3,806 matches
-
utilizează o proteză bifurcată distal. Intervențiile pe aorta toraco-abdominală sunt complexe și asociate cu un risc crescut de complicații și mortalitate (2,8-8,8%) (6). Din aceste considerente se descriu strategii operatorii variabile de scădere a complicațiilor spinale, renale sau ischemice viscerale ca: drenarea lichidului cefalorahidian (LCS), reimplantarea arterelor spinale critice, neuromonitorizarea, cooling epidural, hipotermie moderată, perfuzie viscerală și renală, bypass atrio-femural, sau recent, introducerea endoprotezării. Protezarea endovalvulară abordează toate segmentele aortei, în cazul disecției aortice acute, subacute și cronice chiar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
arcului aortic, în cele complexe sau în cazurile rezolvate în urgență (1). Rezultatele pe termen lung sunt bune, așa cum arată majoritatea studiilor de specialitate, datorită apariției de numeroase strategii operatorii de reducere a riscului de complicații postoperatorii medulare, renale sau ischemice viscerale (6). 36.2. Disecția acută de aortă 36.2.1. Date generale Disecția aortică acută constituie o urgență medico-chirurgicală majoră caracterizată printr-o lacerație intimală și la nivelul stratului intern al mediei, care constituie poarta de intrare prin care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
acut (IMA). Ischemia periferică și viscerală acută pot fi semnul de debut în 10% dintre cazurile de disecție prin faldul de disecție care poate obstrua axe vasculare importante: iliace, trunchi celiac, artere renale, femurale, mai rar artere axilare, cu fenomene ischemice în teritoriile de distribuție. 36.2.4. Diagnosticul disecției aortice acute Suspiciunea clinică este crucială în diagnosticul precoce al disecției de aortă, urmată de confirmarea disecției și diagnosticul diferențial între disecțiile proximale și distale. Explorările imagistice certifică diagnosticul pozitiv și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
fost estimată la 5% dintre persoanele cu vârsta între 60 i 70 de ani, 13% la cei cu vârsta între 71 i 90 de ani și 22% la cei cu vârsta peste 91 de ani (6). Accidentul vascular cerebral (AVC) ischemic perioperator este mai frecvent la pacienții cu FA. Într-un studiu, riscul relativ de AVC ischemic la pacienții cu FA non-valvulară comparativ cu pacienții în ritm sinusal a fost de 2,6 ori mai mare la pacienții cu vârsta între
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
cei cu vârsta între 71 i 90 de ani și 22% la cei cu vârsta peste 91 de ani (6). Accidentul vascular cerebral (AVC) ischemic perioperator este mai frecvent la pacienții cu FA. Într-un studiu, riscul relativ de AVC ischemic la pacienții cu FA non-valvulară comparativ cu pacienții în ritm sinusal a fost de 2,6 ori mai mare la pacienții cu vârsta între 60 i 69 de ani, de 3,3 ori la cei din categoria de vârstă 70
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
betablocantele și statinele au dovedit beneficii semnificative în scăderea mortalității și morbidității cardiace (19-21). Atenololul, metoprololul și bisoprololul se folosesc frecvent perioperator. Deși larg prescrise în zilele noastre, există încă unele discuții în legătură cu efectul protector al betablocantelor. Studiul POISE (Perioperative Ischemic Evaluation) a arătat beneficiul metoprololului asupra riscului de IM, însă cu prețul creșterii riscului de AVC și a mortalității generale (21,22). Atât ghidurile ACC/AHA, cât și ghidurile ESC recomandă continuarea terapiei betablocante la pacienții tratați deja cu betablocant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
bine documentată în populația generală pentru riscul de AVC, demență vasculară și IC (1). La vârstnici, riscul de AVC și IC crește per se, ceea ce explică frecvența mai mare a acestor complicații în prezența FA. În plus, prin modificările degenerative/ischemice asociate, vârstnicul are frecvent efecte adverse la medicația antiaritmică și necesită într-un procent crescut cardiostimulare- electrică permanentă. Importanța vârstei ca factor de risc pentru AVC asociat FA a fost evaluată în 17 trialuri (cit. de 14). Rolul vârstei a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
de studii pentru analize comparative, este considerată factor de risc înalt cu nivel de predicție puternic (17 -21) și, din acest motiv, este inclusă în scorul CHADS 2 și notată cu 2 puncte, la fel ca și antecedentele de atac ischemic tranzitor (AIT)/tromboembolice (1,2). Pentru că s-a demonstrat că vârsta influen- țează riscul de AVC de o manieră continuă, dar crește exponențial peste 65 de ani, intervalul 65-74 ani este de asemenea inclus în variabilele scorului CHA2DS2-VASc (22) și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
