1,578 matches
-
i-a închis telefonul, de unde acesta a dedus că la palat se petrec lucruri grave. Eugen Cristescu declară în continuare: Datorită faptului că nu aveau informații concrete despre ce se petrecea la Palat, Eugen Cristescu s-a deplasat la sediul Legației Germane, unde Karl Clodius, reprezentantul economic al Germaniei la București l-a anunțat de arestarea celor doi Antonești. Eugen Cristescu l-a anunțat și pe Tobescu, chemându-l să-l ia de la legație în jurul orei 9.00 seara. Eugen Cristescu
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
Eugen Cristescu s-a deplasat la sediul Legației Germane, unde Karl Clodius, reprezentantul economic al Germaniei la București l-a anunțat de arestarea celor doi Antonești. Eugen Cristescu l-a anunțat și pe Tobescu, chemându-l să-l ia de la legație în jurul orei 9.00 seara. Eugen Cristescu afirmă: Din declarație rezultă că gen. Constantin Tobescu nu intenționa să părăsească țara, așa cum va susține ulterior acuzarea la procesul acestuia. De asemenea, Eugen Cristescu confirmă teoria susținută de apărare în procesul gen
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
gen. Anton s-a prezentat cu ordinul la inspectorat, iar gen. Tobescu s-a supus imediat ordinului și i-a cedat comanda. După aceasta, împreună cu Eugen Cristescu, ar fi intenționat să fugă în Elveția, dar, nereușind să obțină vizele de la legația germană, "s-au înțeles să se ascundă undeva în țară". Decizia instanței confirmă că în data de 25 august 1944, gen. Constantin Tobescu a trimis "petiția de demisie, care nu a fost primită, fiind dat dezertor", după care a fugit
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
fără duminici. Satele franceze nu mai primesc agendele tradiționale. Franța anexează Avignonul și Comitatul Venaissin. La 19 februarie 1797, Napoleon Bonaparte îl constrânge pe Papă Pius al VI-lea să semneze "Tratatul de la Tolentino" cu Franța Directoratului, care concede Franței legațiile din Romagna, Bologna și Ferrara. La vestea asasinării generalului Duphot, Directoratul ordona, la 11 ianuarie 1798, ocuparea Romei. Gaspard Monge pleacă la 6 februarie la Romă. Revoluția izbucnește în oraș la 15 februarie. "Repubblica Română" este proclamata de poporul adunat
Papa Pius al VI-lea () [Corola-website/Science/305445_a_306774]
-
și soțul ei, Emil Petrașcu (1890 - 1967), fost profesor la Academia Militară, au fost urmăriți de Securitate. Emil Petrașcu, doctor în știinte radiofonice, a avut ""convorbiri suspecte din 1942 cu diferite elemente din Turcia. Tot în acel an a vizitat Legația Turciei"". Aceste indicii sumare au fost suficiente pentru ca Direcția a V-a a Securității să-i deschidă, la 7 aprilie 1956, "Dosar de verificare individual", fiind suspectat de spionaj în favoarea statului turc. În alt document al Securității, apărea o caracterizare
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
realistă. După ce dusese la bun sfârșit negocierile pentru vânzarea provinciei Alaska către Statele Unite, în 1869, Stoeckl și-a prezentat demisia pe motive de sănătate. Vladimir Andreevici Bodisko, fost agent al Companiei Ruso-Americane a fost desemnat temporar ca locțiitor al șefului legației Rusiei de la Washington. Ca soluție definitivă, Cancelarul Gorceakov a propus numirea protejatului său, , ca trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Rusiei în Statele Unite. Deși, inițial, Țarul Alexandru al II-lea al Rusiei avusese rețineri în legătură cu această numire, în cele din
Constantin Catacazi () [Corola-website/Science/312998_a_314327]
-
fi fost implicat ministrul Catacazi, nu a mai avut loc semnarea vreunui document oficial între cele două state. Pe 26 noiembrie 1871, Catacazi a informat Departamentul de Stat că Generalul Aleksandr Gorlov, atașatul militar al Rusiei, urma să preia conducerea Legației Imperiale a Rusiei la Washington. Tensiunea diplomatică generată de atitudinea lui Constantin Catacazi a fost atât de puternică, încât președintele Grant a considerat necesar să informeze Congresul printr-o înștiințare specială. Aceleeași informare a fost repetată în al treilea discurs
Constantin Catacazi () [Corola-website/Science/312998_a_314327]
-
care le-a adus unor reprezentanți ai guvernului și ingerințele repetate, prin diferite mijloace, în relațiile dintre Statele Unite și alte țări. În conformitate cu dorința mea, guvernul nostru a fost scutit de a mai avea relații cu Dl. Catacazi, iar conducerea treburilor legației imperiale a fost încredințată unui bărbat împotriva căruia nu se mai poate ridica nici cea mai mică obiecție."” Deși Konstantin Catacazi a părăsit Statele Unite, aceasta nu a dus la terminarea intrigilor sale. În 1872 a publicat o carte la Paris
Constantin Catacazi () [Corola-website/Science/312998_a_314327]
-
