12,109 matches
-
1003, 1004 - Cozia : izvoarele 1, 2, 3, 4 - Bivolari : izvoarele 1, 2 - Pausa : izvoarele 1, Remarcabilul rezultat al cercetărilor specialiștilor vremii a demonstrat competitivitatea apelor din Călimănești - Caciulata - Cozia cu acelea de la Wiesbaden, Bad - Nauheim, Evian, Aix - la - Chapelle, Aix - leș - Bain. {mprejurimile constituiau un prilej în plus de a vizita stațiunea: - locuri de agrement: parcuri, ștranduri, cazinouri, moteluri, restaurante, chempinguri.... - parcul din fața Pavilionului cu plante exotice și fântână cu amorez, - pavilioanele din lemn în aer liber - loc de exercitare a
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
TREBUIA PREDATĂ!” Autor: Emanuel Enache Publicat în: Ediția nr. 1745 din 11 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Europa era un loc zbuciumat după Primul Război Mondial. Oamenii își plângeau familiile pierdute în adrenalina bătăliilor, mirosul șobolanilor, al gazului și al leșurilor din tranșee încă mai putrezea aerul, iar ‘rețeaua monarhică’, odată un amalgam de idile și dramă, era acum înlocuită de conducători ce făceau parte din simplul popor, țărani buni ce nu știau ce să facă. Apoi, din negura nemțească, bântuit
„O LECȚIE DE ISTORIE CE NU TREBUIA PREDATĂ!” de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344138_a_345467]
-
Publicat în: Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017 Toate Articolele Autorului E bićhalde - xramosardi kaθar i Sylvia PLATH (27.10.1932 - 11.02.1963) - O lav jekhe gongrovesqo and-o vast jekhe patrinăqo? Na-i manθar. Na. Te na lies leș. Śut and-jekh phandlo moxtonorro? Te na lies leș. Na-i ćaćo. Jekh sovnakajutni angrusti e khameça and-e lesθe? Xoxavimata. Khanćimata. Dukh. Paxni p-jekh patrin, i uźi kakàvi Sar kana kiravdŏlas vâj pharravdŏlas Kòrkorri and-o ućipen e svakonesqo Maśkar kodola enă
SYLVIA PLATH de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344151_a_345480]
-
2017 Toate Articolele Autorului E bićhalde - xramosardi kaθar i Sylvia PLATH (27.10.1932 - 11.02.1963) - O lav jekhe gongrovesqo and-o vast jekhe patrinăqo? Na-i manθar. Na. Te na lies leș. Śut and-jekh phandlo moxtonorro? Te na lies leș. Na-i ćaćo. Jekh sovnakajutni angrusti e khameça and-e lesθe? Xoxavimata. Khanćimata. Dukh. Paxni p-jekh patrin, i uźi kakàvi Sar kana kiravdŏlas vâj pharravdŏlas Kòrkorri and-o ućipen e svakonesqo Maśkar kodola enă kale Àlpură Izdralăripen and-e dikhvalină I derăv tasavel
SYLVIA PLATH de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344151_a_345480]
-
and-o briśind să le rukha; Penqe ranika kiden len sar vaś-o naśipen, Tha’ lenqi darrin phandel len e phuvăθar. Avdĭvesθar ći maj kamav le’... Tha’ kana malavav lesqe bibolde dikhimata Vi e raklorresqo asajipe’, Xav solax șo na maj kamava leș - texaraθar. Nakhen e dĭvesa ’haj miazivav tuça buteder; Sar i xaningŏrri kaj ćhudel peș and-i len, Patărel peș khethanes e ćikaça Sar te thovel laqe e zèlena pana, i xaningŏrri melărel pesqi pani să. Kana ’aj kana o kamipen asal
OTILIA CAZIMIR de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344154_a_345483]
-
jekh cïrra o phund phirutno Inkerel pesθe o muj boldino. Mirro muj și śudro sar jekh muj bićaćo. ’Haj and-e jakha i dud del te mudarel peș Vi e dudale barresqe kaj te dudărel Jekh phraj kampel lesqe kaj te-amboldel leș. E krisăθe, k-o ’gor e ӡivipnasqo Ivăθe von liena penqo pokinipen Vi te jakha șo na ӡangle te roven Vi me jakha șo na asande nijekhvar. Te na anes manqe pale’ jorgovanosqe luludă Vaj țîre luludărde asajimata Amaro paśmilaj
