se. Cum se apropie încet de ea, cu spatele curbat sub halatul de casă, așezat strâmb pe umeri ; se apropie încet, cu pașii târșiți, împiedicându-se în poalele lungi ale cămășii de noapte. Ținându-se de mobile
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dea cu spirt, să dezinfecteze. Mai bine i-ar fi deschis ușa de la început ! Mai bine i-ar fi dat banii și-ar fi scăpat de ea ! Așa, tot o să fie silită, până la urmă, să-i dea și și-a irosit și dimineața ! Silită să-i dea ; silită, uite la ce ajungi. Vrei să faci un bine cuiva, unui om care ți se pare sărman, pe care îl știi de-o viață și ajungi să depinzi tu de el. Ajungi să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
doua zi chiar, visa Muti, îmi chem tâmplarul și pun la punct mobila. Măsuța de servit ceaiul, secrétaire ul, servanta care s-a cojit... Abia pe urmă mobila de sufragerie. Imediat, a doua zi chiar după ce se mută... Câți ani irosiți în așteptare, până să coboare în propria lor casă de la mansardă ! Cât s-a zbătut și Niki, cât a vorbit cu multiplele lui cunoștințe ! Numai o ființă neîncrezătoare ca Muti s-ar mai îndoi de el... Numai Muti putea să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de cum se petrec lucrurile pe acest pământ : lumea este un panier de crabes, iar tu trebuiește să dai din coate, să mai închizi un ochi, să mai pleci capul, să te faci frate cu dracul până când treci puntea... Astfel se irosește des pomenita inteligență pasivă românească, discreditând lucrul fiecăruia, mai înainte ca acela să fi reușit să-l ducă până la capăt ! Numai că, așarnându-ne împotriva omeneștilor scăderi ale semenilor, ne discredităm și principiile ! Aruncând în permanență oamenii în derizoriu, vom sfârși
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu știe decât să-i dea înainte cu întrebările lui stereotipe care la ce ar putea să-i folosească ? O păpușă mecanică, ce novitale, quoi de neuf ? Iată singurul lucru ce știa a-l spune ! Și cu asemenea făptură a irosit puținul timp care i-a mai rămas ! Plecarea Sophiei, supărată sau nu, l-a destins însă pe Profesor. Îl privește mai destins pe neastâmpăratul său musafir... Iată-l, elegant cât poate fi unul ca el, cu acest costum nisipiu pe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cum se spune, trapu, stătea cu picioarele desfăcute pe scaun, râdea și-și tot trăgea părul peste chelie. Numai o meșă, numai câteva fire îi mai rămăseseră, și le trecea dintr-o parte într-alta să-și astupe chelia. Își irosise anii cei mai buni, se întorsese aproape de bătrânețe... — îți spui c-am mai auzit io d astea ! Și-ți spui de unde : de la Cristidoaia... Că ce mă mai înnebunea de cap, și ce se mai ruga, vino și la mine, madam
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
distanța n-ar fi atît de mare, deseară ar fi la ea, numai s-o vadă. Îți urez succes, Mihai! Dacă nu-ți iese cum vrei tu, renunță la scenariul de film! Timpul nostru biologic este limitat; de ce să-l irosești cu scrieri care nu te reprezintă?! Cinemaul e un domeniu lunecos, plin de vanitoși; regizorii sunt o categorie specială, mult mai rea decît voi, prozatorii... Credeam că-mi urezi succes la realizarea filtrelor, înveselește Mihai discuția. Sigur că vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
este un alt roman. Ba chiar și un alt personaj feminin, care îl neliniștește de unde gustul lui, de autor, pentru așa ființe terre à terre, care, de altfel, populează universul său real, sufocîndu-l?! Nu-i păcat de timpul și munca irosite la carte?! Abia acum și aici, retras în liniștea unei case de țară, își dă seama de unde vine neînțelegerea dintre el și redactor. Primele două sute de pagini, în forma veche, lăsau impresia de roman cu un singur personaj central. Celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
