5,277 matches
-
contemporane, pe care mă străduiesc să le interpretez cât mai fidel posibil. Ceea ce mă excită în calitate de pianist este jazz-ul, în lumea căruia mă dezlănțui, mă abandonez, așa cum o făceam odinioară în concertele de Mozart ori Brahms. în afară de pianist de jazz și al propriilor creații am rămas doar compozitor. Deci un muzician fără profesie, întrucât a fi compozitor nu este o meserie, ci o condiție a existenței. Dar și a suferinței, căci nu pot fi indiferent dacă o "progenitură" de-a
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
Virgil Mihaiu Cu mult timp înainte de a fi desemnat capitală culturală europeană, Sibiul era deja cunoscut drept "capitală a jazzului din România". Prestigiul acumulat timp de aproape patru decenii plasează Festivalului internațional de jazz sibian printre evenimentele de referință din domeniu. Grație, în primul rând, Fundației Pro Art Hermannstadt, coordonate de Titi Schmidt și Simona Maxim, ediția din acest an
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
Virgil Mihaiu Cu mult timp înainte de a fi desemnat capitală culturală europeană, Sibiul era deja cunoscut drept "capitală a jazzului din România". Prestigiul acumulat timp de aproape patru decenii plasează Festivalului internațional de jazz sibian printre evenimentele de referință din domeniu. Grație, în primul rând, Fundației Pro Art Hermannstadt, coordonate de Titi Schmidt și Simona Maxim, ediția din acest an a atins cote valorice comparabile cu modelul montreuxian, pe care organizatorii și-l asumă
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
de către jazzmenii locali, mobilizați în jurul mereu tânărului baterist Lucian Fabro. L-am recunoscut, cu plăcere și surpriză, pe pianistul Ciprian Oancea, copilul minune descoperit de fondatorul festivalului sibian, Nicolae Ionescu, prin anii 1980. Apoi, Marius Popp - nume de referință al jazzului autohton - a propus un "string project" pe cât de original, pe atât de valoros. În pendant cu cvartetul de coarde, compozițiile sale își revelează latențe și frumuseți inedite. Fără baterie, dar susținut ritmic de un contrabasist empatic, dinamic și fantast - pe
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
spirit lucid, a cărui incisivitate contrabalansează duioșia inerentă a viorilor, violei și violoncelului. Rămâne de sperat că acest ciclu compozițional, numit de Popp "suită de jazz-pamflete", va fi întregit pe viitor. Dintre marii violoniști pe care i-a dat Franța jazzului, avurăm șansa de a-l revedea pe Didier Lockwood. Dacă în urmă cu două decenii, la prima sa apariție sibiană, interpretul lăsa pe alocuri impresia unei virtuozități factice, aproape narcisiste, acum constatăm că el a parcurs un real proces de
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
revedea pe Didier Lockwood. Dacă în urmă cu două decenii, la prima sa apariție sibiană, interpretul lăsa pe alocuri impresia unei virtuozități factice, aproape narcisiste, acum constatăm că el a parcurs un real proces de maturație, în litera și spiritul jazzului. În compania brianților săi discipoli, frații Thomas și David Enhco (primul la pian & vioară, al doilea la trompetă), sau de unul singur, Lockwood atinge culmi ale extazului violinistic ce l-ar putea eclipsa chiar pe Nigel Kennedy. Totul bazat pe
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
de a-și alcătui întregul recital din șansonete franțuzești a funționat în doi timpi: piese arhicunoscute din repertoriul unor Trenet, Piaf sau Brel redate liniar-patetic, urmate însă de o ameliorare palpabilă atunci când compozițiile aparțineau unor autori mai apropiați de limbajul jazzului: Claude Nougaro, Leo Ferrer. Un atu bine exploatat de Dee Dee este experiența ei din sfera dansului, ca și profesionalismul acompaniatorilor: Ira Coleman/bas, Marc Berthoumieux/acordeon, Jean-Marie Ecay/ghitară, plus bateristul argentinian Minino Garay. Muzicienilor de culoare le-a
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
anilor 1980. Competent susținut de parteneri (Mihai Petrescu/contrabas și britanicul Keith Hall la baterie), Marian Petrescu îi cucerește pe spectatori prin dexteritate, fluență și nuanțare a expresiei pianistice de factură net calofilă. O demonstrație a vitalității școlii poloneze de jazz a reprezentat-o recitalul cvintetului condus de legendarul Zbigniew Namyslowki. Deși a împlinit șapte decenii de viață, "Zbiggy" rămâne imbatabil în mânuirea saxofonului alto, iar în ultimii ani s-a preocupat de cultivarea noilor generații. De altfel, trombonistul actualului grup
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
