1,876 matches
-
dacă rezultatele testului ar fi stabilit cu exactitate starea maximă stabilă a lactatului. Autorii au concluzionat, prin urmare, că testul Maxlass a lui Griess și asociații a identificat de fapt, starea stabilă de lactat, dar nu starea stabilă maximă a lactatului. Exactitatea acestui test rămâne să fie demonstrată. Trebuie menționat de asemenea că exactitatea testului prezentat în figura 26 nu a fost nici ea demonstrată. Probleme care apar în folosirea testelor de sânge, în vederea stabilirii vitezelor de antrenament O problemă în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sunt prezentați, pentru cele mai des folosite distanțe și pentru intervalul de odihnă de 10 și 30 secunde. O altă sursă de eroare poate apărea, dacă teste succesive de sânge, sunt făcute în diferite momente ale zilei. Curba de viteză - lactat tinde să se deplaseze la dreapta, începând de dimineață și continuând după masă. În conformitate cu rezultatele lui Olbrecht, sportivii tind să înoate mai repede după- masă, fără o creștere suplimentară a lactatului. Aceasta înseamnă că, vitezele de antrenament stabilite, prin teste
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
făcute în diferite momente ale zilei. Curba de viteză - lactat tinde să se deplaseze la dreapta, începând de dimineață și continuând după masă. În conformitate cu rezultatele lui Olbrecht, sportivii tind să înoate mai repede după- masă, fără o creștere suplimentară a lactatului. Aceasta înseamnă că, vitezele de antrenament stabilite, prin teste efectuate dupămasa, trebuie încetinite un pic, în cazul antrenamentelor de dimineața și viceversa. IV. 4. Recomandări de protocoale pentru teste de sânge Aparent nu există în prezent o metodă pentru determinarea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ne dau aproximări rezonabile. Eu recomand testul 6x300 m, prezentat în figura 24 și testul Maxlass. Ambele teste sunt mai ușor de administrat și de interpretat, decât testul de prag Simon ș testul de stabilire al pragului de modificare al lactatului. Eu am fost mulțumit de-a lungul anilor de testul 6x300 m. Pe de altă parte, testul Maxlass pare a fi o procedură, căreia trebuie să-i acordăm o atenție deosebită. Dacă creșterea vitezei este controlată cu grijă, este posibil
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
100 și 200 m ne furnizează cele mai bune informații pentru antrenamentul sprinterilor, în timp ce seria repetărilor de 400 m, ne dă cele mai exacte date pentru semifondiști și fondiști. Aceste protocoale au avantajul de a produce o curbă de viteză - lactat lină, care reprezintă starea antrenamentului, atât din punct de vedere aerob cât și anaerob, la cele două capete ale curbei, cu numeroase puncte între aceste două extremități. Un astfel de protocol pentru aceste teste este prezentat mai jos. Testele de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
prin acel test. IV.7. Monitorizarea progresului din antrenament Progresul din antrenament poate fi monitorizat prin compararea rezultatelor unui test de sânge, cu cele ale altui test. De exemplu, figura 25 arată o deplasare spre dreapta a curbei de viteză - lactat, la un test ulterior. Acesta este un rezultat bun, indicând o îmbunătățire a capacității aerobe. Ce se întâmplă, în cazul unui efect invers, atunci când curba se deplasează spre stânga, în urma unui test ulterior. În figura 26 timpii înotătorului au fost
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
glicogen muscular este scăzută, efortul depus pentru a înota repede, este așa de mare, încât sportivii nu vor putea face acest lucru. Încercarea lor de a face un efort maximal va produce un timp slab și o concentrație scăzută de lactat. Cu toate că, acest punct se va situa sub cel al unui test anterior el va indica o scădere substanțială a glicogenului muscular și nu o îmbunătățire a capacității aerobe. Un exemplu al unei deplasări înșelătoare a curbei de viteză-lactat spre dreapta
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
test anterior el va indica o scădere substanțială a glicogenului muscular și nu o îmbunătățire a capacității aerobe. Un exemplu al unei deplasări înșelătoare a curbei de viteză-lactat spre dreapta este prezentat în figura 29. În testul doi concentrația de lactat a fost mai scăzută la viteze submaximale, în timpul primelor 5 repetări, în comparație cu testul 1. Aceasta a determinat o deplasare a curbei de viteză- lactat spre dreapta, la primele cinci repetări, ale testului doi. Ne putem da seama că, s-a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