studentă, Fulvia, prietena lui Dinu. Peste un timp, am reîntîlnit-o pe Simona la Eforie: tot pradă angoaselor. Am petrecut împreună un timp. Avea ceva straniu în comportare, ca un om ce se trezește dintr-un somn adînc, halucinant. Regreta timpul irosit cu visuri deșarte. Peste cîțiva ani, cînd am găsit-o șefă de sector la institut, era alta!... Numai? întreabă Vlad cu calm. Ce altceva?! întreabă Mihai derutat. A! rîde el. Am mai povestit eu celor apropiați, cred că și ție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
și mai trecătoare; daca nu se întrebuințează numaidecât, se pierde pentru totdeuna. Oriunde unde nu există comerț înăuntru și omul e silit a atârna de-un negoț străin, nouă din zece părți ale muncii fizice și intelectuale a comunității se irosesc. Munca consistă în aplicarea facultăților omului la producțiune. J. D. Say o definește astfel: "Acțiunea stăruitoare la care cineva se supune pentru a executa una din operațiunile industriei sau măcar o parte a acestor operațiuni. Oricare-ar fi acea operațiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai mică va fi căutarea de muncă, cu atât mai mic prețul bumbacului... Unde nu există comunicație (Verkehr) și oamenii sânt siliți a atârna de un negoț străin nouă din zece părți ale puterilor fizice și intelectuale ale poporului se irosesc, se risipesc, și de aceea nu numai că nu se formează capital, da și strânsurile vremilor trecute scad pe zi ce merge. Cu necesitatea de-a se îndrepta spre piețe străine numărul obiectelor de trebuință vitală ce trebuiesc transportate sporesc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Își strica pieptănătura complet și striga nervos și cuprins de febra inspirației că așa da, era o plăcere să lucrezi. „SÎnt mulți bani la Lima, le explica el lui Susan și lui Juan Lucas, sînt mulți bani, dar se și irosesc mulți, ce să vă mai spun! Nici nu vă puteți Închipui cît prost gust poate să existe Într-un oraș. Îți cer să vii ca să le decorezi o casă și femeile vor să te dirijeze, atunci pentru ce mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cum te relaxezi? Lisa se bucura de imaginea pe care o oferea cămașa strâmtă a lui Jack, mulată pe mușchii spatelui în timp ce el stătea aplecat. —Adică, spuse ea, atașând un zâmbet dulce, care din păcate s-a dovedit a fi irosit, joci golf? — Asta e ultima dată când vin să îți repar boilerul, bombăni el. — Nu te vedeam ca pe un bărbat care joacă golf, oricum, râse ea. Atunci ce faci? —Lisa, nu îmi pune asemenea întrebări. Știu... spuse el, aruncându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
găsea pe strada Notre-Dame-des-Sept-Douleurs. De Crăciun, Îmi oferea o mandarină. CÎnd Îmi priveam cicatricea În oglinda de la baie, Îmi puneam Întrebări În legătură cu forcepsul. Obiectul ăla semăna cu un deschizător de conserve sau cu un spărgător de nuci? Regret că am irosit Într-unul din romanele mele, reproducînd-o fără comentariu, o frază pe care am auzit-o cînd eram foarte tînăr. În bucătărie, părinții mei stăteau la taifas cu o prietenă și conversația s-a fixat asupra mea. Am auzit-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
știu. Ceea ce știu și simt cu certitudine este că, purtată de iluzii, mi s-a furat, drastic, timpul cel bun și fertil pe care-l dedicam studenților mei, colegilor mei, instituției universitare, cărților dragi... Și-mi dau seama că am irosit pe traseu și bună parte din energia pe care o închinam familiei și chiar apetitului pentru visare, pentru construcția ideală, uneori utopică ! În plan profesional și, deopotrivă, în cel uman, câștigul este totuși imens. Mai mulți semeni mi-au deschis
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
proaspăt al sclavei ( Îmi placi, ești frumușică și tânără), pretorul se crede potrivit să-i fie amant de vreme ce e puternic, mare, bogat și cu avânt/ De verde tinereță și o avertizează, paradoxal, că ar fi păcat ca ea să-și irosească anii tineri (de stai fără iubire în primăvara dulce,/ Trimite-ți tinereța în groapă să se culce). Iritat de pretențiile lui Postum, Gallus îl atenționează cu versul atribuit lui Horațiu Nu e mai tristă nebunie/ Ca strechea bătrâneței, iar Getta
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
