1,571 matches
-
formulează o provocatoare teză polemică privind arta deceniilor de după proletcultism, dominată de neomodernism. După el, evoluția regresivă de tip neos-ar fi datorat unui metabolism cultural deviat și dorinței de a compensa hiatus-ul cultural al anilor '50". Vezi Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, Pitești, Editura Paralela 45, 2000, p. 100-101. (Note) 21Cornel Ungureanu, Geografia literară, p. 57. 22 Iulian Boldea, Ana Blandiana. Revelațiile poeziei, "Limba Română", nr. 7 8, anul XX, 2010, p. 57. 23Nicolae Manolescu, Generație
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
volum majoritatea eseurilor și unele cronici despre literatura franceză pe care le-am scris și publicat În ultimii șapte ani În presa culturală românească, În special, dar nu numai, În revista Observator Cultural, căreia Îi mulțumesc astfel : atît Ion Bogdan Lefter cît și Carmen Mușat au avut Încredere În mine. Voi Încerca să pun În valoare discursul literaturii franceze contemporane, prin intermediul lecturii unor autori, dar și al cîtorva cărți despre literatură. Voi Încerca să arăt că termeni pe care Îi credem
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
el vorbește și în numele Margueritei care nu a renunțat niciodată la acest vis de măreție. Povestea își are rădăcinile într-un anumit episod din viața Margueritei. În timpul vacanțelor de vară Michel și copilul Marguerite întâlniseră o familie olandeză aristocrată dar lefteră, familia Vietinghoff, de pe coasta Schveningen. Au ținut legătura, Michel având în cele din urmă o aventură la Paris cu soția Jeanne de Vietinghoff. Jeanne era o femeie sensibilă și cultivată, poate doar prea sensibilă la avansurile lui Michel, având în
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
înceapă o nouă etapă a vieții ei. Nomadismul îi fusese potolit temporar de un deceniu de hoinăreală. Era 1939 și izbucnea războiul. Germania a declarat război Franței pe 3 septembrie tocmai când Marguerite se întorcea din Alpii elvețieni. Marguerite era lefteră și singură, și nu avea de lucru: ce viitor ar fi putut avea? Era normal să accepte invitația lui Grace de a petrece iarna cu ea în apartamentul ei din Manhattan, pe Riverside, strada 448, aproape de Universitatea Columbia, unde Grace
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
alte posibile iubiri, iar războiul îl făcuse de netrecut. Mama ei vitregă, Christine de Crayencour, îmbătrânită și sărăcită, era abadonată fără resurse materiale undeva în mijlocul Franței, dar Marguerite nu avea bani să-i trimită. În America Marguerite era necunoscută, aproape lefteră și fără slujbă. Grace plătea pentru majoritatea lucrurilor necesare ceea ce o făcea pe extrem de independenta Marguerite să fie mai vulnerabilă decât putea suporta. Yourcenar s-a adresat cunoștințelor ei pariziene, dar scrisorile nu soseau și n-a ieșit nimic din
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
28, 1989; Constantin Pricop, în "Convorbiri literare", nr. 9, septembrie 1989; Marian Papahagi, Interpretări pe teme date, 1995; Marian Papahagi, în Dicționarul scriitorilor români. A-C, 1995; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, I, 2000; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, 2003; Alexandra Ciocârlie, în Dicționarul general al literaturii române, A/B, 2004; Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, vol. I, A-L
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1986; Nicolae Manolescu, Despre poezie, 1987; Al. Cistelecan, Poezie și livresc, 1987; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicționarul scriitorilor români, 2003; Rodica Ilie, Emil Brumaru, 2003; Ion Bogdan Lefter, în "Observator cultural", nr. 196, 25 noiembrie 2003; Nicolae Bârna, în Dicționarul general al literaturii române, A/B, 2004; Carmen Mușat, în "Observator cultural", nr. 213, 23 martie 2004; Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, 2005; Bianca Burța-Cernat, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Apocalipsa de carton, 1993; Radu G. Țeposu, Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, 1993; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, 1998; George Bădărău, în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 1999; Gheorghe Grigurcu, Poezia română contemporană, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, I, 2000; Nicolae Leahu, Poezia generației'80, 2000; Dumitru Chioaru, Developări în perspectivă; Gheorghe Mocuța, Sistemul modei optzeciste, 2004; Marin Mincu, Experimentalismul poetic românesc, 2006; Vasile Spiridon, în Dicționarul general al literaturii române
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