exemplul anterior, rezervele lui de glicogen sunt parțial consumate. În acest caz, sportivul nu trebuie să încerce să se antreneze la o viteză indicată de testul al doilea. El ar trebui să caute punctul de frângere al curbei (acolo unde lactatul sanguin începe să crească liniar) și să folosească această viteză, ca viteză de prag. Acest punct va identifica de obicei pragul anaerob individual exact, chiar dacă curba prezintă o deplasare falsă. Creșterea liniară a acidului lactic va începe la un nivel
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ușor spre stânga, în timpul celor trei repetări mai lente, și spre dreapta în timpul celor trei mai rapide. Observăm că, lungimea curbei s-a mărit. Aceasta înseamnă că, sportivul a fost capabil să obțină timp mai bun și un nivel de lactat mai ridicat, la repetarea finală a celui de-al doilea test. O astfel de curbă, ne arată probabil, o ușoară scădere a capacității aerobe, la viteze mai mici, și o îmbunătățire apreciabilă a capacității aerobe și anaerobe, la viteze mai
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
competițiile majore se apropie. Înotătorul, al cărui grafic este prezentat, are capacitatea de a înota la viteze de concurs, cu un aport mai mic al metabolismului anaerob, pe parcursul treisfertului cursei, așa cum ne arată graficul, prezentând o concentrație mai scăzută de lactat la mijlocul curbei. O capacitate anaerobă îmbunătățită se manifestă printr-o viteză mai mare și un nivel de lactat mai ridicat, la repetarea finală. Acest înotător ar trebui să aibă un ultim 50 m al cursei foarte puternic. Capacitatea aerobă poate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
concurs, cu un aport mai mic al metabolismului anaerob, pe parcursul treisfertului cursei, așa cum ne arată graficul, prezentând o concentrație mai scăzută de lactat la mijlocul curbei. O capacitate anaerobă îmbunătățită se manifestă printr-o viteză mai mare și un nivel de lactat mai ridicat, la repetarea finală. Acest înotător ar trebui să aibă un ultim 50 m al cursei foarte puternic. Capacitatea aerobă poate fi mai bună la viteze mari și mai slabă în timpul repetărilor mai lente, pentru că, curba prezintă aspecte diferite
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mai des întâlnite deplasări ale curbei de viteză-lactat este prezentată în figura 33. În acest caz, curba s-a deplasat spre dreapta, în timpul celui de-al doilea test. Observați că, viteza ultimei repetări a fost mai mică, și concentrația de lactat, în urma acestei repetări, nu a fost așa de mare ca cea din primul test. Două explicații posibile, ale unei astfel de deplasări sunt: 1. înotătorul nu a dat totul la ultima repetare. 2. capacitatea aerobă a înotătorului s-a îmbunătățit
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
antrenamentul intens de rezistență. IV.9. Compararea performanțelor viitoare Scopul final al curbelor de viteză-lactat este de a compara performanțele viitoare ale unui înotător, cu cele ale altuia, presupunând că, un înotător care înoată mai repede, cu un nivel al lactatului mai scăzut, ar trebui să fie mai rapid și la concurs. Această presupunere este justificată pentru grupuri neomogene de înotători. Trebuie să fim atenți atunci când analizăm membrii unui grup omogen. Sharp și asociații (1984) au comparat curbele de vitezălactat ale
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
se poate calcula o viteză medie pe 100 m de 1:10 (2.100:30=70 secunde). Olbrecht și colaboratorii au găsit că, viteza medie a unei repetări de T-30, corespunde foarte aproape cu acea viteză, care produce un lactat de 4 mmoli/l, determinat printr-un test tipic de sânge. Eu presupun, că această viteză corespunde chiar mai bine cu viteza de prag anaerob individual al fiecărui înotător, pentru că, înotătorii nu ar trebui să fie capabili să înoate peste
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Mostre de sânge au fost recoltate, imediat după a opta și după a cincisprezecea repetare. Acestea au fost comparate cu testele cele mai recente de sânge (5X300), pentru a determina cât de aproape se află viteza medie și concentrația de lactat, cu cele identificate, a fi pragul lor anaerob individual. Analizele statistice au arătat că nu a existat o diferență semnificativă între timpul mediu al distanței de 200 m și viteza lor de prag pentru repetările de 200 m. Diferența între