n-am avut puterea să înfăptuiesc nimic pe lumea asta, iar pedeapsa este că am rămas singur, părăsit de toți, prieteni și elevi (p. 244). În fața apariției fantomatice a Arheanassei, plăsmuitorul utopiei republicii își recunoaște eșecul : Visul meu s-a irosit, și cine știe dacă, vreodată, cineva se va gândi la republica mea... Ceilalți m-au părăsit, fiindcă viața lor nu se potrivește cu filosofia mea, fiindcă viața în general nu se potrivește cu vorbele (p. 245). Cel ce va fi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în căsătoria tinerei prințese. Respectiva persoană i-a deschis portița tânărului ofițer și l-a împins pe ușă, iar acesta nici n-avea nevoie să fie îmboldit, i-ar fi fost de ajuns și o singură privire - n-ar fi irosit-o! Cu puține excepții, cei doi soți au trăit în bună înțelegere lungul răstimp de până la jubileul lor. Încă din anii fragedei tinereți, ca prințesă ereditară și ca ultimă mlădiță din stirpea ei, poate și datorită unor calități personale, generăleasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ei, ce a făcut el cu această bogăție? Și-a trăit fiecare minut „cu socoteală“? — O, nu, chiar el mi-a spus, căci l-am întrebat de asta, că n-a trăit deloc așa și multe, multe minute le-a irosit. — Ei, prin urmare aceasta-i experiența care ne dovedește că nu se poate trăi „cu socoteală“ la modul real. O fi existând vreo pricină, dar nu se poate. Da, o fi existând vreo pricină, dar nu se poate, repetă prințul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mi-e scârbă de ei... Aici e-aici, că mi-e scârbă. M-aș fi putut mărita de mult cu altul mai breaz decât Ganecika, dar și de asta mi-ar fi fost scârbă. Și la ce bun mi-am irosit cinci ani cu ura asta? Dacă vrei, crezi, dacă nu - nu, dar, cu patru ani în urmă, mă gândeam într-un timp chiar să mă mărit cu Afanasi Ivanovici. Pe-atunci aveam din ură această intenție; câte și mai câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
indecent, însă e pitoresc, însă e original, fiți de acord cu mine. Doamne, ce ar fi putut ieși dintr-un astfel de caracter, dublat de o frumusețe atât de mare! Dar, cu toate eforturile, chiar în pofida educației, totul s-a irosit! E un diamant neșlefuit, am mai spus-o de câteva ori... Și Afanasi Ivanovici oftă adânc. PARTEA a II-a Itc "I" La două zile după ciudata ispravă petrecută la aniversarea Nastasiei Filippovna, care a încheiat prima parte a povestirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mele. Însă, în orice caz ar fi o prea mare josnicie și nerușinare (progenitura a uitat că n-ar fi nici înțelept) din partea mea dacă nu i-aș restitui acum fiului lui P. cele zece mii pe care P. le-a irosit cu idiotismul meu. E o chestiune care nu ține decât de rușine și de dreptate! Căci ce s-ar fi ales din mine, dacă P. nu m-ar fi luat pentru creștere și educație și, în loc de asta, s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de subzistență pentru că relația comercială este rău constituită între sat și oraș - mai exact, între sistemele care gestionează expansiunea economică: bancar, industrial și - de ce nu? - cel politic. În acest fel, o mare parte din valoarea adăugată a muncii naționale se irosește. Doar pentru lapte și carne, valoarea muncii pierdute se ridica, după calculele noastre, între 1993 și 2003, la 39 de milioane de dolari pentru carne și 42 de milioane de dolari pentru lapte (în valută 2004). Dacă ar fi să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
azi, 8 aprilie 1933, când împlinesc 22 de ani. Am o senzație ciudată când mă gândesc că am devenit la această vârstă specialist în problema morții.) SENTIMENTUL SFÎRȘELII ȘI AL AGONIEI Cunoașteți senzația groaznică de topire când simți cum te irosești ca pentru a curge asemenea unui râu, când îți simți anulată propria prezență într-o lichidare organică? Este ca și cum din tine însuți tot ce are consistență și substanță dispare într-o fluiditate epuizantă, după care nu mai rămâi decât cu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]