pe dovezi din studii prospective (26-28). 29.2. Etiologie, mecanisme Ca și la adultul de vârstă medie, FA la vârstnic este asociată cu variați factori de risc și comorbidități, situație explicabilă prin creșterea prevalenței hipertensiunii arteriale (HTA), DZ, bolii cardiace ischemice (BCI), IC sau a valvulopatiilor de etiologie aterosclerotică (29,30). Primele informații în acest sens provin din două studii epidemiologice de referință -Framingham Heart Study (FHS) și Cardiovascular Health Study (31,32). FHS a urmărit 2.090 de bărbați și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
a trata mentului anticoagulant. Din punct de vedere practic, corelarea tabloului clinic cu diagnosticul de FA este importantă pentru prevenirea complicațiilor, în speță a AVC. O situație practică nedorită este tocmai aceea în care FA este descoperită post AVC acut ischemic sau hemoragic. FA are risc de 5 ori mai mare de AVC, iar AVC odată produs este asociat cu morbi -mortalitate crescută (1). Încă din 1991, FHS atrage atenția că riscul este proporțional cu vârsta, încât dacă în decada 50-59
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
5 minute de FA. Pentru acest subgrup, timpul mediu până la dezvoltarea episodului de FA cu durată maximă a fost de 6 luni. Studiul demonstrează că parametrul durată + frecvență a episoadelor de FA ( AF burden) a fost predictor independent pentru AVC ischemic. Metodologia ar fi cu atât mai utilă cu cât literatura subliniază subutilizarea anticoagulării la pacienții cu risc înalt în practica clinică (60,61). Vârstnicul este de cele mai multe ori un pacient cu risc înalt. Factorii precipitanți ai FA ca excesul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
scăderii debitului cardiac (prin inhibarea influenței beta1-adrenergice cardiostimulatoare sau prin scăderea secreției de renină, ca urmare a blocării eliberării de adrenalină la nivelul zonei juxtaglomerulare renale). De asemenea, blochează acțiunea catecolaminelor circulante, scăzând necesarul de oxigen la nivelul mușchiului cardiac ischemic (15,16). Deși beneficiile clinice ale monoterapiei cu betablocante în HTA la vârstnici nu sunt suficient de evidente, această clasă de medicamente poate avea rol benefic în cadrul aso cierilor,în special cu diuretice, mai ales la pacienții cu afecțiuni ischemice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
ischemic (15,16). Deși beneficiile clinice ale monoterapiei cu betablocante în HTA la vârstnici nu sunt suficient de evidente, această clasă de medicamente poate avea rol benefic în cadrul aso cierilor,în special cu diuretice, mai ales la pacienții cu afecțiuni ischemice cardiace, postinfarct de miocard (IMA), cu IC sau tahiaritmii (14). 45.4.1.3. Blocantele canalelor de calciu Sunt medicamente care reduc intrarea calciului în celulele musculare netede arteriale, cu dilatarea arterelor coronare și a celor periferice (10). Diminuează atât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
cu 20%, iar frecvența accidentelor cardiovasculare cu 17%, comparativ cu asocierea hidroclorotiazidei cu IECA la această categorie de pacienți (14,17). Blocantele canalelor de calciu pot fi administrate cu succes la pacienții cu HTA și la cei cu afecțiuni cardiovasculare ischemice. Asocierea cu betablocante este, în general, bine tolerată la pacienții vârstnici (10). Studiile clinice au evidențiat faptul că principalele efecte adverse menționate de pacienții tratați cu blocante de canale de calciu din grupul dihidropiridine sunt: cefalee, edem periferic, hipotensiune posturală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
valorilor presiunii arteriale, aceste medicamente se pot folosi în combinații cu diuretice (14,22). 45.4.2. Dislipidemia Dislipidemia reprezintă un important factor de risc cardiovascular la vârstnici, nivelurile crescute ale colesterolului total și LDL-colesterolului fiind corelate cu afecțiuni coronariene ischemice și cu un risc crescut de deces, la pacienți peste 65 de ani, indiferent de sex (14). Statinele sunt cei mai eficace agenți în reducerea nivelurilor crescute de LDL-colesterol (10). Aceste medicamente suprimă biosinteza colesterolului prin inhibarea competitivă a 3
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
tolerați în administrarea cronică, singuri sau în asociere cu statine. Există însă studii care demonstrează faptul că asocierea gemfibrozil cu statine crește riscul de rabdomioliză, ca atare, această combinație se va evita la vârstnici (23). 45.4.3. Boala cardiacă ischemică 45.4.3.1. Antiagregantele plachetare Se cunoaște de mult timp faptul că acidul acetilsalicilic administrat în doze antiagregante reduce semnificativ incidența morții subite, a infarctului de miocard și a accidentelor vasculare, fiind recomandat în scop profilactic la pacientul vârstnic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
mare precauție la pacienții cu tulburări de conducere și se va evita asocierea cu betablocante, care poate accentua bradicardia și poate provoca bloc sinoatrial, atrioventricular sau chiar asistolie (29). Această clasă de medicamente este contraindicată la pacienții cu afecțiuni cardiace ischemice și IC post-IM, la care poate crește riscul morții subite (11). 45.4.3.5. IECA IECA administrați pacienților vârstnici cu afecțiuni coronariene reduc riscul evenimentelor cardiovasculare, în special la cei cu afecțiuni ischemice preexistente (14). 45.4.3.6
