2,342 matches
-
regele cauciucului și lucrînd cu Michelin ; a mai cultivat și coca, plantă medicinală pe atunci (da, americanii au uitat, poate, dar Coca-cola a fost "nășită" de Yersin!). Un geniu în halat alb, un Livingstone cu aere de Rimbaud rătăcind prin junglă (umbra marelui poet, de altfel contemporan cu Yersin și la fel de atras de misterele orientale, planînd deasupra romanului), cercetătorul a continuat strălucit un fel de tradiție medicală franceză, dacă e să ne amintim că în 1866, exploratorul Francis Garnier urca spre
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pot demonstra și constitui existența și prin posesia unor mărfuri. Prin aceasta el a desființat opoziția dintre universul mărfurilor lipsit de sens și individul plin de sens"352. De asemenea, "vegetația luxuriantă" a obiectelor pune problema relaționării umane în această junglă obiectuală în creștere, se pare că partenerii indivizilor moderni sunt mai mult obiectele decât oamenii, discursul obiectual întreținând un ritm care se impune. Baudrillard atrage atenția că senzația potrivit căreia obiectele sunt sclavii noștri din ce în ce mai performanți, asupra cărora avem o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
din timpul fizic, apte de a-i dezvălui eroului omnipotența iluziei universale (maya). Tot în literatura universală, i se poate găsi un corespondent în nuvela Djoumane (1870) de Prosper Mérimée, care descrie o aventură terifiant-erotică a unui locotenent european în jungla orientală, pusă în mișcare, stranie coincidență, din nou de un vrăjitor bătrân. Chiar și în literatura română, cred, se poate identifica un hipotext în Sfântul Andrei al lui Gane. Ion Vlad sintetizează destul de bine esența epică a nuvelei, insistând și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
măsură și atunci cresc lansările de idei oficiale amenințătoare pentru vulg. Stratagemele de acest fel sunt foarte vechi. Nu vor dispărea prea curând. Așa cum nu dispar omologiile dintre "primitivi" și "civilizați". Studiile făcute asupra așa-ziselor societăți primitive rătăcite prin junglă (le evocăm pe cele găsite și studiate prin anii 1930 de C. Lévi-Strauss cu soția în zona Matto Groso) arată că și acolo liderii grupurilor ori ale unor populații mai mari, împreună cu familiile lor, se abat de la angajamentele inițiale privind
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
panouri decorative a căror similitudine cu cele ale Ceciliei Cuțescu-Storck este izbitoare. Cu lecția bine învățată, Mina Byk proiectează nuduri într-un peisaj exotic, care se face ecoul celui tahitian din tablourile lui Gauguin. E ceva de exuberanță horticolă, de junglă tropicală, de seve care alimentează florile mari, cărnoase. Pe acest fundal, nudurile par să împrumute ceva din această exuberanță, feminitatea este explorată într-o dimensiune arhetipală. Senzualitatea nu are nimic artificial, construit, însă panourile evocă scenarii inițiatice ale unor surorități
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
posibilități, ajutat de imaginație și de toate simțurile sale acordate estetic. De la alegerea cărților, a tapițeriei, a culorilor, a materialelor, a parfumurilor, până la splendidele infinitezimale menite să stimuleze o sensibilitate nevrotică nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Claustrul monahal, jungla tropicală, taverna afumată sau cabina unui slup pot face obiectul unei cameristici rafinate. Astfel de mizanscene se constituie printr-o serie de grefe estetice. Chiar atunci când estetul decadent joacă cartea austerității, recompunând severitatea monahală a unei celule de schivnic cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
incorporată decorativ într-o frescă, gradul maxim de stilizare a luxurianței vegetale. Serafina Brukner subliniază nu doar evocarea tropicelor și a unei atmosfere de o deschidere spațială maximă către mările sudului și insulele din Pacific, ci și faptul că această junglă pictată constituie debutul artistei în pictura decorativă. Prin urmare, primul pas în acest sens Cecilia Cuțescu-Storck îl face prin construirea unui spațiu intim, protejat de figuri feminine în atitudini hieratice. Holul constituie intrarea în atelierul pictoriței, o anticameră, arta este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin construirea unui spațiu intim, protejat de figuri feminine în atitudini hieratice. Holul constituie intrarea în atelierul pictoriței, o anticameră, arta este spațiul de recluziune în care feminitatea se recuperează în contextul unei reverii amniotice în uterul vegetal al unei jungle tropicale. Reprezintă această junglă un paradis pierdut sau face aluzie la experiența tahitiană a lui Paul Gauguin de a cărei pictură Cecilia Cuțescu-Storck a fost puternic influențată? Spre deosebire de luxurianța vegetației pictată pe plafonul holului, în celelalte două săli, atelierul se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