în creștere.” Agenția a fost evacuată din Palatul Poștelor la sfârșitul anului 1916, în condițiile ofensivei germane. «La 27 iulie 1917, Ministerul de Externe întreabă Ministerul Cultelor dacă agenția funcționează cumva la Iași. Pe adresa sa venise o telegramă de la legația din Paris cu această întrebare și trebuia să-i dea un răspuns. Răspunsul Ministerului Cultelor este ironic: „Domniile voastre ați fi fost în măsura de a ști ce s-a facut la evacuarea Bucureștilor?” (Arhiva MAE, Problema 105, vol. III.) Probabil
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
ironic: „Domniile voastre ați fi fost în măsura de a ști ce s-a facut la evacuarea Bucureștilor?” (Arhiva MAE, Problema 105, vol. III.) Probabil funcționarii ministerului au căutat agenția și n-au găsit-o, pentru că la 2 noiembrie 1917 anunță legația de la Paris că Agenția Română nu mai funcționează". După Primul Război Mondial, era fondată ca societate mixtă, la 16 iunie 1921, prima agenție națională de presă în accepțiune modernă: Orient Radio Rador. Noti Constantinde, secretar la Legația română din Paris
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
noiembrie 1917 anunță legația de la Paris că Agenția Română nu mai funcționează". După Primul Război Mondial, era fondată ca societate mixtă, la 16 iunie 1921, prima agenție națională de presă în accepțiune modernă: Orient Radio Rador. Noti Constantinde, secretar la Legația română din Paris și Sebastian Șerbescu, avocat, au fost persoanejele cheie ale înființării acestei agenții. Constantinde menționează în jurnalul său că ideea le-a venit într-o discuție banală: „Într-o zi mi-a propus să înființăm o agenție telegrafică
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
medicina. În perioada studiilor universitare, redactor la "Tribuna Ardealului" (1940-1944). Redactor responsabil al gazetei "Înfrățirea" din Târgu Mureș, între anii 1944-1945; redactor la pagina pentru Ardeal a ziarului "România Liberă" (1945-1946); redactor la "Lupta Ardealului" din Cluj (1946-1947); consilier la Legația Română din Budapesta (1948-1952). Director adjunct, apoi director al Direcției Presei din Ministerul Afacerilor Externe (1952-1956). În același timp a fost conferențiar la Catedra de Literatură română si universală la Institutul de Relații Internaționale. Consilier la Ambasada României din Belgrad
Francisc Păcurariu () [Corola-website/Science/314750_a_316079]
-
Thomas Woodrow Wilson. În perioada februarie-octombrie 1919 a fost secretarul particular al lui Iuliu Maniu, iar în perioada octombrie-decembrie 1919 al lui Alexandru Vaida-Voievod A participat la Conferința de Pace de la Paris. În perioada 1919-1920 a fost atașat diplomatic la Legația Română din Londra. A publicat nouă cărți în domeniul politic și diplomatic. Numele lui a rămas în istoria celui de-al Doilea Război Mondial. A fost trimisul extraordinar și plenipotențiar al României la Londra în perioada 1938-1940. Este cunoscut pentru
Viorel Tilea () [Corola-website/Science/313584_a_314913]
-
el a fost eliminat de două ori din rândul cetățenilor români de către extremiști politici. A fost martor și participant activ la toate marile evenimente ale poporului român din prima jumătate a secolului al XX-lea. A fost primul șef al Legației României din Londra, care a lucrat și a locuit în prestigioasa clădire situată în 1 Belgrave Square. Clădirea găzduiește astăzi spațiile de reprezentare diplomatică ale Ambasadei României și sediul Institutului Cultural Român. În anul 2009, la inițiativa ambasadorului Ion Jinga
Viorel Tilea () [Corola-website/Science/313584_a_314913]
-
atașat diplomatic. Numirea lui George-Valentin Bibescu era justificată de participarea sa la un raliu automobilistic în cursul căruia traversase Persia, ajungând până la Isfahan și fusese în misiune diplomatică la șahul Persiei. Gheorghe Stoicescu, care fusese numit de curând secretar de legație în cadrul Ministerului Afacerilor Străine, a avut ulterior o bogată experiență diplomatică. De asemenea, el era bine introdus în societatea vremii, însurându-se după câțiva ani cu Simone de Caillavet, nepoata lui Anatole France; căsătoria nu a durat însă, iar Simone
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Matila Ghyka și în studiul artelor plastice, învățându-l să aprecieze arta flamandă. Influenței lui Edmond Picard i se datorează preocupările de mai târziu a lui Matila Ghyka în domeniul esteticii. Întors la București, Matila Ghyka este numit atașat de legație la Legația Română din Berlin, ulterior se înscrie la concursul pentru atașat de legație, respectiv secretar III, la acesta din urmă, clasându-se al doilea. După un an, în timpul căreia a fost mai activ în saloanele societății berlineze decât pe
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
și în studiul artelor plastice, învățându-l să aprecieze arta flamandă. Influenței lui Edmond Picard i se datorează preocupările de mai târziu a lui Matila Ghyka în domeniul esteticii. Întors la București, Matila Ghyka este numit atașat de legație la Legația Română din Berlin, ulterior se înscrie la concursul pentru atașat de legație, respectiv secretar III, la acesta din urmă, clasându-se al doilea. După un an, în timpul căreia a fost mai activ în saloanele societății berlineze decât pe linie diplomatică
