2,793 matches
-
care o colaborare fățișa cu națiunile membre ale blocului atlantic l-ar putea avea asupra acelei părți a opiniei publice iugoslave care este categoric ostilă oricărei idei despre o cruciadă anticomunista”. O știre preluată din ziarul „Napred”, al „emigranților revoluționari iugoslavi”, informează că „imperialiștii americani și slugile lor titoiste” acorda o mare atenție construirii șoselei Triest - Zagreb - Belgrad - Skopje - Djevoljelja - Salonic, pentru a înlesni „transportul materialelor de război trupelor imperialiste împotriva țărilor de democrație populară și a U.R.S.S.” Ar exista
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
vileag chiar de autorități, conform cărora „țăranii muncitori au stricat în câteva locuri învelișul de asfalt al șoselei Belgrad - Zagreb”. Relațiile cordiale dintre Belgrad și Atena sunt ilustrate de știrea conform căreia vicepremierul Venizelos ar fi declarat că toate manualele iugoslave ce denigrează regimul politic din Grecia vor fi înlocuite. Reținem comentariul publicației din Târgu-Jiu. „Oricâte falsuri și minciuni vor introduce asasinii de la Belgrad și călâii monarho-fasciști, tinerii și popoarele din Iugoslavia și Grecia îi cunosc pe cei care guverneaza azi
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
venite de la o presă total obedienta față de Moscova, au determinat încordarea relațiilor dintre Iugoslavia și România. Gorjenii sunt informați despre notele de protest ale Ministerului Afacerilor Externe cu privire la violarea, în mai multe rânduri, a spațiului nostru aerian de către avioane militare iugoslave. Mai exact era vorba de pătrunderea a cinci aparate, trei de vânătoare și două de bombardament, în sectorul Moravița, în ziua de 29 septembrie 1952. La aceeași dată, un bimotor a pătruns pe o distanță de 6 kilometri în sectorul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
comunist și relativă apropiere de modelul occidental de dezvoltare economică. Comerțul exterior, dezvoltarea turismului și a serviciilor, investițiile străine directe, sporirea producției industriale, la care se adaugă reglementarea favorabilă a migrației forței de muncă în Occident sunt și ele realități iugoslave ale perioadei poststaliniste. Pe de altă parte, agricultura s-a menținut într-o stare de mediocritate, o mare parte a lipsei de performanță datorându-se politicii de menținere a unui control strict al statului asupra majorității prețurilor agricole, reducându-se
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
În ziua de 6 aprilie 1954, la Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene au loc discuții cu delegații Întreprinderii de Navigație Fluviala din Iugoslavia privind tranzitul de marfuri prin porturile Galați și Brăila, provenind din schimburile iugoslavo-turce. La 19 iunie 1954, guvernul iugoslav accepta propunerea României de a restabili relații diplomatice normale la nivel de ambasada, pentru că din 1948 cele două țări erau reprezentate numai prin însărcinați cu afaceri. Un acord privind redeschiderea căilor de comunicație, întrerupte în 1950, era încheiat la 14
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
al Dunării și un aranjament privind determinarea competențelor autorităților însărcinate cu urmărirea infracțiunilor de navigație. Normalizarea treptată a relațiilor dintre cele două părți este ilustrata de convorbirile de la Orșova, din intervalul 24 septembrie - 2 octombrie 1955, dintre specialiștii români și iugoslavi în legătură cu amenajarea complexă a Dunării între Baziaș și Porțile de Fier. Se încheia un protocol ce confirmă posibilitatea și oportunitatea executării amenajărilor hidroenergetice și de navigație. În arhivele bucureștene există o scrisoare din 1955 a lui Nichita Hrușciov, avându-l
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
că între timp, la Moscova, el își însușise punctul de vedere sovietic conform căruia în Gheorghiu-Dej se poate avea încredere. Constatăm și o corespondență activă a trimișilor noștri la Belgrad și Moscova cu autoritățile de la București privind convorbirile dintre liderii iugoslav și sovietic, precum și interesul sporit pentru protocolul tratativelor dintre cele două țări vizând colaborarea în domeniul economic, tehnicoștiințific, poștal, cultural, diplomatic etc. În timpul revoltei poloneze, din 1956, la 19 octombrie, o numeroasă delegație din România, din care făceau parte Gh.