intim, protejat de figuri feminine în atitudini hieratice. Holul constituie intrarea în atelierul pictoriței, o anticameră, arta este spațiul de recluziune în care feminitatea se recuperează în contextul unei reverii amniotice în uterul vegetal al unei jungle tropicale. Reprezintă această junglă un paradis pierdut sau face aluzie la experiența tahitiană a lui Paul Gauguin de a cărei pictură Cecilia Cuțescu-Storck a fost puternic influențată? Spre deosebire de luxurianța vegetației pictată pe plafonul holului, în celelalte două săli, atelierul se transformă într-un templu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sale, câteva fragmente vizând și impresia pe care o lasă această pictură murală. De pildă, în jurnalul Libertatea din 5 mai 1913, Cecilia Cuțescu-Storck citează următoarea apreciere cu privire la compoziția sa decorativă, focalizând prezența enigmatică a femeilor în decorul luxuriant al junglei captive, de apartament: "Atitudinile și ritmul sufletesc al acestor femei greco-romane, grațios împletite cu plantele, ni se pare un rebus inaccesibil"595. Sau sesizarea misterului ca numitor comun al picturii murale, mister pe care-l pun în valoare de la medalioane
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
of re-touching the Juans and the Hints it is all very well but I can't furbish (subl. în text, n.m.). I am like the tyger (în poesy) if I miss my first Spring I go growling back to my Jungle. There is no second. I can't correct I can't & I won't" (Kitson, 1989, p. 122). După ce am prezentat principalele caracteristici ale viziunilor empirice blakeene și etapele fundamentale ale procesului său de creație artistică, sunt pregătit să ofer
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
film). Outside, Albin Michel, 1981. L'Homme Atlantique, 1981 (film). L'Homme Atlantique, Minuit, 1982 (povestire). Savannah Bay, Minuit, 1982, ediție revizuită, 1983. Dialogo di Roma, 1982 (film). La Maladie de la mort, Minuit, 1982. Théâtre III: La Bête dans la jungle, după Henry James, adaptare de James Lord și Marguerite Duras; Les Papiers d'Aspern, după Henry James, adaptare de Marguerite Duras și Robert Antelme; La Danse de mort, după August Strindberg, adaptare de Marguerite Duras, Gallimard, 1984. L'Amant (Amantul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
se scurge în pante contrarii, ceea ce numim, adevăruri"218. Odată cu impunerea acestei viziuni, solemnitatea tragică se casează și lumea reflectată este lumea obișnuitului și a concretului. Este lumea vieții morale "care nu mai e o sucursală a paradisului, ci o junglă unde viața este făurită din omoruri". Domenach își intitulează sugestiv a doua parte a lucrării sale Renașterea Tragediei. În mod paradoxal, tragicul renaște într-o societate dominată de aparentă fericire și de "lucruri". Tragicul reînvie în acest univers uman care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fiecare cunoaște o dezvoltare: metaforică (pd (3) ASS) pentru "ochii" ("de tigru") și alegerea unei proprietăți (pd (3) PROPR) pentru "pomeți" ("înalți"). Asimilarea metaforică a "chipului": "sculptat în lemn" este urmată de două proprietăți ale acestui "lemn": "dur" și "din junglă". Comparația schemelor celor două secvențe permite identificarea lor structurală: dezvoltarea prin aspectualizare, apoi reformularea concluzivă în cele două cazuri. Diferențele sunt marcate de faptul că cele două secvențe pun accentul fiecare pe un element diferit: hainele (marcate depreciativ din punct
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
imagine și sub aspectul unei Terra incognita. Spațiul alterității reprezintă o zonă exterioară (...) care are drept caracteristică fundamentală inaccesibilitatea. Este însă evident faptul că această inaccesibilitate nu se referă numai la aspectul geografic al teritoriului celuilalt, cum ar fi deșertul, jungla, flora sau munții (...), dar și spațiile alterității sociale, mentale și culturale"170. În același timp, Bronislaw Geremek discută despre importanța pe care socialul îl are în stabilirea raportului dintre identitate și alteritate, considerând că "diversitatea formelor sociale unde apare marginalizarea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
familiar etc.), fie ca o modificare (nou) a cunoștințelor mobilizate și/sau mobilizabile. Exemplul (25) este probabil un caz-limită de modificare și joc de cunoștințe enciclopedice: (25) Așa cum se și aștepta, zări un leu chiar înainte de a ajunge la marginea junglei roșii. Firește, animalul nu semăna cu nici un fel de leu pămîntean. Avea o blană de culoare bordo intens ce abia se distingea de tufișurile purpurii unde stătea la pîndă. Avea opt picioare fără articulații, la fel de suple și de puternice precum
