1,484 matches
-
fizică a teritoriilor locuite, cea simbolică este fluidă și este strâns legată de istorie, putându-se modifica de la o epocă la alta, în funcție de evoluția intereselor politice, econo-mice, militare sau culturale. Teoretizările filosofice și sociologice asupra spațiului se îndepărtează de perspectiva kantiană a spațiului categorie absolută spre "spațiul ca proces și în proces (adică spațiul și timpul conlucrând în devenire)"23. Ideea de spațiu este în strânsă legătură cu ideea de reprezentare, de subiectivitate și de identitate, iar hărțile devin constructe mentale
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
unghiul. A ridicat teodolitul și l-a întors cu degetele sale neîndemânatice (....)"101. Întâlnirea dintre cei doi savanți încheie romanul. Opiniile lor sunt contradictorii. "Adevărații tirani sunt legile naturii" susține Gauß în timp ce pentru Humboldt "rațiunea dă naștere legilor". Vechea tâmpenie kantiană", răspunde Gauß. Rațiunea nu dă naștere la nimic și are o putere redusă de cuprindere. Spațiul se curbează, iar timpul se dilată. Cine trasează o dreaptă, pornind dintr-un punct, și-o ține tot așa ajunge la un moment dat
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
părea de completă, ceea ce noi numim spiritul capitalismului. Dacă am fi obligați să facem un exercițiu invers, și anume să surprindem capitalismul într-un singur cuvânt, atunci acest cuvânt ar fi ,,libertate". Este vorba aici despre libertatea înțeleasă în sens kantian, în care omul este liber și datorează ascultare doar legii. Spiritul capitalismului înseamnă manifestare, acțiune, căutare, expansiune, știință, raționalitate, dar mai presus de toate înseamnă libertatea individului de a-și căuta și obține fericirea și de a-și împlini viața
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în fiecare zi în ,,bătălia" pe care o purtăm este tocmai nevoia de a satisface aceste interese și nevoi. Capitalismul a perfecționat această tendință, făcând din individ, din consumator, regele economiei. Este vorba despre o prelungire în economie a principiului Kantian conform căruia omul trebuie privit mereu ca scop și niciodată ca mijloc. În capitalism consumatorul este finalitatea oricărui demers. Un produs, o marfă, nevalidată de piață nu există. Nimeni nu produce ceva ce nu este cerut și consumat. În aceste
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
se gândește că într-o zi va fi un simplu cetățean și nu un demnitar.Suntem morali și din egoism sau poate în primul rând din egoism,deși Kant nu consideră gesturile făcute din interes ca fiind unele morale. Morala kantiană se situează dincolo de interes și egoism. Să luăm ca exemplu de discuție televiziunea. Multă lume se plânge de influența negativă pe care o are acest instrument în viața omului. Moraliștii de ocazie nu mai contenesc să ne ofere exemple rele
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
neprielnic. Însă, omul se naște înarmat cu posibilitatea de a realiza înțelepciunea practică și virtutea..."59. Morala este chemată să niveleze și să asigure corecta dispută a oamenilor pentru avere și nivel de trai. Vorbim aici despre morală în sens kantian, de set de reguli care trebuie asumate și respectate și nu despre morală în sens creștin, concept mult mai larg ce ar impune restricții în acțiunea umană economică, chiar și după pasul important făcut de Reformă. Omul moral este ființa
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de magie evocatoare". Iar puțin mai tîrziu, Mallarmé își propunea, în consens, ,a mistui și consuma lucrurile în numele unei purități centrale". Revendicîndu-se de la Mallarmé și de la simboliști, ,poezia pură" se vrea un concept privativ, adică, așa cum ar veni în termeni kantieni, o reprezentare ,în care nu se află nimic din ceea ce ține de percepția senzorială". Dar e cu putință așa ceva? Nu cumva avem a face cu o prea seducătoare himeră? Condiția sine qua non a lirismului astfel conceput e o dereificare
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
baza unor criterii. Cum ajungem la ele? Cum le valorificam valoarea și utilitatea? Dacă acestea sunt rezultatul unor experiențe culturale care se dovedesc incapabile să surprindă ce este unic și ireductibil într-o opera care se sustrage sensibilității canonice? Criticismul kantian? Nu, un travaliu prea obositor în fața fiecărei provocări. Poate că ar fi mai înțelept să păstrăm un clar-obscur în zona de inevitabilă redundanta a oricărui criteriu. În ciuda acestor precauții, orice ierarhie, oricât de reducționista ar fi, îl recomandă pe Mircea
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
umanism", Ed. George Coșbuc, 1994 23. Dragan Stoianovici, Teodor Dima, Andrei Marga, "Logică generală", E.D.P., București, 1991 24. Ludwig Wittgenstein, "Caietul albastru", Ed. Humanitas, București, 1993 25. Mircea Flonta, "Kant în lumea lui și în cea de azi. Zece studii kantiene", Ed. Polirom, Iași, 2005 26. *** Declarația Universală a Drepturilor Omului PROGRAMA pentru discipline socio-umane: Economie și Educație antreprenoriala A. NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programa se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul național de ocupare a posturilor didactice vacante
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