OTILIA CAZIMIR de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344154_a_345483]
-
vi nasule jakhança, ’Haj bistares șo kana opral o iv și purrenqe mekhlimata, I ćĭk și mekhli țîre phirdenθar. Varesode vaxtesθar, svakone rătănθe, Anel manqe i lìndri po jekh bango suno Vi kodobor bilośalo kaj na ӡanav ćaće’ Te ӡivdem leș vaj kòrkorres dikhlem le’... O palutno kamipen inkerel peș Țîre xoxavne asajimatenθar, Sar phanden pen e luludă and-i bar E palutne phrajanθar e khamesqe... Avdĭves avilăs manθe e țațe vi laćhe jakhança, ’Haj ći pućhlem leș kaθar vov avel P
OTILIA CAZIMIR de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344154_a_345483]
-
ӡanav ćaće’ Te ӡivdem leș vaj kòrkorres dikhlem le’... O palutno kamipen inkerel peș Țîre xoxavne asajimatenθar, Sar phanden pen e luludă and-i bar E palutne phrajanθar e khamesqe... Avdĭves avilăs manθe e țațe vi laćhe jakhança, ’Haj ći pućhlem leș kaθar vov avel P-i luludĭ andar o ’gor e dromesqo Na pućhes la sosθar și luludărdi tuθar. Butvar dikhav țuț sar avelas i palutnivar Aćhindoj and-o ’gor e śopnăqo Mirre asavipnaça bistardo and-i kunӡ e mujesqi Vi e jakhanθe
OTILIA CAZIMIR de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344154_a_345483]
-
savaxt paruvalo Ulavel pesqo sanorro viś andar i balval Șo na și birovli fèri jekhe luludăqe Vaj luludĭ korkorre birovlăqe. Șo beng śaj ’kalavdăs țuț mirre dromesθe?... Te kamelas o avdĭvesutno ӡivipen te putarel man Vi lesqo devel te del leș manqe akana Să amari gudli benglin alosaravas. Me telărava e naisarde ileça Șo na kerav khanikasqe mekhipen Jekh pherdo dĭ e xolăça vi kamipnaça Bipatăvalo ’haj bilośalo ’haj śudrărdo. Dem e nakhutne kamipnasqe Odăqe dudŏrre vi jagenqe angarorre rimenθar Ratvale
OTILIA CAZIMIR de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344154_a_345483]
-
gavaleskă, le simagiareskă, Vânzătorului ambulant, celui ce vinde baloane, Phiriarne bikinaleskă, koleskă șo bichinel turaa, căruțașului cu baston îndoit, și mită, vurdoniareskă banghia rovliasa, o telal vastimos, Porcul, curcanul, gașca și rata, O balo, e gadra, e papin, e patka, leșuri de Crăciun să fie. Mulimata Krăchiuneskă te aven! Nici chiar taurul îngenunchiat Chi le guruves dino changende nu avea ochii că poporul Romany. na''s leș yakha sar e Români rashtra. În acea noapte el a populat Kodoia ratiate vo
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
vastimos, Porcul, curcanul, gașca și rata, O balo, e gadra, e papin, e patka, leșuri de Crăciun să fie. Mulimata Krăchiuneskă te aven! Nici chiar taurul îngenunchiat Chi le guruves dino changende nu avea ochii că poporul Romany. na''s leș yakha sar e Români rashtra. În acea noapte el a populat Kodoia ratiate vo manushimos kărdeas pentru mine puștiul ținut păduros, anda' mande o chucho than o veshalo, Măi întunecat și sălbatec Feder tamlo thai divio decât cerurile cele mai
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > PASTEL Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Leș larmes du ciel tombent, parfois , sans cesse ... Et leș fleurs du printemps coulent comme une promesse . Leurs petales volent, parfois , sur la vaste pelouse, Egarees , petulantes , dans une danse andalouse ... Je leș vois et j'admire leur parfum , leur candeur
PASTEL de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344223_a_345552]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > PASTEL Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Leș larmes du ciel tombent, parfois , sans cesse ... Et leș fleurs du printemps coulent comme une promesse . Leurs petales volent, parfois , sur la vaste pelouse, Egarees , petulantes , dans une danse andalouse ... Je leș vois et j'admire leur parfum , leur candeur Et je reve, en poemes : je suiș un songeur
