3,375 matches
-
ele în circuite nesfârșite: mașinile dezirante sunt mașinile conectate corpului fără organe. Prin urmare, corpul fără organe înseamnă o procesualitate cu un potențial infinit de actualizare: un corp dezorganizat de fluxul perpetuu al dorinței, o stare de trecere, o multiplicitate latentă ca și intensitățile unui ou traversat de fluxurile devenirii (Deleuze și Guattari, 1972, p. 26Ă. Corpul fără organe este caracterizat printr-o intensitate de gradul zero a fluxului: fluxul nu se manifestă până la apariția unei mașini dezirante care să se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
gradul zero a fluxului: fluxul nu se manifestă până la apariția unei mașini dezirante care să se conecteze la corpul fără organe. Mașinile dezirante și corpul fără organe sunt două stări diferite ale aceluiași lucru: starea manifestată/actuală și starea nemanifestată/latentă a mașinii producătoare de fluxuri. Corpul fără organe este activat sau actualizat atunci când mașinile dezirante încep să producă fluxul conexiunilor. Dorința mașinică devine motorul care inițiază permanent noi topografii corporale, cartografieri ale fluxurilor și ale conexiunilor, asamblări rizomatice: deopotrivă întrupări
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sufletelor, a tuturor inițiatorilor și a tuturor energiilor” (1925-1926, p. 18). Când domnește pasivitatea însă, cultura, instituțiile „se osifică”, devin statice. De aceea, „într-o concepție dinamică a vieții”, trebuie să se asigure fiecăruia „putința de a-și dezvolta forțele latente în el”. Era în anii entuziasmului constructiv, imediat după Marea Unire, intelectualii erau animați de ideea datoriei către națiune, așa cum o formulase Vasile Pârvan. „Creația și cultura, credea Bărbat, n-au avut niciodată baze mai largi ca acum, căci niciodată
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a schimba „nevoile de viață ale unei societăți”, însoțită de credința că „popoarele, ca și indivizii, nu trebuie să caute în alții modele”, ci „printr-o concepție dinamică a vieții” să asigure fiecăruia „putința de a-și dezvolta forțele sale latente”, pare să preceadă orientarea actuală, vehiculând concepte ca: participare, creativitate socială, identitate culturală, democrație a culturii. Receptarea culturii nu mai poate fi redusă la consumul individual, adesea pasiv, nici la un ansamblu de bunuri și valori, ci devine o importantă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
lumi, primenită de forța primordială a flăcării. Pe plan microcosmic, focul are rolul de a transforma virtualitățile materiei în stare manifestă care să pună în mișcare potențialitățile gnoseologice ale umanului. Caracteristica principală a focului, de punere în act a puterilor latente ale elementelor arhetipale, face posibilă interferența permanentă, dintre universaliile ontologice. Astfel, într-o colindă bucovineană, apa se naște din foc care, la rândul lui, își are obârșia în "pomul vieții": "Acolo-n jos și mai în jos, / Pe cel câmpușor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
elevației spirituale și liant gnoseologic dintre pământ și cer, aerul reprezintă forța activă care pune în mișcare universul creației. Semnificând starea procesuală a materiei, pulsiunile lăuntrice, dar și desăvârșirea sufletului care se ipostaziază în lumea cognoscibilă, perceptibilă, aerul convertește starea latentă a formelor exterioare la devenire. În mitologia românească, aerul a fost asociat cu vântul, cu pomul vieții sau cu pasărea, elemente care fac posibilă continua relaționare dintre planul cosmic și planul terestru. În mentalitatea țăranului român, aerul, stricto sensu, reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
urmează altă logică decât cea a performanței (continuitatea, menținerea anumitor structuri, acțiunea politică, presiunile publice etc.), fapt ce conduce la disfuncțiile mai sus menționate. și totuși, birocrația nu prezintă doar disfuncții, ci are și consecințe neanticipate, dar pozitive sau funcții latente (Merton, 1936). Peter Blau (1955), într-un studiu realizat pe o agenție americană locală pentru ocuparea forței de muncă, se concentrează asupra reformei sistemului de control al productivității angajaților; astfel, este introdusă o statistică a tuturor activităților de înregistrare a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a crizei statului" Așadar, sfârșitul secolului XX este marcat de o chestionare profundă a principiilor de funcționare a statului, a birocrației publice și a mecanismelor acțiunii colective. Anii ’90 au făcut ca o serie de factori, până atunci mai degrabă latenți, să ducă la schimbarea contextului politicilor publice, supunând statul unei acute nevoi de schimbare. Nu doar criza financiară, acută în anii ’80, justifica reforma sectorului public, ci și alți factori începeau să contureze nevoia unei altfel de guvernări publice. Globalizarea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