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
contraindicată la pacienții cu afecțiuni cardiace ischemice și IC post-IM, la care poate crește riscul morții subite (11). 45.4.3.5. IECA IECA administrați pacienților vârstnici cu afecțiuni coronariene reduc riscul evenimentelor cardiovasculare, în special la cei cu afecțiuni ischemice preexistente (14). 45.4.3.6. Alte antianginoase Un antianginos nou introdus în terapie, ranolazin, manifestă și acțiune antiaritmică, prin blocarea canalelor de sodiu de tip L și inhibarea curenților ionici transmembranari, importanți pentru geneza potențialului de acțiune cardiac (10
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
fiziologic de îmbătrânire ca alterarea procesului de fibrinoliză, creșterea nivelului diferitelor proteine implicate în coagularea sângelui (6,9). La vârstnici, cea mai frecventă afecțiune cu potențial tromboembolic este FA, care apare în special pe fondul HTA și/sau al bolii ischemice cardiace, și a cărei evoluție e însoțită de risc crescut de accidente vasculare cerebrale sau embolii arteriale în alte teritorii și chiar de moarte subită. Pentru prevenirea și tratamentul accidentelor tromboembolice se folosesc anticoagulante și antiagregante plachetare (14). Anticoagulantele reduc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
apixaban) (14,34,35). Agenții antiagreganți plachetari sunt deosebit de eficace în prevenirea accidentelor cardiovasculare și cerebrale la pacienții vârstnici cu condiții favorizante tromboembolice. Acidul acetilsalicilic, în doze antiagregante, poate fi asociat cu clopidogrel, prasugrel sau cu dipiridamol, pentru prevenirea atacurilor ischemice recurente, a accidentelor embolice, la pacienți cu FA, post-IM sau cu stenturi coronariene (25). Riscul acestor asocieri la persoanele în vârstă este reprezentat de hemoragii. Numeroase studii clinice au evidențiat faptul că warfarina este mult mai eficientă decât acidul acetilsalicilic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
25). Riscul acestor asocieri la persoanele în vârstă este reprezentat de hemoragii. Numeroase studii clinice au evidențiat faptul că warfarina este mult mai eficientă decât acidul acetilsalicilic administrat singur sau în asociere cu clopidogrel, la pacienții cu accidente vasculare, accidente ischemice tranzitorii, stenoză mitrală, proteze valulare, HTA sau DZ (14,26).
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
Modificări fiziopatologice legate de îmbătrânire Odată cu înaintarea în vârstă, sistemul cardiovascular este afectat atât de modificările fiziologice structurale și funcționale legate de vârstă, cât și de elementele diverselor entități patologice supraadăugate pe parcursul vieții. Boli ca hipertensiunea arterială (HTA), boala cardiacă ischemică, insuficiența cardiacă (IC), a căror incidență crește odată cu vârsta, se suprapun peste schimbările induse de îmbătrânire (7). La nivelul cordului se constată hipertrofia ventriculului stâng (VS), spre deosebire de majoritatea organelor parenchimatoase care tind să se atrofieze odată cu vârsta. Hiper trofiaeste rezultatul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
gestionarea patologiei cardiace, în diagnosticarea corectă și precoce, tratamentul condițiilor asociate, acuratețea prognostică, precum și în includerea în trialuri clinice (15). Insuficiența cardiacă acută: edemul pulmonar acut IC este în primul rând o afecțiune a vârstnicului (4). Pe măsură ce tratamentele bolii cardiace ischemice și HTA evoluează, tot mai mulți oameni trăiesc cu IC. Doar 17% dintre pacienții cu IC au vârsta sub 65 ani (16). Clasificarea IC cuprinde două mari categorii: IC cu funcție sistolică afectată și IC cu funcție sistolică prezervată, mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
cu funcție sistolică afectată reprezintă circa 90% dintre cazuri (19),peste 70 de ani, ajunge să ocupe între 40 i 70% dintre cazuri, cu o medie de 56% (18). Cele mai frecvente cauze ale IC la vârstnici sunt boala cardiacă ischemică și HTA (3). Boala valvulară, aritmiile, în special fibrilația atrială, cardiomiopatiile reprezintă de asemenea factori etiologici ai IC. Edemul pulmonar acut reprezintă o cauză de insuficiență respiratorie acută determinată cel mai frecvent de insuficiența cardiacă acută (ICA). ICA reprezintă apariția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
cât și diastolică, continuă să crească până în jurul vârstei de 65 de ani, ulterior crește doar TA sistolică, cea diastolică scăzând mai ales la femei (3). TA sistolică și presiunea pulsului sunt elementele care se corelează cu apariția bolii cardiace ischemice la vârstnici, așa cum evidențiază studiul Framingham, în timp de la pacienții de peste 50 de ani, TA diastolică se corelează cu riscul de boală coronariană (33) . HTA este cel mai prevalent factor de risc modificabil pentru bolile cardiovasculare la vârstnici (34). Ghidul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]