PASTEL de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344223_a_345552]
-
2307 din 25 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Leș larmes du ciel tombent, parfois , sans cesse ... Et leș fleurs du printemps coulent comme une promesse . Leurs petales volent, parfois , sur la vaste pelouse, Egarees , petulantes , dans une danse andalouse ... Je leș vois et j'admire leur parfum , leur candeur Et je reve, en poemes : je suiș un songeur... Fortune, je me plonge dans mon propre pastel , Comme se cache , dans son nid, une docile hirondelle. Leș bourgeons, attendant le sourire du
PASTEL de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344223_a_345552]
-
dans une danse andalouse ... Je leș vois et j'admire leur parfum , leur candeur Et je reve, en poemes : je suiș un songeur... Fortune, je me plonge dans mon propre pastel , Comme se cache , dans son nid, une docile hirondelle. Leș bourgeons, attendant le sourire du soleil Enjoue, sur le ciel , parement et merveille, Restent , parfois , ebahis , en fraicheur du matin Et preparent, en silence , leur verdatre festin. L' herbe , partout , curieuse , leve să audacieuse tete Et recoit la pluie delicate
PASTEL de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344223_a_345552]
-
manush themestar bi-jando Aflând, la noi eu am poftit, Arakhlindoi, me amende akhardem, Străin fiind, dintru alt neam Nai amaro, avere ratestar El vrea să fie și țigan; Vo kamel te a"l vi Romoro; Pe dans' dreptatea-l prigonește Leș nashavel-les o chachimo Și el Alecu se numește. Thai vo Alecu și bushilo. Moșneagul O phuro Prea bucuros! la noi rămâi Barikano! Amende besh În asta noapte tu de mai; Kadaia ratiate tu thai sov; Sau și mai mult, nădăjduiesc
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
dulce E chirikli guli La loc cald se duce, Țațe thaneste jeal, Șade-n altă țară Beshel avre themeste Pan' de primăvară. Ji anglomilaieste. Asemenea cu păsărica, Sar vi e chirikli Și tânărul nu avea loc, Chi le ternes than leș na sas Deprinde nu putea nimica Khanchi chi dashtilas te karel Nici nu credea el în noroc. Chi ande bahtiate na pakialas. A lui era mai lumea toată, Leski sasas e phuv savori, Pentru de grijă-a să purtare Anda
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Thai vo chi-na-chi sikilo Nevoii îngrijăluiri, Le arakhimnasko kampimo', Si blestemând cu mari cuvinte, Th"armandinoi bare alaventsa, A soartei lui învăluiri, Leskia bahtakă astarimata, Zicea că dumnezeii grea Phen'las k'ăl devla pharo Certare lui au rânduit Dine-les leș o marimo' Și moarte, drept bun dar, cerea. Thai sar pokin mangălas o merimo'. Din sânul patriei răpit, Peskă themestar chordino, Ca un copil plângea cumplit Rovelas sar îk tsinoro El la aducerea aminte K'o goghiako andimo' De zilele
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
pictează delicate scene emoționante, pe fundalul cărora parcă auzi sonata „Claro de luna” a lui Beethoven. Dar, dincolo de simplitatea desăvîrșită a emoției pure, se desfasoara mai multe straturi de lectură, pe linia marilor poeți, ca la François Vilon: „Où șont leș gracieux galants/ Que je suivais au temps jadis,/ Și bien chantant, si bien parlant,/ Și plaisant en faits et en dits”. („Le testament”, XXIX). Sau la Rimbaud („Ophelie”): „Sur l'onde calm et noir où dorment leș etoiles/ La blanche