Jacek Namyslowski, iar ceilalți juni - pianistul Slawomir Jaskulke, bateristul Grzegorz Grzyb și contrabasistul Michal Baranski - manifestă o impresionantă maturitate și flexibilitate în tratarea sofisticatelor teme compuse de lider. Aidoma colegului său polonez, trompetistul Enrico Rava e profund legat de destinul jazzului din patria sa. După o viață dedicată acestei muzici, el a devenit - chiar și pentru autosuficienta scenă transatlantică - un nume de referință, unul dintre puținii artiști capabili să perpetueze moștenirea milesdavisiană. Nu necesarmente întru literă, ci mai cu seamă întru
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
scenă pe Mary-Jane (Kirsten Dunst) într-o siropoasă producție de pe Broadway, unde juna încearcă căznit să intre în tiparul blondei Marlin Monroe sau al unui avatar al ei. Dar și revenirea la standardul mizerabilist de Cenușăreasă pe scena clubului de jazz, unde M.J. profesează ca waitress & singer deopotrivă are aerul fals al unei operații estetice nereușite cam în felul în care-și aranjează Picasso personajele cubiste, cu ochiul în gură și nasul în loc de pipă. Oricum, după performanța de musical, MJ ne
Spiderman revine! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9665_a_10990]
-
cinematografului (Concesii sentimentale, cu remarci subtile asupra jocului actorilor Rudolf Valentino, Jacques Catelain, Rod la Roque, Paul Richter, Gaidarov ș.a.15), galelor de box16, varieteurilor (O noapte la Alcazar d'été), recepțiilor (Recepția de la d-l Suisse, cu orchestră de jazz, cu poeți avangardiști, cu dansatoare exotice și interpretări din piesa Cocoșul negru al lui Victor Eftimiu), ștrandurilor și sejururilor pe litoralul Mării Negre (la Balcic, la Techirghiol-Movilă ori la Farul Tuzla). Rareori acești tineri citesc (romanul lui Proust sau Les Faux
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
fie invalidă sau factice. Dacă naive, infantile, invalide ori factice pot fi muzicile neoclasico-postseriale, repetitiv-minimaliste, ludic-improvizatorice sau cele electronico-acustice - acestea fiind cele patru direcții principale ale noii componistici nord-americane. Unde mai pui că mai toate poartă surâsul natural, firesc al jazz-ului, cu spiritul său libertin, imprevizibil. Chiar și atunci când e vorba despre muzica asistată de ordinator, cu organizările ei fractale, se simte o anume detașare și o cât de discretă propensiune pentru jocul spontan, oarecum gratuit. Nu știu dacă pe
O. K. by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9689_a_11014]
-
la Moscova, unde nu mai ajung niciodată!”. Just! Cineva spunea că nu vrea să revadă filmele unui tînăr regizor. Just! E dreptul oricui să nu revadă un film, ori un spectacol. Eu aș revedea la infinit Noaptea iguanei, All that jazz, Hair, Evita, Unchiul Vanea, Cinema Paradiso, ori Roma, dar nu și La vita e bella, La grande bouffe sau peliculele marelui Antonioni. Din Concertul lui Mihăileanu am revăzut, de zece ori, doar ultimele 15 minute. Aș revedea oricînd Revizorul lui
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
ploaia. Arca Guvernelor Aliate se putea vedea de departe, fiind cea mai mare din toate vasele; luminile îi străluceau peste întinderea de ape ca lumina unui soare de care nimeni nu-și aducea aminte. Deși orchestra cânta melodii vesele de jazz și cha-cha-cha, în jurul vasului pluteau regrete și tristețe. Singurul pasager fericit era Luis. Din păcate trupul său nu rezistase operației și se stinsese în mai puțin de o oră de la transplant, însă fiecare organ donat se afla acum pe arcă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
se difuzau prin televiziunea cu circuit închis filme clasice și filme pentru adulți, iar programul animatorilor era atrăgător. Își petreceau mult timp pe punte, admirând valurile sau apusul soarelui, apoi dansau până târziu, adormind spre dimineață în ritmuri leneșe de jazz. De la un moment dat însă, începură să se plictisească, iar croaziera de vis devenise rutină. Aveau impresia că merg la plajă ca și cum ar fi mers la serviciu: dacă veneau mai devreme prindeau un șezlong lângă piscină la fel cum prinzi
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
oricărui sentiment de acest fel. Înverșunarea mea a început să crească de când vizavi s-a mutat un cuplu de tineri îndrăgostiți. Era iar vară, colecția mea de fluturi întinsă pe balcon, vacanța prea lungă și prea caldă, multe texte neterminate, jazz și limonadă într-un vas imens pe masa din bucătărie. În după-masa aceea vorbeau despre pantalonii ei recent modificați pentru cocktail, doar nu o să meargă la terasă în vechii ei pantaloni albaștri. Tăcere câteva clipe și apoi vocea ei chemându
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
