2,809 matches
-
plaja hibernală aminteau secvența dinaintea subitei expieri a pelerinului altui veac... În scenografia pustie a țărmului vinețiu Încercam să regăsesc trepiedul și năframa neagră a vechiului aparat fotografic, abandonate neantului care Închisese, brusc, ochii lui Aschenbach, Încă plini de lumina juvenilă a clipei Întrupate de Tadzio. Am avut surpriza de a descoperi, nu departe de impozantul hotel În care muribundul fusese turmentat de ultima fluturare morbidă a frumuseții, un vechi cimitir evreiesc În care aș fi putut vorbi, probabil, mamei mele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu el, dacă s-ar fi ivit prilejul, despre „barbaria entuziasmului”, frapanta sa formulare din Le mauvais demiurge... Ceea ce putea fi interesant, chiar și din punctul de vedere al unui profet nihilist și apocaliptic, era, credeam, tocmai relația dintre entuziasmul juvenil față de barbarie și scepticismul statornic față de civilizație, progres, democrație. Nu s-a ajuns la astfel de prea complicate și importante chestiuni. Părea pregătit pentru o seară destinsă, mozartiană, ca primăvara drogată de frumusețe a Parisului. Privirea și gestica sa, cerând
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ar putea evita să joace, din nou, rolul care Îl consacrase. „Rătăcitul”?... Neobișnuit, Încă, cu viața? Cu farsele ei confuze? Rătăcit, oricum, oriunde, oricând? În clipa când am deschis ușa clasei, am fost frapat de aspectul eteroclit, tipic american, al juvenilei asistențe. Nu puțini dintre studenți erau desculți... Efectul relaxant al superbei după-amieze de septembrie sau plăcerea de a contraria marțianul dresat, În bizara sa veche planetă natală, de rigide reguli și represalii? Dialogul cu clasa a devenit, curând, firesc. În ciuda
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
primul (și ultimul) care respinge noua ideologie. Frica Împiedică oamenii de la progres”. Frica? Da, fusese și frică, firește. Nu numai frică, Însă. Nu, nu doar frică, era gata să jure, să jure: nu doar frică! Era gata să jure În fața juvenilului auditoriu din Lumea Nouă că și dezgustul, și luciditatea, și integritatea, da, da, și integritatea, da, și ambiguitățile, și vulnerabilitatea Îl ținuseră pe bietul proscris departe de „progresul” omului nou și al vieții noi și al ideologiei noi. Lectura se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Balzac, Stendhal, Dostoievski), Îmbrățișându-ne, la sfârșit, ca „our new friends”. Delicata contrapondere a unui clasicism intelectual orgolios, detașat. Am contemplat, de asemeni, comportarea În preajma femeilor a cuceritorului faimos, cândva, pentru aventurile amoroase și numeroasele căsătorii-divorțuri. Redevenea cavalerul ușor arhaic, juvenila directitate americană potența curtenitoarea afabilitate, farmecul, ticul seducției, acum supravegheată, Încetinită. L-am urmărit și În tensionatele momente dinaintea apariției monografiei lui James Atlas, când se aștepta la indiscreții răuvoitoare din partea fiilor proveniți din căsătorii anterioare, ca și la cinice
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
admit. Sceptic, cum mă obișnuisem să fiu față de trofeele sociale, energetizat, mai curând, de pesimism și, uneori, de panică, suspectam succesul, refuzam euforia, deși știam că fără aceste Încurajări ale destinului nu aș fi supraviețuit, la o vârstă nu prea juvenilă, șocului derutant al libertății, adică exilului. Contorsionatul metabolism al dubiilor, specific unei structuri „agorafobe și introvertite”, cum mă descria recent un prieten... Surpriza nu fusese doar a mea. Contrarierea Patriei s-a dovedit mai spectaculoasă. Discretul ei locuitor, devenit, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se mai iartă. Bărbați, femei, oameni suntem! Dar să ajungi la 62 de ani călcând orbește dintr-o groapă În alta, dintr-o iluzie În alta?”. Dincolo de gropi și iluzii, pierdute cu vârstele pierdute, rămânea patosul angajării, al interogației, oroarea juvenilă față de minciună și oportunism, păstrată dincolo de vârste. Exacta evaluare a inevitabilului schimb de acomodări cu realitatea era mai ales un proces al maturității, desigur, când trecutul poate fi evaluat fără iluzii și narcisism, dar fraternizarea spontană cu umiliții și obidiții