BAKI YMERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343173_a_344502]
-
Vilon: „Où șont leș gracieux galants/ Que je suivais au temps jadis,/ Și bien chantant, si bien parlant,/ Și plaisant en faits et en dits”. („Le testament”, XXIX). Sau la Rimbaud („Ophelie”): „Sur l'onde calm et noir où dorment leș etoiles/ La blanche Ophelie flotte comme un grand lys”. Și linia asta poate continua cu Pierre de Ronsard (Odes I, 17): „Mignonne, allons voir la roșe...” Uite aici perfecțiune: „Vino, iubito/ Să devenim vecinii luminii!/ Tu nici nu știi/ Că
BAKI YMERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343173_a_344502]
-
Acasă > Impact > Istorisire > PAS A PAS ... Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului J' ai goute , petit a petit , leș douleurs du ce monde . J ' ai passe , lentement , parmi șes pierres froides , insensibles , comme un rayon de lumiere . Maintenant , je cherche et je decouvre , pas a pas , son eternite .... Referință Bibliografica: Pas a pas ... / Georgeta Giurea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
PAS A PAS ... de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343229_a_344558]
-
Phuw si-jj-tar o kalo than paśimasqo kaθe on źinzona and-o 'viitoros: lenqe treptes kare urmisarna. Xawa i persika rozalia. Deśi gustosa zorales, ekh urma drabesqi girdas an m'o gevdes. Ama na putisarawa te dikhaw o drap, ni te śunaw leș, ni te axojaw leș, si ekh bidikhlo duśmaj. Kaka si-no-tar savrenqo diśinimos traśença, garavdo, kare aśi bowarla orkana, andar o but manuśa o zisorraqe kare beśena paś-i Atomiciko Ćentrala 'θar-i Baxtajj. Ekh urma drabesqi garavzi, bi muśaqi, tatsïzi, arakhizola an
PANƷENQE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343554_a_344883]
-
than paśimasqo kaθe on źinzona and-o 'viitoros: lenqe treptes kare urmisarna. Xawa i persika rozalia. Deśi gustosa zorales, ekh urma drabesqi girdas an m'o gevdes. Ama na putisarawa te dikhaw o drap, ni te śunaw leș, ni te axojaw leș, si ekh bidikhlo duśmaj. Kaka si-no-tar savrenqo diśinimos traśença, garavdo, kare aśi bowarla orkana, andar o but manuśa o zisorraqe kare beśena paś-i Atomiciko Ćentrala 'θar-i Baxtajj. Ekh urma drabesqi garavzi, bi muśaqi, tatsïzi, arakhizola an m'e kalorre ćelules
PANƷENQE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343554_a_344883]
-
beśena paś-i Atomiciko Ćentrala 'θar-i Baxtajj. Ekh urma drabesqi garavzi, bi muśaqi, tatsïzi, arakhizola an m'e kalorre ćelules. O gawuno thudari mukas kada źanzarimos 'po ekhe peretosθe perre neve thuderiaqo ''Dake na bumbujisarlas i Ćentrala nana mudarawas mân.'' Sjas leș pănd-u-śtar breś ! Aw-ta tuqe palpale, jiriso, merri Baxtajj butardan, kaθe o kïzaja aśi khelnas penqe avri pumare manuśença, baxtales. I phuw hen i bavlal, o haślamades hen o persikes, o pisajes hen o manuśa, me-l ka savre ke si-ne
PANƷENQE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343554_a_344883]
-
Autor: Cornelia Păun Publicat în: Ediția nr. 1731 din 27 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Juan Antonio Pellicer Nicolás: "Ensemble avec la mer" Traduit de l'espagnol par Dr. Cornelia Păun Heinzel Ancrés à la mer, țes rêves portés par leș vagues, arrivent aux portes inconnues en voyage sans retour à partir duquel tu ne peux pas échapper. Ils vont de pluș en plus loin et de pluș en plus petits tout comme leș jours passaient sans retour vivre - leș mains
JUAN ANTONIO PELLICER NICOLÁS ENSEMBLE AVEC LA MER de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377556_a_378885]