p. 86) și solicită diferite indexări și rectificări bugetare. Pentru a putea influența politicile în scopul satisfacerii propriilor interese, grupurile de interese trebuie să depășească eventualele probleme de acțiune colectivă. Acestea constau în faptul că indivizii raționali dintr-un grup latent nu acționează voluntar în vederea atingerii scopurilor comune în lipsa unui sistem de aplicare a unor stimulente selective 1. Existența capacității de a deține stimulente selective nu este caracteristică tuturor grupurilor mari; „singurele organizații ce dețin stimulente selective sunt cele care au
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
selective nu este caracteristică tuturor grupurilor mari; „singurele organizații ce dețin stimulente selective sunt cele care au autoritatea și capacitatea de a fi coercitive și care au o sursă de unde obțin stimulente pozitive pe care să le ofere membrilor grupurilor latente” (Olson, 1965, p. 133). Pentru a fi capabile să dețină stimulente selective în scopul mobilizării membrilor, organizațiile trebuie să fie îndeajuns de puternice încât să poată oferi, pe lângă partea cuvenită fiecăruia din beneficiul colectiv, și o serie de produse secundare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
explică și predispoziția intersexualității. Clasificarea intersexualității Așa cum am menționat deja, la mulți bărbați și femei se pot pune în evidență, în proporții variabile, „caractere de tip feminin sau de tip masculin” (Maranonă. Se poate vorbi, în acest caz, despre „intersexualități latente”. Deși nu modifică semnificativ conduitele psihosexuale ale individului, ele dau totuși o anumită tentă discretă personalității respective, fie de „feminitate”, fie de „masculinitate”. Aceasta pune din nou în discuție „procesul diferențierii sexuale” în ceea ce privește constituirea „tipului sexual”. De „intersexualitatea latentă” se
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
intersexualități latente”. Deși nu modifică semnificativ conduitele psihosexuale ale individului, ele dau totuși o anumită tentă discretă personalității respective, fie de „feminitate”, fie de „masculinitate”. Aceasta pune din nou în discuție „procesul diferențierii sexuale” în ceea ce privește constituirea „tipului sexual”. De „intersexualitatea latentă” se leagă și „intersexualitatea parțială”, și „intersexualitatea unilaterală”. Diferențele intersexuale parțiale interesează numai anumite caractere sexuale secundare: pilozitatea la femei, ginecomastia la bărbați etc. Spre deosebire de tipurile de intersexualitate mai sus menționate, cu caracter de stabilitate, de factură constituțională, mai sunt
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
ascultăm bucăți muzicale, subliniind nașterea melodiilor din ordinea și dezordinea notelor. Era interesat de muzica nouă, de rolul restricțiilor din sistemele muzicale ortodoxe în apariția noului. O percepție pe care astăzi am numi-o fără îndoială "haotică", cu determinismul său latent, se află la baza înțelegerii în domeniului sunetelor. În calitate de teoretician, Michel Philippot s-a interesat de studiul proceselor de creație estetică pe care le-a analizat mulțumită unor metode de simulare provenind din cibernetică. Pentru el, organizarea elementelor determina opera
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Primul capitol al nuvelei Moara cu noroc îndeplinește și el funcția unui prolog, punând în opo ziție două concepții existențiale, două filozofii de viață (a mamei Anei și a lui Ghiță), sugerând un conflict între generații. Acest conflict rămâne însă latent, fiindcă mama Anei va accepta decizia tinerilor de a arenda hanul, tocmai pentru că ea optează pentru valorile familiei, nu pentru valori materiale. - Epilogul urmează deznodământului și prezintă succint evoluția în timp a personajelor sau ultimele consecințe ale acțiunii. Epilogul poate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sa și a fetei pe care o iubește. Neavând bani de nuntă, Petre nu se poate însura cu Marioara și situația disperată a flăcăului îi amintește lui Titu de vecinul lui din Pripas, Ion. Întreaga secvență sugerează un conflict social latent, generat de sărăcia țăranilor. În același timp, are rol în caracterizarea indirectă a personajelor, reliefând contrastul dintre calitățile umane ale tânărului țăran (fusese vrednic la oștire, ajungând caporal, o iubește pe Marioara, plin de tandrețe și recunoștință etc.) și condiția
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu timpul caracteristici dominante ale personalității și astfel isi pun pecetea asupra întregului comportament al individului. Prin formarea si stabilizarea unor însușiri caracteriale deficitare se ajunge la afirmarea unor comportamente antisociale care la început se exprima in mod indirect si latent, apoi, din ce in ce mai direct si intens. Educatorului in general si dirigintelui in special ii revin importante responsabilități in acest sens. Pentru a reuși este necesara o buna cunoaștere a cauzelor care au generat devianta. Un posibil inventar al cauzelor deviantei comportamentale
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
Philosophie, Berlin, Walter de Gruyter & Co. Verlag, 1964, p. 47). 109 Cunoscutele etape ale acestui proces sunt descrise astfel de către Blaga: " Fiecare concept are o fază, în care este el însuși (teza), dar fiecare concept conține în sine, în chip latent, și elemente, datorită cărora ele se transformă de la sine în antiteza sa, pentru ca apoi după ce a ieșit din sine conceptul, îmbogățit cu aventura alterității, să se întoarcă la sine, constituind o a treia stare, în care teza și antiteza se