umanism", Ed. George Coșbuc, 1994 23. Dragan Stoianovici, Teodor Dima, Andrei Marga, "Logică generală", E.D.P., București, 1991 24. Ludwig Wittgenstein, "Caietul albastru", Ed. Humanitas, București, 1993 25. Mircea Flonta, "Kant în lumea lui și în cea de azi. Zece studii kantiene", Ed. Polirom, Iași, 2005 26. *** Declarația Universală a Drepturilor Omului PROGRAMA pentru discipline socio-umane: Economie și Educație antreprenoriala A. NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programa se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul național de ocupare a posturilor didactice vacante
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
hermeneutica drept o metodă filosofică este doar în parte corect, este posibil și un punct de vedere ontologic, relevând caracterul său universal în procesul de înțelegere, prezent în orice formă de cunoaștere, și, prin corelație - pentru a formula în termeni kantiani - examinând condițiile posibile, respectiv structurile transcendentale ale gândirii umane. Accentuând caracterul necesar al fondului aperceptiv în orice mod de cunoaștere, Gadamer se distanțează de viziunea gnoseologică tradițională a iluminismului, conform căreia cunoașterea ar reprezenta un proces activ de identificare a
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
direcție, "Philosophie der symbolischen Formen", a fost publicată în trei volume: "Die Sprache (Zur Phänomenologie der sprachlichen Form)" în 1923, "Das mythische Denken" în 1925 și "Phänomenologie der Erkenntnis" în 1929. În "Filozofia formelor simbolice" Cassirer a aplicat principiile gândirii kantiene în direcția elaborării unei teorii a culturii prin care afirma că limba, miturile, religia, arta, știința sunt forme simbolice, de unde și conceptul de om că "animal simbolic". În ciuda climatului politic nefavorabil, Cassirer a fost ales rector al Universității din Hamburg
Ernst Cassirer () [Corola-website/Science/298954_a_300283]
-
Schopenhauer, Kant și Hertz. Cartea este o trecere de la idealismul epistemologic schopenhauerian la un realism conceptual (Frege, Russell). Cea mai lungă parte este dedicată logicii, iar tema centrală este interpretarea propoziției. Cartea urmărește trasarea unei limite a limbajului (de inspirație kantiană), având menirea de a plasa celelalte părți ale filosofiei în sfera inefabilului. Semnul propozițional este identificat cu gândirea. El constă din cuvinte, deci este un fapt (3.14). Propoziția nu este luată aici cu sensul ei gramatical. Ea este un
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
între om și maimuță. Ulterior, s-a dovedit că ,descoperirea" cu pricina fusese falsă, teoria darwinistă rămînînd, pînă astăzi, nedemonstrată. Optica și teoria culorilor . Goethe a făcut multe încercări la culorile lumini, și la culorile optice și spectrale. În spiritul Kantian al "Teoriei cunoașterii", „teoria culorilor” a lui Goethe nu este o lucrare de științe naturale ci, este o învățătură a priceperii - nu fizică, ci metafizică. În această lucrare, el prin interpretarea lui a contrazis concepțiile lui Newton la descompunerea spectrală
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
pentru catedră. În 1770, Kant este în fine numit profesor titular ("professor ordinarius") la catedra de logică și metafizică cu a sa "Disertație asupra formei și principiilor lumii sensibile și ale lumii inteligibile". Este prima schiță a unei filozofii propriu-zis kantiene. În timpul primelor cursuri de iarnă va preda logică, metafizică, științele naturii și matematici, iar mai apoi cursuri de geografie fizică, de etică și de mecanică. Cursurile sale atrag rapid un numeros auditoriu. Până atunci, Kant publicase intens. Va înceta să
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
provoacă o "revoluție în reflecție". Kant crezuse până atunci că sursele cunoașterii nu se află în experiență ci în spirit, în rațiune. Aceasta era teoria intelectualistă sau dogmatismul. Pentru Hume, dimpotrivă, toate cunoștințele noastre sunt ivite din experiență. Originalitatea filozofiei kantiene, sprijinită pe progresul fizicii de la Galilei la Newton, va consta în încercarea unei sinteze a amândurora, ideea că experiența și judecata permit deopotrivă cunoașterea. Așa cum va scrie mai târziu, intuiția fără concept e oarbă iar conceptul fără intuiție este vid
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
va scrie mai târziu, intuiția fără concept e oarbă iar conceptul fără intuiție este vid. Ceea ce caută Kant e înainte de toate un fundament pentru uzul rațiunii, ceea ce implică recunoașterea limitelor puterii sale. Acestea vor fi temele celei dintâi mari opere kantiene (scrisă în patru luni), "Critica rațiunii pure", a cărei primă ediție datează din 1781. Kant avea 57 de ani și era deja celebru prin ceea ce publicase anterior, dar adevărata sa operă abia începe. Rațiunea nu poate cunoaște totul. Ea este
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
posibilitate ale cunoașterii au fost determinate în "Critica rațiunii pure", și ale libertății, al cărei fundament a fost stabilit în "Critica rațiunii practice". Aceasta e tema "Criticii puterii de judecare" care a apărut în 1790 și marchează desăvârșirea esențialului filozofiei kantiene. În 1780 devine membru în Senatul universității, iar în 1787 membru al Academiei de științe din Berlin. În semestrul de vară din 1786, este numit pentru prima oară rector, titlu conferit de Frederic II. Kant va rămâne profesor până în 1797
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
de Wilhelm Windelband, dar și a unor curente contemporane, cum ar fi filozofia Hannei Arendt sau a lui John Rawls, nu pot fi concepute în afara cunoașterii filozofiei lui Kant. Un studiu aprofundat al filozofiei presupune în mod necesar cunoașterea filozofiei kantiene.
