3,327 matches
-
Britanice rămase deoparte încearcă cu francii din Austrasia o unificare pe care o simbolizează încoronarea imperială a lui Carol cel Mare în anul 800. Astfel sînt fixate în secolul al IX-lea cele trei componente ale lumii medievale: Imperiul Bizantin, Islamul și creștinătatea latină. Dar, față de primele două, care cunosc o mare strălucire, cea de-a treia arată ca o lume subdezvoltată. Aceasta explică fără îndoială dificultățile marelui Imperiu franc care, la mai puțin de 30 de ani de la moartea fondatorului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
titlul de "rege al francilor și al lombarzilor"; către Spania unde eșuează la vest de Pirinei la Roncevaux, în 778, ariergarda armatei sale, comandată de contele Roland, este masacrată de basci dar unde reușește, în partea de est, să smulgă Islamului *marca Spania, viitoarea Catalonie; către Germania mai ales, unde își instalează controlul direct asupra Alemaniei și Bavariei și unde, la capătul unor campanii cumplite, reușește să-i supună pe saxoni și să ajungă la Elba. Francii sînt acum în contact
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Montanari. Aspectele care i-ar lega pe cei doi ar fi critica lumii moderne, pe de o parte, și expunerea metafizicii orientale într o interpretare accesibilă europeanului actual, pe de alta. trecuse spre Occidentul contemporan din doctrinele Orientului și ale islamului, André Scrima trecuse din depozitul creștinismului răsăritean. Unei lumi care ajunsese să nu mai ia seama la dimensiunea intelectuală a propriei tradiții, cei doi îi amintiseră tematica principiilor ultime, o tematică unică, perenă, pe care o tratează toate marile doctrine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de vector. De altfel, în orice religie autentică se vorbește, într-un fel sau altul, despre această depășire a formelor instituționale : prin tensiunea dintre sacerdot și profet, în tradiția ebraică ; prin Duhul care suflă unde voiește, în creștinism. Există, în islam, o figură aflată în afara categoriei de mesageri meniți să asigure continuitatea, lanțul instituțional al unei tradiții. Al-Khadir, al cărui echivalent iudeo-creștin este Ilie, intervine fulgurant pentru a inspira cunoașterea ultimă independent de situarea confesională a receptorului uman. E vorba despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
parte a unui ansamblu de tipul generalului, obiect printre obiectele din care se compune lumea. Persoana, omul interior omul nobil al lui Eckhart , omul în dimensiunea lui transcendentă sau seniorială, despre care vorbește Henry Corbin pe urmele unor vizionari ai islamului, sinele în distincție față de eu, acesta e capabil de universal, el are un conținut universal pe care omul îl poate actualiza. Modernitatea pornește de la starea de fapt a omului, pentru a-l defini prin instalarea în această stare de fapt
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
alte dimensiuni ale acestei identități pentru a propune un model al democrației legitimate de valori religioase. Acestea din urmă ar da principiile generale, cadrul de viață în care societatea respectivă să se regăsească. Separarea între autoritatea politică a statului și islam ar trebui să admită, potrivit acestui model, o dinamică a comunicării, fără ca un domeniu să impieteze asupra celuilalt. Pe deasupra, susține autorul, distincția fără secționare între sfera publică (domeniu al intereselor, obligațiilor, drepturilor) și sfera personală a conștiinței ar feri credința
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
stinge. Atunci se poate produce, pentru o întreagă comunitate, restaurarea distanței prin înnoirea spirituală a tradiției în cauză sau/și prin apariția unei alte religii rectificatoare. în această calitate, de restaurator, s-au înfățișat budismul față de brahmanism, creștinismul față de iudaism, islamul față de iudaism și creștinism, Reforma față de catolicism. înșirînd aceste trei (sau patru) stadii zorii unei religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se contopească cu infinitul divin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a crizei ariene, regula de credință cîștigă considerabil în precizie și tinde să se impună cu titlu de lege civilă. De asemenea, Ioan I. Ică, Origen contemporanul nostru, în prefața volumului, paginile (pp. 22-27) referitoare la instituționalizarea creștinismului. Cît despre islam, el a păstrat pînă astăzi unitatea între legea religioasă și cea civilă. Cînd discernămîntul legat de cele două niveluri cuprinse în această unitate lipsește sau e programatic evacuat, apar fundamentalismele politice sau instrumentările de stat ale religiei, acele transcendentalizări ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și cea civilă. Cînd discernămîntul legat de cele două niveluri cuprinse în această unitate lipsește sau e programatic evacuat, apar