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nou în concordanță cu viziunea lui diltheyeană "orice faptă pronunțat creatoare a unui om, începând de la un act personal de natură morală până la o operă constructivă în orice domeniu spiritual, poate fi interpretată ca expresie a unei metafizici, cel puțin latente, dacă nu declarate, a autorului ei", în vreme ce știința "a luat naștere printr-un act de renunțare [...] la contactul intim și permanent cu puterile demirgice ale omului". Apărând vehement importanța metafizicii, Blaga consideră că "știința nu o va putea înlocui niciodată
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Ele nu pot fi pe principiul stalinist! elemente de represiune, mașini impersonale de strivit oameni și destine prin exponenții înregimentați politic. Întreg factorul instituțional este de regândit dintr-o perspectivă pluralistă a exercitării cunoașterii și puterii. Decizionalul represiv e starea latentă a conflictelor. Concepția "absolutistă" a lui Foucault despre raporturile puterii-cunoaștere provine și din ipostaza sa de mare luptător, al doilea după Nietzsche, împotriva marelui mit occidental, cum numea gânditorul francez antinomia platoniciană cunoaștere-putere. Cu toate că societatea modernă este una politizată și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de partea Puterilor Centrale, urmată de Bulgaria, în octombrie 1915. Încă din mai 1915, Italia a ales tabăra franco-britanică, iar România i se alătură și ea în curînd. Războiul se împotmolește, pare fără sfîrșit și începe să stîrnească o nemulțumire latentă. În timpul acestei perioade, acțiunea Internaționalei poate fi rezumată într-un cuvînt: neant. În noiembrie 1914, C. Huysmans a transferat serviciile și arhivele Biroului Socialist Internațional în Olanda, teritoriu neutru, în care aduce, tocmai din grijă pentru neutralitate, mai mulți socialiști
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Prima parte a cărții, "descriptivă", introduce fișele unor vaste lecturi, în care forța analitică de asociere și disociere remodelează percepția cuminte, didactică, a relației dintre literatură și politică în istoria intelectuală a veacului XX. Discursul lui Caius Dobrescu, fățiș sau latent, este o perpetuă apărare și ilustrare a libertății și demnității artistului care își capătă sensul doar în interiorul sferei publice, specificul și noblețea aceluia realizându-se plenar în gândirea și exercițiul politicii. Pledoaria pentru gândirea politică cu responsabilitate civică (de aici
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
unui cap de pod de lungă perspectivă, cu valențele unui arc peste timp, prin organizarea referendumului din 1939 în provincia Hatay (pe atunci în cadrul Siriei), în urma căruia provincia specificată a revenit Turciei. În acest fel, Franța a amorsat o presiune latentă între Siria și Turcia, iar pe de altă parte și a creat o nișă pentru obținerea bunăvoinței Turciei, într-un moment în care statul turc reprezenta un obiectiv prioritar de interes pentru Germania în zona balcano-pontică. Într-o manieră similară
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
la momentul emoției brutale declanșatoare, în același timp, a resurselor primare de conservare -, o justificare gata pregătită actelor lor. Că aceste "accidente", comparabile între ele prin căderea ca un trăznet, implacabilă și de necontrolat, sînt, în subiacent, semne ale unei latente predestinări, se va înțelege treptat. Ele anunță însă o revelație, o deșteptare în lumina unei întîmplări sacrificiale care, în ambele cazuri, i-a avut protagoniști. Participanți agresivi, executori sau executanți aceasta este intrarea pe care și-o fac în roman
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
tolerată tacit de mamă (fie ea Lina, sau Lenora). Sentimentul apropierii riscate înflăcărează întotdeauna pe partenerii potențiali. Doctorul Walter și fiica Lenorei ajung cu mult înainte de încuviințarea (scandaloasă) a celei din urmă la o complicitate cu străfunduri sexuale. Conștiința incestului latent există la ambele personaje, uneori explicit formulat, precum în sinea fetei: "Cochetăria ei incestuoasă către Walter o slujise bine un timp, jocul nu se putea însă duce mai departe din atîtea pricini. De altfel, Aimée simțea că, printr-o ciudățenie
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
formă prin care spiritul creator-critic (ambivalența este o condiție în viziunea autorului și o realitate în ordinea operei) oferă cititorului o cale spre intimitatea operei analizate: Estetica admite azi curent că critica este o formă de creație negativă, o întîmpinare latentă a creației active. Înțelegi scrie Călinescu, enunțînd, în fapt, principiul empatiei în măsura în care te substitui creatorului. Atît pricepi din poezie cît poți pătrunde cu imaginația ta. Critica este invenție și analiza ei intră în sfera concretului. Critica înseamnă refacerea în plan
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]