3,457 matches
-
Acasa > Poezie > Afectiune > CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC Autor: Doina Cotescu Publicat în: Ediția nr. 1929 din 12 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului uneori, seara târziu, când somnul nu este leac mă gândesc cu nostalgie la casa de lângă lac o căsuță mititică, ascunsă de salcii dese la bunica îndoită pe războiul ei când țese arunca suveica iute printre firele întinse cu piciorul pe pedală descurca mereu la ițe țesea până mai
CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381258_a_382587]
-
-și toarne încă un pahar de pălincă (al câtelea o fi fost, al treilea?), nărav moștenit de la soacra ei, care o învățase că „pălinca îți înveselește viața și îți descrețește fruntea la nevoie”. Uită, însă, să-i spună că efectul „leacului miraculos“ e de scurtă durată și că, după ce dispare, pârdalnica de viață e chiar mai cenușie decât înainte. Seara se încheie cu o rugăciune spusă de mamă cu voce tare, în timp ce băieții chicoteau și își dădeau ghionturi pe sub masă. - Ia
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
ninge de nu vezi la un metru `naintea ochilor? întrebă Sofica, speriată. - L-om duce pe Ionică în haltă, să luăm trenu` spre oraș, draga mamii, că altă cale nu-i! Acolo or fi doftori buni, să-i dea ceva leacuri, să-l facă bine, că acasă ne moare cu zâle! o lămuri ea. Se apucă să-l îmbrace grăbită pe băiat. Îl înfofoli cât putu mai bine, apoi îl înveli pe deasupra într-o pătură de lână. - Îs patru kilometri până-n
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
personalul până în oraș. Acolo găsiră un șofer care se îndură de ei și îi duse direct la spital. După ce îl consultă pe Ionică, doctorul fu destul de rezervat: - Băiatu` ți-o răcit la plămâni, trebuie să rămână aici, să-i dăm leacuri! Vino peste vreo săptămână, să vedem cum reacționează la tratament! Du-te să-ți vezi de prunci până atunci, de el avem noi grijă! Ilona abia se stăpâni să nu-i dea lacrimile. Nu fusese niciodată despărțită de vreunul dintre
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
17 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Edgar Allan Poe (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Din copilăria-mi simplă eu n-am fost ce alții erau lângă mine; în ochii mei avea un rost ceea ce altora nimic le spune; în pasiune fără leac m-am împrimăvărit adesea, nu pentru limitatul veac Suferințele-mi posace le-am adăpat din alte sfere căutând întruna viața în iubire, în mistere iar a inimii cântare răsunat-a cu lumină și-am iubit, iubirea-mi este neînțeleasă, fără
Ă de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381355_a_382684]
-
când se deschise, Și drumul ce s-a scurs până la stele. Tu, mamă, arma mea de mare avuție, Suflet bogat, trecut prin florile de liliac, Planta mea de trup, ce-o să mă doară, Și când voi fi dezbrăcată de orice leac. Tu, mamă, inima sufletului creștinesc, Baladă cu lacrimi în clocot cântată, Setea mea de viață, să te-nmuguresc Cu mugurii cei verzi, uitați la poartă. Lilia Manole Referință Bibliografică: TU, MAMĂ... Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1883
TU, MAMĂ... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381362_a_382691]
-
Așa se duc, ținând o floare, Copii, ce-au copilărit, târzii. Ei tot copii rămân și-atunce Ce oază astei clipe să-i găsim? Copilăria vine și se duce, Noi tot copii ne credem, cănd murim. Mi-ar fi de leac acea copilărie Dintâi, ce o gustam pe la chindii, Si de luminile, ce-ardeau în vie, Iar noi le absorbeam, fiind copii; Mi-ar fi plăcut să fiu, deodată, Cu-ai mei copii, copil și eu, Să văd cum curge viața
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
făcând loc interogațiilor mele interioare. Îmi e un dor nebun să te aud râzând, să scriem pe foi albe planuri impreună. Să știi! Așteptarea doare! Iar rănile îndoielilor, nu se vindecă simplu. Trebuie să faci un elixir din plante de leac numai pentru sufletul meu. Mă poți pierde...atât de ușor! --------------------------------- Cristina OPREA Craiova-Turda 13 aprilie 2016 Referință Bibliografică: Cristina OPREA - MESAJE POETICE (2) / Cristina Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1932, Anul VI, 15 aprilie 2016. Drepturi de Autor
MESAJE POETICE (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381441_a_382770]
-