carton, 1993; Al. Andriescu, în "Convorbiri literare", nr. 4, martie 1994; Mircea A. Diaconu, în "România literară", nr. 20, 1994; Radu Andriescu, în "Timpul", nr. 2, 2000; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, II, 2000; Șerban Axinte, în Dicționarul general al literaturii române, L/O, 2005; Șerban Axinte, în "Tribuna", nr. 118/ 2007; Antonio Patraș, în "Analele Științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Seria
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, 1993; Mircea A. Diaconu, în "Luceafărul", nr. 48, 25 decembrie 1996; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, 1998; Constantin Miu, în "Steaua", nr. 2-3, februarie-martie 1997; Gh. Grigurcu, Poezie română contemporană, I, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, 2001; Marius Manta, în "Ateneu", nr. 9, septembrie 2002; Raluca Dună, în "Luceafărul", nr. 4, 5 februarie 2003; Ioan Holban, Istoria literaturii române contemporane. Portrete contemporane, I, 2003; Geo Vasile, în "Contemporanul. Ideea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
înfășoară în roșu" ***). Celelalte poeme din unicul volum de versuri al lui Constantin Pricop conțin fie tablouri statice, stilizate de un geometru impasibil, fie înscenări ironice ale luptei cu tentația histrionismului artistic (seria ingenioaselor Klee). Referințe critice (selectiv): Ion Bogdan Lefter, în "Viața Românească", nr. 9, septembrie, 1982; Ștefan Melancu, în "Echinox", nr. 10-11-12, octombrie-noiembrie-decembrie, 1982; Cristian Livescu, în "Steaua", nr. 10, octombrie, 1982; Val Condurache, în "Convorbiri literare", nr. 7, iulie, 1982; Alex Ștefănescu, în SLAST, 20 iunie 1982; Laurențiu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Proza, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012. Mircea Iorgulescu, Scriitori tineri contemporani, Editura Eminescu, București, 1978. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. Leahu, Nicolae, Poezia generației '80, Editura Cartier, Chișinău, 2000. Lefter, Ion Bogdan, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar bio-bibliografic, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Mincu, Marin, Poezie și generație, Editura Eminescu, București, 1975. Mincu, Marin, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Val Condurache, Farmecul narațiunii, CL, 1988, 6; Diana Adamek, „Anotimpurile după Zenovie”, ST, 1988, 7; Radu Săplăcan, Secvențe critice, AST, 1988, 7; Al. Dobrescu, Un tânăr prozator, VTRA, 1988, 12; Simion, Scriitori, IV, 714-719; Papahagi, Interpretări, 171-174; Glodeanu, Dimensiuni, 205-207; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, 261-262; Monica Gheț, Zenovie și anotimpurile din Mitteleuropa, OC, 2002, 111; Dicț. scriit. rom., IV, 683-685. M. S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
Cei mai cunoscuți scriitori postmoderniști români sunt: Mircea Nedelciu, Mircea Cărtărescu, Matei Vișniec, Simona Popescu, Gheorghe Crăciun, Traian T. Coșovei, Sorin Preda, Florin Iaru, Ion Stratan, Mariana Marin, Caius Dobrescu, Cristian Teodorescu, Cristian Popescu, Iustin Panța, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Carmen Mușat, Alexandru Mușina, Andrei Bodiu etc. 3.2. Genul epic. Elemente structurale în creația epică 3.2.1. Narațiunea. Tipologia textelor narative GENUL EPIC (gr. épos, epikós; lat. epicus - cuvânt, spunere, discurs, povestire) însumează clase de opere care apelează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Popescu), București, 1991; Cursa de 24 de ore, Timișoara, 1994; Poezii patriotice, Timișoara, 1995; Direcția optzeci în poezia română, I, Pitești, 2000; Mircea Cărtărescu, Brașov, 2000; Studii pe viață și pe moarte, Pitești, 2000; Jurnalexpress Europa 2000, pref. Ion Bogdan Lefter, Pitești, 2001; George Coșbuc, Brașov, 2002; Șapte teme ale romanului postpașoptist, Pitești, 2002. Antologii: Romanian Poets of the ’80s and ’90s, introd. edit. în colaborare cu Romulus Bucur, Pitești, 1999; Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, pref. edit., Brașov, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
1-2; Traian Ștef, Noul poem bacovian, VTRA, 1995, 1-2; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 38-40; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 75-76; Emilian Galaicu-Păun, Autoportret. „Înăuntru. Afară”. „Aproape nimic”-ul, VTRA, 1998, 3; Bucur, Poeți optzeciști, 30-34, 230-232; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, 70-72; Gheorghe Crăciun, Poezie de mare viteză pentru un alergător de cursă lungă, OC, 2000, 13; Simona Popescu, Despre numele care se destramă în alte geometrii, OC, 2000, 18; Grigurcu, Poezie, I, 132-134; Irina Marin, Coșbuc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
Ivănescu, Farmecele povestitorului, VTRA, 2000,3; Nicoleta Sălcudeanu, Cronică în fărâme, VTRA, 2000, 3; Cornel Moraru, Un prozator, VTRA, 2000, 3; Maria Ștefănescu, Elogiul fragmentarului, „Discobolul”, 2000, 34-36; Petraș, Panorama, 273-274; Catrinel Popa, Un roman al ratării, RL, 2002, 18; Lefter, Critica, 384-387. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