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
celebru În toată lumea, dedicat fluviului care, tânjind spre mare, străbătea și conecta țări și istorii, unind Vestul cu Estul Europei. Dunărea albastră Își Încheie și astăzi traseul În Marea Neagră, la al cărei țărm depusesem, ani de-a rândul, omagiile mele juvenile. În aventura mea inginerească mă ocupasem, cândva, ca „cercetător științific”, de studiul calității fluviului, puternic poluat pe parcursul său final, românesc... Cursul stârnise doar un interes moderat printre studenții de la Bard, iar colegii profesori de la catedra de literatură se arătaseră mirați
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
hidraulice, dar și de romanul Atrium, În care destinul eroului central evolua simetric cu cel al râului În care se reflecta. Dinamica și zădărnicia schimbării, melancolia și trufia permanenței, fluiditatea, nemărginirea, senzualitatea selenară nu fuseseră, trebuia să admit, doar obsesii juvenile. A scrie, amintea conferențiarul, Înseamnă a „transcrie” ceva mai mare decât noi Înșine. Revenea, firesc, și În acest context, tema pribegiei, a rătăcirii, a Înstrăinării și a schimbării. Oaspetele s-a referit și la cartea sa despre exilul iudaic În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
viitorului. Acțiunea declară, până la urmă, ceea ce Pereira nu declarase, de fapt, de-a lungul narațiunii. Această modulare ironică este pregătită de semne mai curând tăcute și obscure, gradată scrutare psihologică a potențialităților somnolente. Senectutea solitară și resemnată așteptase ca invazia juvenilă a unor interlocutori ca Rossi și Marta să forțeze des-inhibarea. Pentru un obișnuit al „realismului socialist” transformarea evazionistului mizantrop și contemplativ Într-un om de acțiune nu putea să nu reamintească standardul „omului nou” În literatura „angajată” a primelor decenii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
purta marca atelierului care Îl confecționase: Legătoria STEINBERG, a tatălui său, Maurice Steinberg, legător de cărți și producător de ambalaje. Un fel de predestinare, s-ar zice, pentru artistul care avea să-i imprime numele nu doar În memoria publicului juvenil, ci și În aceea a unei mult mai largi audiențe a viitorului. „A purta o uniformă și a fi pe dedesubt un străin Însemna a experimenta stilul ca travestire. Orice afirmare de sine este o mascaradă. Lumea este o Românie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
riguros anonimat: nici o indicație despre numele redactorilor sau al colaboratorilor. Adevărați „cavaleri ai Misterului”, cum îi numește, intrigat, cronicarul revistei „Versuri și proză”, editată tot la Iași, aceștia par să provină din rândul liceenilor dispuși să-și sacrifice virtualele gloriole juvenile pentru a se manifesta în deplină libertate și a-și pregăti terenul în vederea unor eventuale evoluții ulterioare. Cercetări târzii au izbutit totuși să deconspire numele câtorva dintre ctitorii publicației: Eugen D. Siegler (viitorul Eugen Relgis), Albert Schreiber (alias A. Iecarim
FRONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287096_a_288425]
-
bănățean”, apoi în volum, cu Lumină întârziată (1967). Cartea stă sub semnul amintirilor tulburătoare ale vieții de lagăr, etapă care i-a marcat copilăria, acest ciclu fiind rescris ulterior sub titlul Ierburi amare și publicat în culegerea Toleranța (1995). Încântărilor juvenile în fața naturii și a iubirii, notate în versuri inegale sub raportul valorii, le ia locul, treptat, o poezie de meditație cu accente nostalgice, din care nu lipsește o fină autoironie. Începând cu Melior (1981), se observă o distilare mai accentuată
