1,503 matches
-
adăugat competențele derivate principiului stadialității în creația plastică, precum și relația conținut formă în noul context al analizei conceptului de educație și comunicare vizuală. 16. Colectivul de evaluatori a fost format din: Conferențiar univ. dr. MARIA NICOLESCU Pedagogia artei, Lector univ. IULIAN DALIN TOMA Metodica predării limbajului plastic Departamentul de pregătire a personalului didactic din Universitatea Națională de Arte din București și reprezentantul I.S.M.B. Inspector școlar de specialitate prof. MARIA CRISTEA. 17. Fișele de evaluare sînt consemnate în Anexa nr. 2. 18
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
lipsea circa un sfert de zi și că cele două date ar fi coincid doar la 1460 de ani! O aplicare coerentă a acestui calcul i-ar fi apropiat pe egipteni mai mult decât orice alt popor de viitorul calendar iulian; a fost nevoie să mai așteptăm până în anul 46 î.C.! e) Oricum, pe baza celor 1460 de ani ai ciclului lui Sirius (numit de astronomii egipteni și „ciclul lui Sothis”), astăzi putem calcula în sens invers cu destulă ușurință
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
decis să ignore calendarele umane. Ei nu măsoară anii luând ca punct de reper nașterea lui Cristos. Ei numără zilele începând cu 1 ianuarie 4713 î.Cr., o dată aleasă la întâmplare de cărturarul Joseph Scaliger în anul 1583. A sa Dată iuliană (denumită astfel după tatăl său, Jules, și nu după Iulius Caesar) a devenit etalon de referință pentru evenimentele astronomice, deoarece evita toate ciudățeniile provocate de calendarele aflate într-o permanentă refacere. (De atunci sistemul nu a mai fost decât puțin
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
după tatăl său, Jules, și nu după Iulius Caesar) a devenit etalon de referință pentru evenimentele astronomice, deoarece evita toate ciudățeniile provocate de calendarele aflate într-o permanentă refacere. (De atunci sistemul nu a mai fost decât puțin modificat. O Dată iuliană modificată reprezintă pur și simplu Data iuliană inițială plus 2 400 000 de zile și 12 ore, aducând ora zero pe 17 noiembrie 1858, - din nou, o dată mai mult sau mai puțin întâmplătoare.) Poate că astronomii au refuzat să sărbătorească
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Iulius Caesar) a devenit etalon de referință pentru evenimentele astronomice, deoarece evita toate ciudățeniile provocate de calendarele aflate într-o permanentă refacere. (De atunci sistemul nu a mai fost decât puțin modificat. O Dată iuliană modificată reprezintă pur și simplu Data iuliană inițială plus 2 400 000 de zile și 12 ore, aducând ora zero pe 17 noiembrie 1858, - din nou, o dată mai mult sau mai puțin întâmplătoare.) Poate că astronomii au refuzat să sărbătorească Data iuliană modificată 51542, evreii au ignorat
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
reprezintă pur și simplu Data iuliană inițială plus 2 400 000 de zile și 12 ore, aducând ora zero pe 17 noiembrie 1858, - din nou, o dată mai mult sau mai puțin întâmplătoare.) Poate că astronomii au refuzat să sărbătorească Data iuliană modificată 51542, evreii au ignorat 23 Tevet 5760 (anno Mundi), iar musulmanii au uitat de 23 Ramadan 1420 (anno Hejirae). Dar poate că nu. Cu toții au știut ce a reprezentat 31 decembrie 1999 (anno Domini) și că anul 2000 a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
după dorință. Se lasă la răcit timp de 15-20 de minute. După aceea, se bat spumă 200 g unt, peste care punem crema. La sfârșit, se umplu foile începând cu napolitana - cremă, foaie cu nucă, cremă, până se termină. PRĂJITURĂ IULIAN 7 ouă, 2 căni de zahăr, o cană de făină, o cană de nuci tăiate și prăjite, o cană de rahat tăiat, 1 pachet de unt, mirodenii, 2 foi de napolitană Blatul se face bătând albușurile spumă cu o cană
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
exacerbate prin alcoolism; starea lui e periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși și este neapărată nevoie de a fi internat în o casă specială spre cercetare și observare pe un timp limitat, după socotința medicului curant. Dr. Iuliano, Dr. Bogdan, Iassy, Noemvrie 6” în urma acestui consult medical poetul a fost trimis la Mânăstirea Neamț cu jandarm după el, unde a fost depus pe 8 noiembrie 1886. Din faza bucureșteană a bolii lui Eminescu avem, iată, două relatări și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mercur de către doctorul Isac. Importanța lui vine din faptul că medicii numiți sunt mari personalități medicale și publice, între ei un medic militar cu gradul de colonel. Ce bârfește doctorul botoșănean (cuvântul său din textul Hanrietei nu este redat) despre Iuliano și Bogdan, medicii care l-au trimis în 1886 pe Eminescu la Mănăstirea Neamț, nu se potrivește de loc față cu acest colonel doctor ori cu profesorii universitari care-l însoțesc în diagnostic. „Consultația” lor este, de asemenea, publicată în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