fost În sală de cîteva ori, cînd publicul ieșea după numai juma’ de oră! D-apăi să reziste o jumătate de zi, la greoiul Claudel!... În timp ce citeam finalul cărții lui Troyat despre Cehov, la tv era programat excepționalul film All that jazz. Anton Pavlovici murea, printr-un mixaj cutremurător, odată cu eroul peliculei lui Bob Fosse. Amîndoi, detașați de moar te, printr-o ironie comună, specifică marilor spirite... Bob Hope, despre o colegă fără har, care se visa pianistă :” CÎnd ea a Început
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
vadul creat sub piciorul unei virgule. În ciuda indicatorului care vă confirmă că sunteți pe drumul cel bun către destinație, ignorând vocea de sirenă Împăiată a GPS-ului - „Pentru a ajunge În punctul B, păstrați direcția Înainte“ -, așa cum un trompetist de jazz, Înainte de a-și termina aerul din plămâni, spre a nu sugruma sunetul care se naște, Își Începe respirația circulară , trageți de volan spre dreapta, părăsiți autostrada și intrați pe unul dintre brațele cu care caracatița de beton se Îmbrățișează singură
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
o întindere de braț. Această scindare între dragoste și prietenie este una din temele filmului lui Sergio Leone, un film care unește cruzimea cu sensibilitatea într-un cocteil din care fac parte și decorurile anilor '20, art nouveau-ul, rococoul kitshcos, jazz-ul intermitent, rag time, și pocnetul sticlelor de șampanie, și whiskyul de contrabandă în vremea prohibiției, charlestonul și fox-trott-ul, ceva din șarmul petrecerilor Marelui Gatsby, muzica lui Ennio Morricone într-o atmosferă lichioroasă a unui vis neîntrerupt printre care și
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire!" - tot ce ține de impurele senzații, se transmite tot printr-un fel de senzorialitate, e filozofia muzicală a lui Barbu. O filozofie, de fapt, supramuzicală, ca gasteropodele. Muzica de prăbușire, de "înșurupare", însoțește, jazz metafizic, nunțile necesare. De aici, și din cîte-un Morgenstimmung rătăcit într-o literatură altminteri pragmatică, părînd a ține, în ciuda poporului ei, cu furnica, nu cu greierele, ies romanele muzicale. Puține la număr, definind, fiecare, cîte o nișă, în felul ei
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
de tinichea galbenă și e cel mai adevărat tovarăș de liniște. Cu o simplă atingere poate incendia cerul și casele și vegetația. Ai vrea bani de mărimea ei. Acolo unde este Îți dă un sentiment de siguranță. În clubul de jazz pereții se Înmuiaseră parcă de respirația fierbinte a consumatorilor de hot-dog și vin fiert. Nu mai puteai suporta fumul de țigară și nici mirosul de transpirație. Lângă tine, două fete amețite de băutură Își balansau capul și mâinile În ritmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Numai că Alan nu le citea, ci se concentra asupra semaforului. Evalua greutatea și viteza potențială a mașinilor din jur. Mintea lui incisivă trecea de la penetrarea contorsionată din noaptea precedentă la calculele privind prezentul. Făcea asta în ritmul muzicii de jazz care răzbătea din cele opt boxe negre și romboidale, amplasate în mașină. Semaforul își schimbă culoarea și Alan apăsă pedala de accelerație cu bucuria nebună pe care ți-o dă numai reacția promptă a unui motor puternic. Continuă să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
obicei stăteam pe brațul fotoliului și uneori mă Îmbătam atît de tare Încît cădeam și-i aterizam În poală. RÎdea și, chiar dacă eu nu puteam să rîd efectiv, mă simțeam bine și era ca și cum aș fi rîs. Întotdeauna Îmi plăcuse jazzul, grație lui Fred Astaire, și acum au Început să-mi placă și chestii mai moderne. Puneam Întruna un disc ce se chema No Sun in Venice, era atît de ca lumea și de trist, cu Milt Jackson la vibrafon. CÎnd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
bătut În ușă cu dosul palmei durdulii și a strigat la noi să dăm mai Încet. Acestea, plus vizita din partea șefului pompierilor, au fost cele trei dăți cînd ne-a bătut cineva În ușă. Jerry m-a Învățat multe despre jazz, despre improvizație, despre cum să cînți schimbînd din mers registrele și alte asemenea lucruri, și mai tîrziu am Încorporat toate aceste noi cunoștințe În propriile mele compoziții. Uneori cîntam În timp ce Jerry vorbea. Purtam o cămașă albă cu dungi albastre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
iveală de accident. Sprijinindu-mă de geamul din spate al taxiului, m-am surprins că tresar de surescitare la vederea fluxurilor de trafic din intersecțiile de pe Western Avenue. Lăncile scăpărătoare ale luminii după-amiezei, refractate în ornamentele cromate, îmi sfâșiau pielea. Jazzul agresiv al grilajelor de radiator, mișcarea mașinilor îndreptându-se spre Aeroportul Londra de-a lungul benzilor opuse de circulație luminate de soare, obiectele stradale și indicatoarele de traseu - toate acestea păreau amenințătoare și suprarealiste, la fel de captivante ca niște aiuritoare jocuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]