fundamentalismele politice sau instrumentările de stat ale religiei, acele transcendentalizări ale categoriilor sociale despre care Mohammed Arkoun (Ouvertures sur l'Islam, ed. cit., pp. 39-42) afirmă că s-au ivit foarte de timpuriu în imperiile islamice. numai o teologie apofatică, ci și o sociologie apofatică. Ea ar defini socialul prin negație : ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lăuntrică între poli. Tradițiile monoteiste vorbesc despre mîna dreaptă și mîna stîngă a lui Dumnezeu, latura generozității și cea a rigorii, cea a iubirii și cea a dreptății. între cele nouăzeci și nouă de nume divine pe care le celebrează islamul se află o serie de contrarii, care, dominate de Unitate, acoperă aspectele realului : Exteriorul și Interiorul sau Vizibilul și Ascunsul, înnoitorul și Conservatorul, întîiul și Ultimul, Cel ce dă și Cel ce ia. Dincolo de ele și de Unitate, rămîne numele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în regimul lumii, îi aparțin, nu conduc dincolo de el. Le-am forța în mod ridicol statutul dacă le-am citi ca oglindiri ale unui dincolo suprem și paradoxal. E, într-adevăr, cît se poate de salutar cultural și politic constituită, islamul se răspîndește inițial într-un mediu tribal fără coeziune, căruia religia e pusă în situația de a-i da cadru civilizațional)? să nu ignorăm calitatea contingentă a polarelor noastre cotidiene, ciudata lor versatilitate în practica socială, negociabilitatea relației dintre ele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
până la căderea Constantinopolului Conflictul dintre imaginarul european și cel oriental de origine musulmană atinge apogeul în 1453, moment în care este cucerit Constantinopolul 8, ultimul bastion al Imperiului Roman de răsărit. Începuturile conflictului se află în perioada de început a islamului când, pas cu pas, arabii, care au trecut la religia islamică, cuceresc nordul Africii și trec Gibraltarul în Europa unde supun Sudul Spaniei. Dar acest conflict nu are drept rezultat doar războaie între cele două modalități de a reprezenta lumea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acest conflict nu are drept rezultat doar războaie între cele două modalități de a reprezenta lumea, dar și influențe reciproce la nivel spiritual. După ce Mahomed 9 întemeiază religia islamică între aceasta și celelalte religii se creează o stare de conflict. Islamul evoluează, nu atât prin convertiri, ci mai ales prin cuceriri succesive de teritorii și populații. Într-o continuă expansiune califatul umaiad Al-Walid I își continuă cuceririle poruncind ca în 711 să se treacă Gibraltarul. După lupte succesive este distrus regatul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Montanari. Aspectele care i-ar lega pe cei doi ar fi critica lumii moderne, pe de o parte, și expunerea metafizicii orientale într o interpretare accesibilă europeanului actual, pe de alta. trecuse spre Occidentul contemporan din doctrinele Orientului și ale islamului, André Scrima trecuse din depozitul creștinismului răsăritean. Unei lumi care ajunsese să nu mai ia seama la dimensiunea intelectuală a propriei tradiții, cei doi îi amintiseră tematica principiilor ultime, o tematică unică, perenă, pe care o tratează toate marile doctrine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de vector. De altfel, în orice religie autentică se vorbește, într-un fel sau altul, despre această depășire a formelor instituționale : prin tensiunea dintre sacerdot și profet, în tradiția ebraică ; prin Duhul care suflă unde voiește, în creștinism. Există, în islam, o figură aflată în afara categoriei de mesageri meniți să asigure continuitatea, lanțul instituțional al unei tradiții. Al-Khadir, al cărui echivalent iudeo-creștin este Ilie, intervine fulgurant pentru a inspira cunoașterea ultimă independent de situarea confesională a receptorului uman. E vorba despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
parte a unui ansamblu de tipul generalului, obiect printre obiectele din care se compune lumea. Persoana, omul interior omul nobil al lui Eckhart , omul în dimensiunea lui transcendentă sau seniorială, despre care vorbește Henry Corbin pe urmele unor vizionari ai islamului, sinele în distincție față de eu, acesta e capabil de universal, el are un conținut universal pe care omul îl poate actualiza. Modernitatea pornește de la starea de fapt a omului, pentru a-l defini prin instalarea în această stare de fapt
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
alte dimensiuni ale acestei identități pentru a propune un model al democrației legitimate de valori religioase. Acestea din urmă ar da principiile generale, cadrul de viață în care societatea respectivă să se regăsească. Separarea între autoritatea politică a statului și islam ar trebui să admită, potrivit acestui model, o dinamică a comunicării, fără ca un domeniu să impieteze asupra celuilalt. Pe deasupra, susține autorul, distincția fără secționare între sfera publică (domeniu al intereselor, obligațiilor, drepturilor) și sfera personală a conștiinței ar feri credința