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Cu lopățica ne-am făcut în pământul ud și moale niște adâncituri de sprijin pentru picioare; Tarzan băgase în marșarier, noi împingeam, ploaia torențială curgea peste noi și țânțarii mușcau din carnea noastră la discreție. Văzusem cândva un film cu jungla din Matto Grosso din Brazilia, cu niște oameni care munceau zi lumină în niște condiții de groază, în ploaie, mușcați de șerpi, țânțari și păianjeni otrăvitori. Noi nu eram departe de acele condiții mizerabile ale oamenilor din jungla braziliană. Cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
film cu jungla din Matto Grosso din Brazilia, cu niște oameni care munceau zi lumină în niște condiții de groază, în ploaie, mușcați de șerpi, țânțari și păianjeni otrăvitori. Noi nu eram departe de acele condiții mizerabile ale oamenilor din jungla braziliană. Cu chiu și vai, după vreo oră, am ieșit din acea primejdie, am pus Zambilica pe drum solid și am hotărât să nu mai înaintăm în noaptea aceea din cauza vizibilității proaste. Ne-am spălat în apa canalului la lumina
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Oamenii se izbesc de pereți, la modul literal sau figurat, dacă spațiul este prea mic și restrîns. Alte exemple sînt: a sări un gard, a evada din închisoare, a închide pe cineva, a ascunde ceva, a-și face drum prin junglă, a se ridica la ceruri și a pogorî în iad. Efectul informației despre spațiu nu este determinat doar de felul în care aceasta este transmisă. Distanța de la care este prezentat spațiul afectează și imaginea care rezultă. Dacă spațiul este prezentat
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
scrisă în 1955. Aceasta constă într-un raport scris de prietenul lui Massuro către Ministerul de Război, în care prietenul încearcă să explice, sau mai degrabă să înțeleagă, lucrul misterios întîmplat lui Masssuro: pietrificarea sa treptată în timpul unei expediții în jungla Noii Guinee. Situația de limbaj personală este relevantă pentru înțelegerea povestirii care, prin structura sa puternic simbolică, este asemănătoare cu Inima întunericului de Joseph Conrad. Gerard Reve (n.1923) susține că a moștenit talentul verbal de la tatăl său, jurnalist comunist
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
contrazicând ororile din care s-a născut și între care se mișcă. Dar voi regăsi puterea, știu, voi primi totul cu bucurie și mirare. „Întoarce-te, Doamne, îmbărbătează sufletul meu, că nu în moarte e pomenirea ta.“ Acceptarea captivității, sălbătăcia junglei ? Cine știe cum se va răsuci cântecul revoltei noastre, singurul prin care existăm și rămânem. „Sunați la luna nouă din bucium, la începutul lunii, pentru ziua sărbătorii.“ ...Încerc să-mi dau seama unde am ajuns, cât e ceasul. Brațele somnului sunt încă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Da, de ieri... reuși să bâiguie. Ar fi vrut să-și amintească vreun amănunt, firele vre unei întâmplări care îi legase, gândurile nu îl serveau, nici glasul nu-și recăpătase puterea. Doar auzul, auzul insuportabil capta, de departe, urletul de junglă al zilei care-și trezea fiarele. Am coborât bagajele. Le-am lăsat la recepție. Credeam că îți bei deja cafeaua, continuă domnul din fotoliul de-alături. Reuși să-l vadă. Bust lat, gât scurt, ceafa masivă, mâinile placide, îngrijite. Negrul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
A.P. se aplecă, își descheiase cămașa, rămase în slip. Lunguieț, ascuțit, avansa împleticindu-se spre mare, apa îl cuprinse repede până la subțiori, îi linse umerii, părul lung, auriu. Se înveli în armura fluidă. Coborî, coborî mai mult, se destinse... hohotul junglei se stinse, pieri, nu mai auzi, deasupra, decât zăngănitul valurilor. Râvnită regăsire, uitarea merita prelungită oricât. Se scutură, într-un târziu : mantia căzu, eliberând pletele, umerii, retrăgându-se de pe brațe, de pe genunchi. Tălpile reîntâlniră nisipul fierbinte. Ridică privirea spre gura
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
deodată. Bine, a zis că nu vrea, că nu râvnește la poziția asta, de era să mă și umfle râsul... Ia zi-i, cum stă treaba, e bolnavă și prezintă umflături? De un` să știu eu, Gore, că vraciul din junglă nu sunt?! Stau și eu, ca membrul de partid fără pretenții, mă uit, analizez la rece sau la cald, Îmi dau cu părerea. Sunt eu la Snagov acum sau cu voi, aci la masă? Am bemve, caien, merțedes? N am
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
gardă, altfel nu se mai poate. Numa` dușmani prin bloc, n-ați văzut cum se uitau? E lumea amărâtă, mă, nu mai știe de capul ei! Păi dacă fiecare e pentru el și nu mai e loc pentru avutul obștesc... Junglă, de ce n-ați anticipat? Gicu Îi Îndeamnă pe Sandu și pe Gore să dea ceștile pe gât. Hai, că vine ibricu`! Prea plângeți ca bocitoarele... Facem și plantoane, dacă e cazul, eu nu mă opun, sunt deschis la dialog. Da
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]