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
esențele în regiune aprioristică, există de asemenea un „a priori” material. 3. În locul întrebării „Cum este posibil ca ceva să fie "dat" ?”, întrebarea fundamentală, spune Scheler, este mai degrabă „"Ce" este aceea ce se dă ?” 4. Scheler consideră falsă teoria kantiană conform căreia tot ceea ce e a trebuit să fie produs de intelect. El afirmă că nu intelectul stabilește legile naturii. El poate stabili cel mult convenții. 5. Nici nu este de acord că ceea ce e „a priori” e echivalent cu
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
sunt schimburile voluntare efectuate in cadrul pieții. Argumentul moral al lui Nozick pentru această teorie are la bază proprietatea asupra propriei persoane, care proprietate, susține el, este implicată de Formula Umanității a Imperativului Categoric: „Constrângerile colaterale asupra acțiunii reflectă principiul kantian fundamental că indivizii sunt scopuri și nu numai mijloace; ei nu pot fi sacrificați sau folosiți pentru înfăptuirea altor scopuri fără consimtământul lor. Indivizii sunt inviolabili.” Conform acestui argument, impozitarea progresivă va fi vazută de către autorul american ca fiind același
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
în istoria filosofiei europene. Dialogul "Theaitetos" al lui Platon conține substanța multora dintre discuțiile care se poartă și astăzi în teoria cunoașterii. Ca disciplină filosofică, desemnată cu numele de „teoria cunoașterii“, ea nu s-a constituit însă decât în cadrul cercurilor kantiene din universitățile germane, în secolul al XIX-lea. Teoria cunoașterii a dobândit însă un loc proeminent printre disciplinele filosofice. În cadrul filosofiei teoretice, scrie Schnädelbach, „teoria cunoașterii este acolo, de regulă, prima disciplină a ramurii, ceea ce scoate în evidență rangul ei
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
o raționalizare a sclaviei și o relativizare a răului. Răul nu trebuie relativizat, Satan este real, sursă a îndoielii și nesiguranței, ele însele mărturii ale imperfecțiunii noastre. Singura salvare în acest sens o poate reprezenta o credință universală de tip kantian în esența sacră a individului. Numai credința universală se sustrage, spre deosebire de adevărurile ideologice sau stohastice, de la impunerea forțată, transformând ideile nu în instrumente de tortură ci în adevăruri empirice. Din punct de vedere ontologic, Kolakowski profesează un antirealism. El critică
Leszek Kołakowski () [Corola-website/Science/305448_a_306777]
-
la sensul istoriei, conform căreia umanitatea nici nu progresează, nici nu regresează din punct de vedere moral, ci oscilează perpetuu între aceleași constante. Propunerea terminologică a lui Kant, având un caracter extrem de tehnic, nu s-a impus dincolo de limitele exegezei kantiene. În schimb, cuvântul „abderit” este prezent în numeroase dicționare ale limbilor moderne ca un neologism, e adevărat, livresc, dar aflat încă în uz.. Declinul cetății antice a început cu mult înainte de cataclismul din sec. IV d.Hr. care a distrus
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
în august 1964. Din 1965 se stabilește în București, unde va lucra ca cercetător la Centrul de Logică al Academiei Române, având drept domiciliu un apartament cu două camere unde Noica va ține seminarii private pe marginea filosofiei hegeliene, platonice sau kantiene. Printre participanți se numără mai tinerii săi colegi de la Centrul de Logică (Sorin Vieru) sau de la Institutul de Istoria Artei (Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu). In 1976, Constantin Noica îl întâlneste, la o lansare de carte care a avut loc
Constantin Noica () [Corola-website/Science/297472_a_298801]