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
stinge. Atunci se poate produce, pentru o întreagă comunitate, restaurarea distanței prin înnoirea spirituală a tradiției în cauză sau/și prin apariția unei alte religii rectificatoare. în această calitate, de restaurator, s-au înfățișat budismul față de brahmanism, creștinismul față de iudaism, islamul față de iudaism și creștinism, Reforma față de catolicism. înșirînd aceste trei (sau patru) stadii zorii unei religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se contopească cu infinitul divin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a crizei ariene, regula de credință cîștigă considerabil în precizie și tinde să se impună cu titlu de lege civilă. De asemenea, Ioan I. Ică, Origen contemporanul nostru, în prefața volumului, paginile (pp. 22-27) referitoare la instituționalizarea creștinismului. Cît despre islam, el a păstrat pînă astăzi unitatea între legea religioasă și cea civilă. Cînd discernămîntul legat de cele două niveluri cuprinse în această unitate lipsește sau e programatic evacuat, apar fundamentalismele politice sau instrumentările de stat ale religiei, acele transcendentalizări ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și cea civilă. Cînd discernămîntul legat de cele două niveluri cuprinse în această unitate lipsește sau e programatic evacuat, apar fundamentalismele politice sau instrumentările de stat ale religiei, acele transcendentalizări ale categoriilor sociale despre care Mohammed Arkoun (Ouvertures sur l'Islam, ed. cit., pp. 39-42) afirmă că s-au ivit foarte de timpuriu în imperiile islamice. numai o teologie apofatică, ci și o sociologie apofatică. Ea ar defini socialul prin negație : ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lăuntrică între poli. Tradițiile monoteiste vorbesc despre mîna dreaptă și mîna stîngă a lui Dumnezeu, latura generozității și cea a rigorii, cea a iubirii și cea a dreptății. între cele nouăzeci și nouă de nume divine pe care le celebrează islamul se află o serie de contrarii, care, dominate de Unitate, acoperă aspectele realului : Exteriorul și Interiorul sau Vizibilul și Ascunsul, înnoitorul și Conservatorul, întîiul și Ultimul, Cel ce dă și Cel ce ia. Dincolo de ele și de Unitate, rămîne numele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în regimul lumii, îi aparțin, nu conduc dincolo de el. Le-am forța în mod ridicol statutul dacă le-am citi ca oglindiri ale unui dincolo suprem și paradoxal. E, într-adevăr, cît se poate de salutar cultural și politic constituită, islamul se răspîndește inițial într-un mediu tribal fără coeziune, căruia religia e pusă în situația de a-i da cadru civilizațional)? să nu ignorăm calitatea contingentă a polarelor noastre cotidiene, ciudata lor versatilitate în practica socială, negociabilitatea relației dintre ele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
arhaicității cu universalitatea. Este aici revanșa istorică luată de exegeza modernă prin procesul făcut amneziei filosofice de care au suferit autori chiar și de profunzimea lui Hegel. Uitarea Indiei, cum și-a intitulat eseul Roger-Pol Droit, dar și a Chinei, Islamului sau creștinismului ar însemna astfel imense pete albe pe harta începuturilor rațiunii, căci aceasta din urmă nu este o invenție exclusiv grecească. Pentru limpiditatea discursului critic la care aderăm, e adecvat să precizăm care sînt, în viziunea filosofiei comparatiste, determinațiile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cel al descoperirii unor alte civilizații. Cea a Europei medievale a fost mult timp considerată ca fiind singura din lume, o civilizație bazată pe norme perfecte, deoarece era fondată pe adevărata religie. Fără îndoială, Europa era de mult timp în legătură cu Islamul, căruia îi cunoaște religia și civilizația, pe care le consideră o formă de barbarie. Dar iată că, în cîteva decenii, ideea unei creștinătăți, centru al lumii și învecinată cu o lume islamică nu prea civilizată, este înlocuită cu cunoașterea reală
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ale lumii islamice? Unde sunt demersurile care să explice de ce radicalismul fundamentalist macină lumea musulmană? Mai puțin vizibile decât ar fi poate necesar, aceste demersuri nu lipsesc. Autorii lor sunt văzuți de un scriitor ca Jean Daniel drept „reformatori ai islamului” ori doar drept „noii gânditori ai islamului”, cum este înclinat să-i numească Rachid Benzine, hermeneut coranic. Dar dincolo de o etichetă ori alta, consensul este că asemenea gânditori nu se mulțumesc cu o denunțare a terorismului practicat în numele unei „dreptăți
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]