exacerbate prin alcoolism; starea lui e periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși și este neapărată nevoie de a fi internat în o casă specială spre cercetare și observare pe un timp limitat, după socotința medicului curant. Dr. Iuliano, Dr. Bogdan, Iassy, Noemvrie 6” (act publicat de N. Zaharia în 1923). Acesta este actul medical care atârnă ca o tinichea de plumb la gâtul lui Eminescu și concluziile lui se reverberează în mai toate biografiile care i s-au
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de mult mort. Îmbrățișări prietenești, Eminescu.” (scrisoare publicată de Octav Minar în 1912). Hanrieta nu cunoaște, probabil, această scrisoare în care Eminescu se consideră „mort pentru societate” (expresia pare a fi construită în vecinătatea acelui act medical dresat de medicii Iuliano și Bogdan, pe care Eminescu și-l cunoștea, desigur: „starea lui este periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși”. Altfel, de ce „mort pentru societate”? Pentru că se simțea exilat în Botoșani? Pentru că se face atâta tapaj cu aceste chete
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
recupera întârzierea față de calendarul solar, se adăuga o lună de 22 sau de 23 de zile, la fiecare doi ani. Pentru a se evita dezordinea astfel creată, reforma împăratului Iulius Caesar, din anul 43 î. d. Hr., a instituit "anul iulian", format din 12 luni, de câte 30 și 31 de zile (luna februarie avea 28 de zile), iar la fiecare 4 ani, un an bisect. Kalendele, idele și nonele cădeau la o dată fixă. În cinstea lui Iulius Caesar, numele lunii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
după dorință. Se lasă la răcit timp de 15-20 de minute. După aceea, se bat spumă 200 g unt, peste care punem crema. La sfârșit, se umplu foile începând cu napolitana - cremă, foaie cu nucă, cremă, până se termină. PRĂJITURĂ IULIAN 7 ouă, 2 căni de zahăr, o cană de făină, o cană de nuci tăiate și prăjite, o cană de rahat tăiat, 1 pachet de unt, mirodenii, 2 foi de napolitană Blatul se face bătând albușurile spumă cu o cană
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
1997. Von Kutschera, Franz, Sprachphilosophie, völlig neu bearbeitete und erweiterte Auflage, W. Fink Verlag, München, 1975. Waismann, Fr., The Principles of Linguistic Philosophy, edited by R. Harré, Macmillan, London, 1965. Redactor DRAGOȘ DODU Tehnoredactor MANUELA MĂXINEANU DTP DUMITRU OLTEANU Corector IULIANA POP Apărut 2008 BUCUREȘTI - ROMÂNIA Lucrare executată la S.P. „BUCUREȘTII NOI“
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Iași, 2002; Devenirea romanului. Începuturi, Iași, 2003. Antologii: De la I. Creangă la V. Voiculescu, pref. edit., Iași, 1997. Referințe bibliografice: Emil Iordache, Instantanee critice, CL, 1998, 4; Georgeta Drăghici, Instantanee epice, RL, 1998, 37; Iulian Ciocan, Un dram de (r)evoluție, „Contrafort”, 1998, 9-10; Dan Silviu Boerescu, La granița dinspre ficțiune, „Art Panorama”, 1998, 11; Mircea A. Diaconu, Constantin Dram - un Don Quijote milionar, CRC, 1999, 1; Evelina Cârligeanu, Foiletonul de înâmpinare, TMS, 1999, 2; Busuioc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
provincial] din Franța, l-a exonerat pe fratele Albert din Pisa de responsabilitatea administrării Germaniei și l-a înlocuit cu fratele englez Simon, custode al Normandiei, o persoană cultă și mare teolog. 53. Fratele Simon, venind în Germania cu fratele Iulian, care ulterior a compus viața fericitului Francisc și a fericitului Anton, într-un stil elegant și o melodie frumoasă, a convocat la Köln capitulul provincial ce trebuia celebrat în ziua sărbătorii apostolilor Simon și Iuda. 54. În anul Domnului 1228
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
coordonator Baca Deleanu, Timișoara, 2001 (în colaborare cu Vasile Romanciuc). Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Tentația romanului, LA, 1983, 10 noiembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 230; Theodor Codreanu, Congregația șobolanilor, LA, 1999, 13 mai; Constantin Cubleșan, „Șobolaniada”, „Cetatea culturală”, 1999, 4; Iulian Ciocan, Ficțiunea ca supliment pentru autenticitate, „Contrafort”, 1999, 5; Iulian Ciocan, Mergând pe jos dinspre marginea lumii (literare)..., „Contrafort”, 2001, 7-8. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Tentația romanului, LA, 1983, 10 noiembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 230; Theodor Codreanu, Congregația șobolanilor, LA, 1999, 13 mai; Constantin Cubleșan, „Șobolaniada”, „Cetatea culturală”, 1999, 4; Iulian Ciocan, Ficțiunea ca supliment pentru autenticitate, „Contrafort”, 1999, 5; Iulian Ciocan, Mergând pe jos dinspre marginea lumii (literare)..., „Contrafort”, 2001, 7-8. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