remarcă a criticului de la Viața românească înnobilarea prin etimologism în cazul trecerii personajului de la Tănase Lefterie (etimologic: mort și sărac) la impresionantul complex nominal Athanasiu Eleutherescu (etimologic: nemuritor și liber), fenomen care e de observat și pe traseul de la d. Lefter Popescu la Eleutheriu Popescu (Două loturi). Prin raportare la Nică a lui Ștefan a Petrei (sintagmă denomitativă cu valoare de biografie și încadrare în neam și spiță), Goe apare ca un nume suspendat, D-l în chestie neavînd un model
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
așa cum îi esențializează grațiile frumosul ei nume elenic; înstrăinarea omului într-o lume care nu-i mai aparține este sugerată magistral în Două loturi prin distanța semantică dintre toponim și antroponim: nenorocitele chivuțe își au bordeiul pe strada Emancipării iar Lefter Popescu își trăiește calvarul pe strada Pacienții! Personajele prozei mateine sunt așezate în marea lor majoritate sub pecetea tainei, taină în care le învăluie chiar intitularea căutat savantă și voit ambiguă a operelor, începînd chiar cu celebrele Pajere care își
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
oficial (Cațavencu, în bilețelul către Zoe: "Binevoiți dar a trece îndată pe la biroul nostru, spre a regula această afacere într-un chip mulțumitor pentru amîndouă părțile..."); cînd sugestia nu funcționează, se dau detalii privind dinamica și efectele actului vizat: "...d. Lefter a căzut pe o canapea sfărîmat de oboseală; a simțit că i se taie încheieturile [...]; a moțăit de cîteva ori și-a adormit. Femeia a șezut și ea pe un scaun, că nu mai putea de picioare și de mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
1992; Natașa blues, Iași, 1998; Iulia, Iași, 2002. Repere bibliografice: Andreea Deciu, Diletantismul la profesioniști, RL, 1992, 18; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1994, Liviu Antonesei, Jurnal din anii ciumei, Iași, 1995, 135; Alex. Ștefănescu, „Natașa blues”, RL, 1999, 1; Lefter, Scriit. rom. ’80 -’90, III, 147-148; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 388-389. S.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
apariția, orientarea și strategia revistei Observator cultural au fost simptomul noii etape a spiritului nostru public. În fine, România și-a găsit publicația care să dinamizeze, să primenească și să radicalizeze dezbaterile noastre cultural-ideologice, fiindcă directorul-fondator al revistei, Ion Bogdan Lefter, precum și echipa lui de redactori și colaboratori aveau în perioada lor de activitate o propunere concretă, formulată adesea explicit, inclusiv cu retorica manifestului: revizuirea drastică a canonului cultural-ideologic românesc, pe baza aderenței la o formă autohtonă de corectitudine politică. Spunând
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
formulată adesea explicit, inclusiv cu retorica manifestului: revizuirea drastică a canonului cultural-ideologic românesc, pe baza aderenței la o formă autohtonă de corectitudine politică. Spunând asta, salut totuși o atare formă asumată public de partizanat (ocazional dezmințită de însuși Ion Bogdan Lefter, în mod inexplicabil), deși sunt departe de a-i îmbrățișa conținutul ideologic. În fond, generația mea - Generația ’80 - și-a petrecut deceniul eponim în confuzia metapolitică și culturală a ceaușismului târziu, inclusiv prin aderența simultană la un postmodernism fără ideologie
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
studii în străinătate, adică tocmai a celor care vor avea un rol central în România de mâine, fie că revin acasă, fie că nu. În orice caz, 22 a făcut față cu greu concurenței Observatorului cultural din perioada Ion Bogdan Lefter, această din urmă publicație (altminteri cu o situație financiară confortabilă, grație unui mecena) având pe atunci și avantajul de a fi mimetic sincronă cu stânga universitară occidentală (în special americană), deci nu expunea vreunei „disonanțe cognitive” actuala generație de studenți
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cam în toate direcțiile, mai curând în linia unei onorabile tradiții, iar animozitățile ocazionale între această fostă tribună a spiritului critic exprimabil sub ceaușism și tribuna „noii direcții noi în cultura română”, Observator cultural gândit și condus de Ion Bogdan Lefter, mi-au părut prea marcate de idiosincrazii personale și prea eterogene pentru a putea fi formulate analitic ori subsumate unui program. Ludica Dilema, inițiată sub semnul „extremismului de centru” (ca să preiau titlul rubricii lui Radu Cosașu, potrivit pentru întreaga publicație
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]