ne-ncetat să sper. Cuvântul tău e alinare Și brațul tău sprijin la greu, Prezența ta e ușurare, Când drumul mă duce spre hău. Când lacrima îmi roura pe gene, Tu prietene-ai știut s-o ștergi, Mi-ai fost și leac și mângâiere, Lângă mine ai știut să mergi. Te-ai bucurat alăturea de mine Când visul mi s-a împlinit, Sunt liniștită și mi-e bine, Că pasul mi-este ocrotit. Prietene mă iartă de se poate, Când mai greșesc
PRIETENIILOR TRAINICE ŞI FRUMOASE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381470_a_382799]
-
nr. 1934 din 17 aprilie 2016. Edgar Allan Poe (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Din copilăria-mi simplă eu n-am fost ce alții erau lângă mine; în ochii mei avea un rost ceea ce altora nimic le spune; în pasiune fără leac m-am împrimăvărit adesea, nu pentru limitatul veac Suferințele-mi posace le-am adăpat din alte sfere căutând întruna viața în iubire, în mistere iar a inimii cântare răsunat-a cu lumină și-am iubit, iubirea-mi este neînțeleasă, fără
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
timpul pierdut, dar el face parte din plan. Viața e un drum inițiatic, așa că în basme. Atâta doar că aici nu e chiar totul posibil. Sau nu avem noi suficientă credință să facem totul cu putință. Aș vrea să descopăr leacul bolilor, să vindec oamenii. Nu sunt om de știință, sunt un mânuitor al cuvântului. Am incercat prin mine însămi o terapie prin cuvânt. Ținute în noi, trăirile tind să se reverse, să iasă la lumină. Și astfel, se instalează vindecarea
MINCIUNELE DE CASA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380873_a_382202]
-
Doamne,dintre oameni,răutatea, Și strânge suferință și durere la un loc, Poți pune lacăt,pe tărâmul ce ascunde moartea, Și arde tot păcatul,cu-ale Vieții limbi de foc! Atingeți haina de păcatul lumii, Spală-ne ochii,cu un leac făcut din tină, Și ne învață iar abecedarul rugăciunii, Ca să aflăm la suflet,Calea spre Lumină! Din patimile multe,ne ridică, Nu ne lăsa,că diavolul răcnește, Umblând în lung și-n lat,ca să înghită, Pe cei,ce cu viclene
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
Doamne,dintre oameni,răutatea,Și strânge suferință și durere la un loc,Poți pune lacăt,pe tărâmul ce ascunde moartea,Și arde tot păcatul,cu-ale Vieții limbi de foc! Atingeți haina de păcatul lumii,Spală-ne ochii,cu un leac făcut din tină,Și ne învață iar abecedarul rugăciunii,Ca să aflăm la suflet,Calea spre Lumină!Din patimile multe,ne ridică,Nu ne lăsa,că diavolul răcnește,Umblând în lung și-n lat,ca să înghită,Pe cei,ce cu viclene
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
primit! Dar câți din noi,de două mii de ani încoace, Din inimile noastre,am știut a face, Loc Sfânt,ca-n ele să se nască al nostru Domn iubit? Se naște Domnul,să ne dăruiască viață, Și să Ne-aducă leac,orice necazuri am avea! Dar câți am cuteza,privindu-i Sfânta față, Să-i spunem cu iubirea,despre care El ne-nvață: "Vino Hristoase și Te naște-n viața mea "? Se naște Domnul și ne pune o întrebare: Citește mai
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
primit!Dar câți din noi,de două mii de ani încoace,Din inimile noastre,am știut a face,Loc Sfânt,ca-n ele să se nască al nostru Domn iubit?Se naște Domnul,să ne dăruiască viață,Și să Ne-aducă leac,orice necazuri am avea!Dar câți am cuteza,privindu-i Sfânta față,Să-i spunem cu iubirea,despre care El ne-nvață:"Vino Hristoase și Te naște-n viața mea "? Se naște Domnul și ne pune o întrebare:... XXIV. RUGĂCIUNEA
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
Spre osânda omului!Care e nădejdea mare?... XXIX. ÎNTREBĂRI DE SUFLET!, de Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016. Întrebări de suflet! Spune-mi Doamne,ce să fac Ca să pot iubi? Dragostea,s-o ai ca leac, Cât timp vei trăi! Spune-mi Doamne,cum s-alin, Pe cel în necaz? Ia-i povara și-al lui chin, Tu,cu el,să rabzi! Spune-mi Doamne,cum voi duce Crucea,dacă-i grea? Greutatea ei ajunge, Cât
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
Spune-mi Doamne,cum să iert Când m-or supăra? Iubire să ai în piept, Căci iubind,vei și ierta! Citește mai mult Întrebări de suflet!Spune-mi Doamne,ce să facCa să pot iubi?Dragostea,s-o ai ca leac,Cât timp vei trăi!Spune-mi Doamne,cum s-alin,Pe cel în necaz? Ia-i povara și-al lui chin, Tu,cu el,să rabzi!Spune-mi Doamne,cum voi duceCrucea,dacă-i grea?Greutatea ei ajunge,Cât poți