întâlnit aici, la care se adaugă și un patrimoniu cultural semnificativ. Slovenia este un benficiar al acestor comori naturale, dispunând de 43km de țărm, la care se adaugă și zonele adiacente interioare cu o mare varietate de peisaje (de la Alpii Iulieni la coasta Adriaticii), cu un bogat fond biogeografic, forestier în principal, cu un climat plăcut. Perla coastei adriatice slovene este Piran, care reprezintă una dintre cele mai căutate destinații turistice din Slovenia. Este un oraș muzeu, cu o bogată moștenire
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
sunt cunoscuți pentru numeroasele castele, extrem de apreciate de turiști, unul dintre cele mai vizitate fiind Neuenshwanstein. Germania sudică este renumită și prin posibilitățile de practicare a unui turism rural. Alpii Sloveniei au o extensiune spațială mai redusă, însă frumusețea Alpilor Iulieni a contribuit la dezvoltarea unor stațiuni montane apreciate de turiștii interni dar și de cei internaționali, mai ales în ultimii ani (Bled, Bohinj, Jesenice, Kraniska Gora). IV.3.2. ZONA MONTANĂ DIN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST Cel mai important
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
științifică, literară și didactică. Aici se pare că i s-a conferit curând și titlul de abate, respectiv, conducerea acelui așezământ duhovnicesc. Totuși această ipoteză trebuie înțeleasă într-un sens foarte restrâns, pentru că adevăratul conducător al acelui așezământ era cardinalul-preot Iulian, căruia monahul străromân i-a arătat și i-a păstrat o recunoștință deosebită pentru ospitalitatea cu care a fost întâmpinat de la început. Însăși denumirea de „abate”, la acea vreme făcea referire la o conducere spirituală, onorifică. Conducerea propriu-zisă administrativă aparținea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
răspunsurile în discuție sunt „stabilite de priceperea egiptenilor” și ele trebuie să constituie „evidențe pentru cei din vremea noastră”. Având o astfel de menire, argumentele enumerate mai sus au avut o importanță majoră în computul pascal. Deși, odată cu îndreptarea calendarului iulian aceste argumente și-au pierdut din importanță, totuși, în știința cronologiei, ele sunt indispensabile. c. Cronologia în concepția lui Dionisie cel Smerit și fundamentarea ei teologică După cum preciza marele patrolog I.G. Coman, „Dionisie Exiguul a pus bazele calculului erei creștine
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o zi la sfârșitul fiecărui ciclu de patru ani. Este vorba de așanumitul an bisect, mijloc de restabilire a echivalenței dintre cele două noțiuni întrebuințate, „calendaristică” și „astronomică”. O dată cu numărul de 12 al lunilor anului (reechilibrate în privința numărului zilelor), calendarul iulian a păstrat echinocțiul de primăvară la 24 martie. Acest instrument păgân de măsurare a timpului a fost moștenit și de creștini, suferind unele transformări. Astfel, pe lângă numerotarea inversă a elementelor ei, octada romană a fost înlocuită cu o unitate mai
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
înlocuit anul 248 al lui Dioclețian cu anul 532 după Hristos. În ciclul conceput astfel, primul lui an are drept caracteristici ciclul solar 10, cel lunar 2 și indictionul roman 4, proclamând astfel identitatea lui cu anul 4714 al perioadei iuliane, care iarăși coincide cu al patrulea an al celei de a 194-a Olimpiadă, și cu 753 de la întemeierea Romei. Lucrarea învățatului străromân a aflat continuatori de-a lungul veacurilor. Astfel, Felix Gilitanus, un abate african din secolul al VI
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
XX-lea. „Acest ciclu - al lui Dionisie - este codicele datei Paștelui după prescripțiile Bisericii Orientale, ciclu care, începând cu anul 345 d.Hr., se repetă neîncetat. Marele ciclu pascal a fost în uz în toată creștinătatea, până la reforma calendarului iulian în 1582. Din acest an, Biserica Occidentală a părăsit, odată cu calendarul iulian, vechile reguli și a creat altele noi, cu totul deosebite. Dar Biserica Orientală a rămas la calendarul iulian și la vechile calcule”. Așa se face că în spațiul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]