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
lui Edmond Picard i se datorează preocupările de mai târziu a lui Matila Ghyka în domeniul esteticii. Întors la București, Matila Ghyka este numit atașat de legație la Legația Română din Berlin, ulterior se înscrie la concursul pentru atașat de legație, respectiv secretar III, la acesta din urmă, clasându-se al doilea. După un an, în timpul căreia a fost mai activ în saloanele societății berlineze decât pe linie diplomatică, Ghyka și-a cerut transferul la legația română de la Londra, în speranța
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
la concursul pentru atașat de legație, respectiv secretar III, la acesta din urmă, clasându-se al doilea. După un an, în timpul căreia a fost mai activ în saloanele societății berlineze decât pe linie diplomatică, Ghyka și-a cerut transferul la legația română de la Londra, în speranța unei activități mai interesante. Ministru plenipotențiar al României la Curtea Saint James era Constantin G. Manu, cumnatul lui Gheorghe Grigore Cantacuzino (nababul), șeful Partidului Conservator, care, deși era în post de ambasador de peste zece ani
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Ministru plenipotențiar al României la Curtea Saint James era Constantin G. Manu, cumnatul lui Gheorghe Grigore Cantacuzino (nababul), șeful Partidului Conservator, care, deși era în post de ambasador de peste zece ani, nu învățase să vorbească engleza, astfel încât rapoartele lunare ale legației erau redactate alternativ de cei doi atașați, Matila Ghyka și Anton Bibescu. Profitând de faptul că, în anul următor (1911), Anton Bibescu fusese numit însărcinat cu afaceri al legației, Ghyka i-a cerut un concediu neoficial de un an de
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
zece ani, nu învățase să vorbească engleza, astfel încât rapoartele lunare ale legației erau redactate alternativ de cei doi atașați, Matila Ghyka și Anton Bibescu. Profitând de faptul că, în anul următor (1911), Anton Bibescu fusese numit însărcinat cu afaceri al legației, Ghyka i-a cerut un concediu neoficial de un an de zile pentru a face o călătorie în jurul lumii. Plecând cu vaporul la sfârșitul lunii iulie în Statele Unite, Matila Ghyka s-a oprit întâi la New York. Și-a câștigat existența
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
au fost complet oprite, iar relațiile cu puterile occidentale deveniseră de imporanță deosebită pentru guvernul român. De aceea, în iunie 1917, Matila Ghyka a fost numit atașat naval la Londra, post nou înființat. După semnarea Tratatului de Pace de la București legația română de la Londra s-a aflat într-o situație dificilă, încercând să convingă aliații că România avea intenția de a reintra în război, de îndată ce circumstanțele o vor permite. După încheierea armistițiului la 11 noiembrie 1918 legația română din Londra și-
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
de Pace de la București legația română de la Londra s-a aflat într-o situație dificilă, încercând să convingă aliații că România avea intenția de a reintra în război, de îndată ce circumstanțele o vor permite. După încheierea armistițiului la 11 noiembrie 1918 legația română din Londra și-a reluat funcțiunile obișnuite. La 27 noiembrie 1918, Matila Ghyka s-a însurat cu Eileen O'Conor (n. 1897), fiica fostului ambasador al Regatului Unit la Constantinopol și la Sankt Petersburg Sir Nicholas Roderick O'Conor
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
sau Alfred Hitchcock. Familia Ghyka a avut doi copii: Maureen Rose Fearga Ghyka (3 august 1920 - 25 august 1979) și Roderick Ghyka (21 decembrie 1923 - august 1978). Deși a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Străine și a avut însărcinări în cadrul diferitor legații române, Matila Ghyka nu a avut o activitate diplomatică susținută, funcțiunile sale fiind mai mult legate de relații publice sau culturale, exceptând stagiul său în țările nordice. Misiunile sale diplomatice au fost întrerupte de perioade în care fie era pus
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
culturale, exceptând stagiul său în țările nordice. Misiunile sale diplomatice au fost întrerupte de perioade în care fie era pus în disponibilitate, la cerere, fie era rechemat la București. În decembrie 1918 Matila Ghyka a fost numit ca atașat de legație la Roma pentru șase luni de zile, începind cu prima zi a anului următor. În 1919, Matila Ghyka a fost trimis în misiune în Statele Unite ale Americii, pentru a organiza repatrierea emigranților români, în marea lor majoritate transilvăneni, care doreau
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]