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
componentă politicoideologică a vizitei, prezentând-o mai mult ca pe o luare de contact oficială între două state vecine. Declarația liderului comuniștilor români ținea să sublinieze faptul că „Partidul Muncitoresc Român se bucură sincer de restabilirea relațiilor prietenești dintre partidul iugoslav și celelalte partide”. În legătură cu evenimentele din Ungaria s-a abținut să facă vreun comentariu până la 25 octombrie, cănd lea calificat că „lucrătura a agenților capitaliști”. Rămâne un mare semn de întrebare în ce măsură a acționat ca emisar al lui Nichita Hrușciov
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Nichita Hrușciov în discuția cu I.B. Tito asupra crizei de la Budapesta și repercusiunilor ei asupra țărilor vecine, ce sar fi putut confruntă cu „existența unei Ungarii libere, anticomuniste și integrată Occidentului”. La 28 octombrie 1956, cei doi lideri, român și iugoslav, semnează un comunicat comun, unde fac apel la „neamestecul în afacerile interne ale altui stat”, care avea să devină în anii următori un laitmotiv pentru politica externă al ambelor state. În același an, Tito a făcut o vizită oficială la
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
însă mult. La înapoiere a făcut o escală la București, dar „evenimentul nu a fost suficient pentru a determina Iugoslavia să adere la alianța militară a statelor comuniste - Tratatul de la Varșovia”. Luna mai 1957 este destinată vizitei unei delegații parlamentare iugoslave în România, în timp ce în iunie românii participa la Congresul consiliilor muncitorești desfășurat la Belgrad. De reținut că Gh. Gheorghiu-Dej a fost primul șef al unui stat comunist care a fost acceptat să rostească o alocutiune în fața Parlamentului Iugoslaviei. Merită reținută
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
într-un alt context reacția sovieticilor nu sar fi lăsat prea mult așteptată. „Dacă n-ar fi fost chinezii, i-am fi dat un picior în...” - sar fi exprimat în stilul sau „plastic”. În iulie 1964, un grup de oficialități iugoslave de rang înalt, aflându-se la odihnă în România, s-au întâlnit cu o delegație română condusă de Chivu Stoica. Într-o atmosferă de înțelegere deplină au fost discutate o multitudine de probleme, între ele și cea a relațiilor cu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
socialismului” și că nu împărtășește „opinia celor care manifestă îngrijorare față de evenimentele din Cehoslovacia”. La București, comisiile permanente ale Mării Adunări Naționale pentru politica externă și apărare lucrau intens pentru realizarea unui nou tratat de prietenie cu Cehoslovacia după modelul iugoslav, existând, cum precizam anterior, opinii cu privire la reeditarea Micii Antante din 1921. O pagină întreaga din „Scânteia”, cel mai important cotidian al comuniștilor români, a fost dedicată, la 20 iulie 1968, discursului rostit în ajun de Al. Dubcek, în timp ce un articol
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
altă variantă, publicată relativ recent în periodicul „Vestea” din Mehadia, prezintă punctul de vedere al unui martor ocular. N. Danciu Petniceanu, ofițer de grăniceri pe atunci, la punctul Moravița-rutier, era de serviciu când N. Ceaușescu a trecut granița. De la colegii iugoslavi, care „nu erau atât de secretoși” că românii („telefonam unii la alții, ne vedeam la noi în Punct sau la ei în Punct pentru varia probleme oficiale, încheiate cu un mic protocol, noi îi cinsteam cu coniac, ei ne cinsteau
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
armată lui Tito. În cadrul scurtei întrevederi, liderul de la București ar fi cerut adăpost pentru bătrâni, femei și copii, în cazul invadării țării de către armata sovietică și eventual permisiunea că armata română să se retragă și să se reorganizeze pe teritoriul iugoslav. Mareșalul ar fi fost de acord, cu amendamentul că armata română să se retragă fără armament și muniție, urmând ca acestea să fie primite de la ei. De asemenea, i-ar fi pretins lui Ceaușescu „să o lase mai moale și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și perspectivele unei colaborări militare în cazul unei invazii sovietice. Vom reține insistența lui Tito ce atrăgea atenția asupra necesității unei maxime prudente din partea liderului român, pentru a nu oferi pretext intervenției militare a Tratatului de la Varșovia. De asemenea, conducătorul iugoslav formulă mai multe condiții ce trebuiau avute în vedere în cazul unei cooperări politicomilitare. Interesant că N. Ceaușescu, așa cum i-a mărturisit lui Tito, ar fi primit asigurări de susținere din partea Chinei. Din altă parte aflăm că premierul Zhou Enlai
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
În ciuda opoziției sale publice în cadrul mișcării de nealiniere, nu se poate vorbi de un declin autentic în relațiile sovieto-iugoslave. Între timp, se derulează episodul eliminării lui Al Rankovici din fruntea partidului și statului. Multă vreme, după 1948, în viața politică iugoslavă, la nivel de vârf, se confruntaseră două curente. Primul, „reformist”, urmărea o serie de modificări în sistemul autoconducerii, al instituțiilor statului, inclusiv prin transferul unor atribuții de la nivel federal către republici. Exponentul principal era E. Kardelj, principalul colaborator al lui
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