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
care citez: Înger crescut din coasta unui drac Îmi murmur clipa, respirând speranță; Nimeni nu știe ce eforturi fac Să-mi țin oglinda firii în balanță. Câțiva prieteni chiar au încercat, Nădăjduind că dragostea mă schimbă, Să-mi caute un leac de vindecat Și mi-au extras otrava de sub limbă. Când vrut-am lumii-ntregi să-i fac pe plac, M-au luat unii de prost, alții de frate; M-am lămurit că nu pot să-i împac, Că fac eforturi
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
regret și acum, dar regretele-s mute... În continuare, poetul filozofează pe marginea trecerii timpului: Se mai petrece încă un an din veac, Parcă aud cum i se stinge clipa - Abia mai mișcă obosit aripa, Învins de boala vremii fără leac. (Numărătorii de secunde) Context în care, Nicolaie Dincă se cercetează și pe sine, în ipostaza de actor (și încă un actor înnăscut, cu priză la textul dramatic și la public: Traiectorii de cometă Nevăzute-n timp astral - Ne petrecem pe
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
în care îndoiala diminuase din credința pe care o nutrea în inima sa. Și totuși, gândea el, i se relatase cum Iisus înviase pe alții din morți, tămăduise orbi, șchiopi, leproși, lunateci sau demonizați. Faptul că orice boală își avea leac la învățătorul Iisus, la care se adăuga cuvântul său de o mare simplitate și frumusețe și împreună cu purtarea lui de o sfințenie covârșitoare cântăreau totuși mult în mintea și în inima sa. Faptul că bătrânul fariseu Boriel fusese un adept
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
s-a născut în comuna Aninoasa din județul Argeș, într-o familie cu 10 copii ai lui Stelian și Maria Stoica, la 21 Februarie 1935. Pe la vârsta de 12-13 ani s-a îmbolnăvit de inimă, dar s-a însănătoșit prin leacul Sf. Scripturi și a scrierilor religioase cunoscute prin Oastea Domnului. La 23 Iunie 1953 părăsește casa părintească pentru Casa Domnului la Schitul Slănic-Prahova, renăscut din numele de Gheorghe în cel de Gavriil. Tânărul monah a studiat la Seminarele Teologice de la
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
al dogmei singulare, Care domnea ca albul pe perete În astă țară, și... pe noi călare. Mergeam toți pe-același drum bătătorit, Nu puteam glumi, nici vorbă de bancuri! Vite ! Mugeam în țarcul bine păzit; Cuvântului liber nu-i găseam leacuri. Multe priviri am adunat în gânduri Rămase-n aparat cu diafilme, De când eram un copilaș cu... riduri Și condamnat (la activ) fără crime. Durerile s-au strâns în piramide Și-au izbucnit prin inime de tineri Într-un trecut cât
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
sclav al dogmei singulare,Care domnea ca albul pe pereteîn astă țară, și... pe noi călare.Mergeam toți pe-același drum bătătorit,Nu puteam glumi, nici vorbă de bancuri!Vite ! Mugeam în țarcul bine păzit;Cuvântului liber nu-i găseam leacuri.Multe priviri am adunat în gânduriRămase-n aparat cu diafilme, De când eram un copilaș cu... riduriși condamnat (la activ) fără crime.Durerile s-au strâns în piramideși-au izbucnit prin inime de tineriîntr-un trecut cât nu poate cuprindeîn inima-i hâdă
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
un castan, Pagina următoare, salcâm, Cartea aceasta a fost o pădure. Roagă-te pentru copacul sacrificat. Tu, stejarul și păpădia Sunteți aceeași plămadă, Doar că tu ai fost litera neagră, iar ei Sunt pagina albă. TAKE YOUR TIME Babă de leac, și tu te-ai întors în pământ. Acum îmi dau seama, la chip semănai cu Voltaire Iar la glas, cu Venera lui Botticelli. Și glasul tău mi-a rămas. De câte ori las să se-nvârte benzile lungi Pe magnetofoanele șubrede, infidele
VICTORIA DRAGU DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374452_a_375781]
-
de lemn, care nu ardea băgată-n foc, avea darul să-l hrănească pe flămând, chiar dacă se termina mâncarea-n blid; cana smălțuită scotea de neunde apă proaspătă pentru însetatul ajuns la ultimul liman. În fine, săcăteul adăpostea buruieni de leac, vindecătoare de orice boală, ieșind la iveală după nevoile mâinii căutătoare. -Cu astea a înduplecat Culai părinții fetei, zicând că așa comori vor ajuta, de-a lungul vremurilor, neamul pe cale să se ivească. -Și unde sunt darurile? -La adăpost! Lăsate
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]