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cele identificate, a fi pragul lor anaerob individual. Analizele statistice au arătat că nu a existat o diferență semnificativă între timpul mediu al distanței de 200 m și viteza lor de prag pentru repetările de 200 m. Diferența între valorile lactatului sanguin din timpul seriei de 200 m și valoarea de prag nu a fost, de asemenea, semnificativă. Rezultatele sunt cuprinse în tabelul 6. Repetări de 30x100 m, 6x500 m și 4x800 m înotate cu pauze scurte (10-30 sec) au fost
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
testul de repetări. Mostre de sânge au fost recoltate la terminarea seriei sau în momentul abandonări testului, determinându-se concentrația de acid lactic. 26 din 33 de înotători au fost capabili să termine seria la viteza de prag. Valorile de lactat măsurate au fost între 3,3 și 4,8 mmoli/l. Cele mai multe abandonuri s-au înregistrat la seria de 4x800 m. Se pare că, viteza de prag stabilită prin testul de 15x200 m trebuie mărită cu 1-2 secunde pe 100
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sânge, atunci când au redus viteza cu 2 secunde pe 100 și la terminarea seriei. Doar 10 din 32 de sportivi au fost capabili să termine seria la viteza cerută. Toți acești sportivi au înotat repetări de sute. Variația nivelului de lactat a fost între 2,7 și 8,4 la cei care au abandonat, iar la cei care au terminat seria de 30x100 m a fost între 2,4 și 4,8 mmoli/l. Aceste rezultate au arătat că, testul de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
m și mai scurte. 10 din 12 înotători au fost capabili să termine seria de 30x100 m la o viteză mai mare, decât viteza de prag. Acești sportivi au înotat cu 2-3 secunde mai repede, rămânând la o concentrație de lactat specifică pragului anaerob. Aceasta înseamnă că viteza de prag, stabilită prin seria de repetări de 200 m, ar trebui redusă cu 2-3 secunde pe 100, atunci când distanța de repetare este de 100 m sau mai mică. Un test de repetări
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Viteza medie a fost înregistrată și comparată cu viteza de prag, care fusese calculată prin teste de sânge, efectuate cu câteva zile mai devreme. Mostre de sânge au fost de asemenea recoltate spre sfârșitul seriei pentru a determina concentrațiile de lactat pe care înotătorii le-au produs. Viteza de croazieră a fost în general mai mică decât viteza de prag stabilită prin teste de sânge. Concentrația de lactat era puțin peste cea de prag, la 5 dintre cei 12 subiecți, și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
au fost de asemenea recoltate spre sfârșitul seriei pentru a determina concentrațiile de lactat pe care înotătorii le-au produs. Viteza de croazieră a fost în general mai mică decât viteza de prag stabilită prin teste de sânge. Concentrația de lactat era puțin peste cea de prag, la 5 dintre cei 12 subiecți, și egală cu cea de prag, la ceilalți 7. Concluzia noastră a fost că, cu toate că viteza de croazieră aproximează viteza de prag, concentrația de lactat ne sugerează că
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sânge. Concentrația de lactat era puțin peste cea de prag, la 5 dintre cei 12 subiecți, și egală cu cea de prag, la ceilalți 7. Concluzia noastră a fost că, cu toate că viteza de croazieră aproximează viteza de prag, concentrația de lactat ne sugerează că unii dintre sportivi au înotat peste pragul lor anaerob individual. Acest lucru s-a datorat faptului că, intervalul de odihnă a fost în general mai mic decât 5 secunde. Bower (1985) a sugerat că un interval de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
10 secunde se vor scădea din intervalul de croazieră pentru a-l forța pe sportiv să înoate repetările la un efort mai mare. Repetările la intervale sunt probabil mai apropiate de cele de rezistență cu supraîncărcare și cu toleranță la lactat. Cel mai mare avantaj al intervalelor de croazieră este că ele asigură o înțelegere ușoară și o structurare realizabilă a antrenamentului de rezistență, ceea ce îl determină pe fiecare sportiv să se antreneze la viteza lui individuală, cea mai eficientă, pentru
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pentru înotători ai probelor de 400 m și mai scurte. Câteva teste de care dispunem, vor fi descrise în cel ce urmează. Teste de sânge În prezent, cea mai bună metodă de monitorizare a capacității anaerobe, este de a măsura lactatul maximal, după o probă de concurs. Dacă valori scăzute sunt cuplate cu performanțe slabe, înotătorul poate fi supraantrenat (cu condiția, desigur, că proba a fost înotată la un efort maximal). O anumită scădere a capacității anaerobe, este consecința unui volum
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]