altor așezăminte culturale. Norocul le-a surâs întrucât tabloul se află la Vila Albă, de pe Insulă Brioni, una din reședințele lui Tito, urmând a fi preluat de aici pe un diapozitiv. Au urmat mai multe încercări nereușite ale secretariatului președinției iugoslave de a răspunde solicitărilor părții române, pentru că în final la insistențele specialistului român să i se înlăture râma. Cu stupoare s-a constatat că „era împănata cu microreceptoare”, Tito fiind șpionat chiar de șeful Securității, Al. Rankovici. În mai 1970
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
văzut lumina tiparului lucrarea „I. Andreescu. Artistul în epoca”, un exemplar fiind expediat mareșalului Tito. Ambasadorul Iso Njegovan i-a transmis la 29 martie 1971 autorului, nimeni altul decât insistentul critic român, o scrisoare în care-i comunica mulțumirile președintelui iugoslav, numai că textul conținea unele inexactități ce conduceau la supoziția că Tito n-ar fi intrat în posesia lucrării. Revenind la viața personală a liderului de la Belgrad vom constata că o vreme, după moartea Davorjancăi Paunovici, de la care a avut
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
animată de ambiții fără margini, total necorespunzătoare pentru activitățile decizionale. Este un punct de vedere, dar realitatea cu siguranta comportă și alte discuții. Încă din timpul lui Tito, contradicțiile interne și forțele centrifuge de tot felul au amenințat integritatea statului iugoslav. Combinând însă cu „abilitate demagogia și folosirea forței, speculând diversele opoziții dintre factorii interni, în plan politic sau național, I.B. Tito a reușit prin personalitatea să ce domină incontestabil peisajul politic iugoslav, să mențină echilibrul fragil al construcției federale”. În
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
centrifuge de tot felul au amenințat integritatea statului iugoslav. Combinând însă cu „abilitate demagogia și folosirea forței, speculând diversele opoziții dintre factorii interni, în plan politic sau național, I.B. Tito a reușit prin personalitatea să ce domină incontestabil peisajul politic iugoslav, să mențină echilibrul fragil al construcției federale”. În acest context complex se înscrie și evoluția problematicii statutului provinciei Kosovo, zona extrem de sensibilă pentru stabilitatea politică a întregii peninsule. Deși albanezii kosovari (în anii celui de-al doilea război mondial Albania
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și evoluția problematicii statutului provinciei Kosovo, zona extrem de sensibilă pentru stabilitatea politică a întregii peninsule. Deși albanezii kosovari (în anii celui de-al doilea război mondial Albania incorporase provincia) doreau că regiunea lor să formeze o republică separată în cadrul statului iugoslav, Tito nu le-a acordat acest statut. Întrucât situația economică era net superioară micuțului stat comunist condus de Enver Hodja, o eventuală unire cu Albania nu era dorită nici măcar de albanezii majoritari. Chiar dacă salariul lor mediu era prin anii 80
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
254 dolari, comparativ cu restul Șerbiei, unde se apropia de 450, Croația 512 sau Slovenia 533, suma era incomparabila cu 60 dolari în Albania. Pentru a-i determina pe albanezii kosovari să se simtă integrați cu drepturi depline în statul iugoslav, ceea ce oarecum similar a făcut și Nicolae Ceaușescu la maghiari, liderul de la Belgrad a adoptat și alte măsuri. Unii intelectuali albanezi au ajuns ambasadori, în timp ce un numar deloc neglijabil de ofițeri superiori au fost promovați în funcții de conducere. Dorind
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
care se aplicau în această republică, care stipulau că avea în componență să două regiuni autonome: Voievodina cu reședința la Novi Sad și Kosovo, având centrul la Pristina. „Titoismul” și inițiatorul sau, I.B. Tito, curajosul și temperamentalul lider al comuniștilor iugoslavi, au reprezentat adesea autentice provocări pentru analiștii politici și istoricii secolului XX. În țara noastră fenomenul a fost „atacat” cu „armele” imparțialității (atât cât se poate!A, cu deosebire după 1989. De o abordare locală nu avem până-n momentul de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
reprezentativ exemplu), țiganii la masă, mireasa și mirele. Mă gândeam de mult să fac și eu un tablou inspirat după acest film, dar mi-am dat seama că aș putea fi acuzat că l-am copiat pe vreun pictor naiv iugoslav, care făcuse mai demult această temă. Și atunci la ce bun să mai pictezi, ca nu cumva să sară câte unul că în epoca de piatră în peștera cutare a făcut cineva pe perete un taur care l-am copiat
Cu șevaletul prin lume. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1039]
-
comunismul cu toată puterea. Trece prin calvarul închisorilor comuniste, sfârșind ca un martir la închisoarea de la Sighet (AMV). 27 Dragoljub (Draža) Mihailović, scris și Mihajlovic (27.04.1893 17.07.1946), general și rezistent regalist sârb, conducător al cetnicilor (Armata iugoslavă a Patriei), în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Mihailović a fost condamnat la moarte și împușcat de noua putere comunistă iugoslavă, condusă de Tito (AMV). 28 Exact aceeași soartă pe care au avut-o, începând cu vara anului 1945
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]