GANE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
mondenă europeană dispare în mod absurd. Normalul, modestul Erasmus Ionescu are funcția de martor imparțial și, în conflictul din interiorul familiei, rolul lui este neînsemnat. Trece și el prin tulburări erotice ale vârstei (sugestia este că el practică viciul solitudinii juvenile), dar suferințele sale nu interesează pe nimeni și nu complică în nici un fel viața familiei. Este ipostaza banală a fiului cuminte și înțelept, respectuos față de părinți, solidar cu frații săi. El își asumă rolul de a fi cronicarul onest al
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
mort / călcată de mașini pe stradă” (Epitaf). Poemele din Visul și veghea (1972) ilustrează și o sensibilă primenire formală. Locul vechilor compuneri narative și declamative e luat de piese concentrate și elaborate (rondele, de exemplu), corectând, uneori bacovian, fostele elanuri juvenile. D. își ia dreptul de a-și revizui conștiința moral-poetică și de a prefera alinierii nonsubordonarea: „Să sfărâmăm, / din când în când, / formulele de-a gata, blestematul / lanț al frazelor disciplinate, / ca niște soldați la instrucție! // Hai, rupeți rândurile!” (A
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
o culegere de proze scurte, acestea alcătuind însă, de fapt, o unică operă, aproape un mic roman lax) vehiculează motivele curente în proza optzeciștilor, aparținătoare biografismului minimalist, cotidianului prozaic (viața particulară a tânărului profesor din mediul rural, stagiul militar, erotismul juvenil, practica studențească, excursia la munte, tema părinților și, în legătură cu aceasta, ecouri din problematica „obsedantului deceniu”ș.a.). Nu anecdotica e importantă, ci tratarea ei. Poziția auctorială e flegmatică, aparent expurgată de afectivitate, „obiectivistă”. De sub cenușiul nespectaculosului răzbat totuși, semnificate implicit, zbateri
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
aștepta. Cert e că acesta nici n-are prea mult de așteptat, primește totul În timp record. Află că Textor a produs moartea unui coleg de clasă prin fierbinți rugăminți adresate lui Dumnezeu, că a Încetat În urma unui regretabile experiențe juvenile să mai creadă În Cel ce-l ajutase la ananghie și că, În sfîrșit, mai tîrziu, s-a Îndrăgostit În cimitir de o preafrumoasă domnișoară, violînd-o În incinta unui mic mausoleu. Fusese și a rămas singura lui experiență sexuală și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ar părea, atîta vreme cît revolta studențească n-a fost mai mult decît punctul terminus al unei „Îndoieli hiperbolice” pe care intelectualul francez postbelic a aprins-o În mintea francezului. Ne revoltăm, deci existăm, nimic mai mult. Pentru că, dincolo de energia juvenilă pusă În joc și dincoace, vorba vine, de manipulările la care a fost supusă, revolta aceasta a dovedit că francezii nu anticipau mare lucru din ceea ce următoarele decenii aveau să aducă În istoria lumii. Baudrillard Încheie Societatea de consum, În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
concert (1961). A mai semnat articole și cronici muzicale în periodice de specialitate. În 1977 emigrează, stabilindu-se la Paris. Prezumțiozitatea tânărului C., care afișa atitudini de rege exilat chiar și în fața lui E. Lovinescu, era prea puțin justificată. Încercările juvenile din Efluvii relevă îndemânare în versificație și un limbaj imagistic mai mult de factură simbolistă, dar reminiscențele din lirica lui Camil Baltazar, a lui Ion Vinea ori a lui Ion Barbu sunt numeroase, iar alunecarea în retorism frapează pe alocuri
CRISTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
sursă de informare despre crime și criminalitate, despre activitatea poliției și justiției. Televiziunile și ziarele se întrec în relatarea cât mai multor acte infracționale violente. În intervalul iunie-noiembrie 1993, relatările mass-media din SUA despre infracțiunile cu violență și despre violența juvenilă au crescut cu 400% (Fig. 4). Fig. 4. Dinamica infracțiunilor cu violență și frecvența relatărilor mass-media despre infracțiunile cu violență în SUA (după T. Chiricos et al., 1997, 343) Suprareprezentarea criminalității, în general, și a celei cu violență, în special
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tulburare de stress posttraumatic. Aceștia au fost intervievați cu SCID și SCID-S (SPITZER și colab., 1990Ă de către psihologi antrenați. DRAKE și VAILLANT (1985Ă studiază 369 bărbați dintr-un grup ce a fost recrutat ca și control în studiul delicvenței juvenile. Subiecții au fost chestionați 2 ore cu un interviu nestructurat de un clinician experimentat. CORYELL și ZIMMERMAN (1989Ă intervievează 185 rude de gradul I a unor persoane de control normale cu DIS și SIDP (PFOHL, 1982Ă. Ei au fost recrutați
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
comportamental. 11. Comportament sexual promisc; 12. Probleme comportamentale timpurii (de la vârste tinereă; 13. Lipsa unor scopuri relevante pe termen lung; 14. Impulsivitate; 15. Iresponsabilitate; 16. Refuzul de a accepta responsabilitatea pentru propriile acțiuni; 17. Relații maritale scurte, repetate; 18. Delicvență juvenilă; 19. Recidivism infracțional; 20. Versatilitate criminală. HARPUR și HAKSTIAN (citați de HARE și colab., 1990Ă au condus o analiză factorială detaliată a itemilor din PCL, care au convers spre identificarea a 2 factori majori. Factorul 1 se referă mai ales
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
2 Sens grandios al sinelui 15 Iresponsabilitate 4 Minciună patologică 13 Lipsa unor scopuri realiste pe termen lung 5 Manipularea altora 9 Stil de viață parazitar 6 Lipsa remușcărilor și vinovăției 12 Probleme comportamentale timpurii 8 Lipsa empatiei 18 Delicvență juvenilă 16 Neacceptarea responsabilității pentru propriile acțiuni 19 Recidivism 1 Farmec, șarm superficial 14 Impulsivitate 7 Afect superficial 3 Nevoie de stimulare 10 Slab control comportamental Psihopatia, așa cum poate fi ea circumscrisă prin PCL-R poate fi relativ ușor de identificat, cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unei personalități lirice aflate în plină formare și limpezire de sine, copleșită de imboldul transcrierii unui cert preaplin lăuntric încă nedecantat, dar animată de sârguință și conștientă de necesitatea rigorii. Prospețimea viziunii, dublată de o incontestabilă abilitate a versificării, postura juvenilă, postadolescentină, sensibilitatea „feminină”, propensiunea pentru universul silvestru sau bucolic, cu sugestii dintr-un fantastic de sorginte folclorică învestit cu rezonanțe mitico-magice, în descendență blagiană, sunt note caracteristice pentru poemele cele mai izbutite. În Primejdii lirice, se vădește un lirism discursiv
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
ședințele de cenaclu) și poetul și dramaturgul Wolf von Aichelburg. Deși nu fusese de acord cu scrisoarea adresată lui Lovinescu, Blaga rămâne o prezență vie și consistentă în cadrul acestei mișcări - care depășește rapid, prin seriozitate, deschidere și aplicație, faza entuziasmelor juvenile. „Revista Cercului Literar”, cu numai șase apariții (cinci numere lunare, între ianuarie și mai 1945, respectiv unul triplu, pentru lunile iunie, iulie și august), dovedește soliditate și amplitudine culturală, deschizându-se în egală măsură către „literatură, filosofie și artă”. Coordonată
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]