5,988 matches
-
întâlnit cu legionarul Leon Șușman, cu care a discutat despre posibilitățile de refugiu în munți. De asemenea, Jijie a dat instrucțiuni lui Măzăreanu să recruteze legionari pentru a constitui un grup înarmat în munți. Dispozițiile erau concrete atât în privința verificării legionarilor înrolați, cât și asupra armamentului și a felului în care să călătorească spre destinație 9. Spre sfârșitul anului 1948 începutul anului 1949 avea să se nască și ideea organizării unui grup de legionari refugiați în munți, ca urmare a discuțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
munți. Dispozițiile erau concrete atât în privința verificării legionarilor înrolați, cât și asupra armamentului și a felului în care să călătorească spre destinație 9. Spre sfârșitul anului 1948 începutul anului 1949 avea să se nască și ideea organizării unui grup de legionari refugiați în munți, ca urmare a discuțiilor dintre Gheorghe Pele, Mișu Ocneriu, Dumitru Popescu și Ilie Marinescu. Pele avea legături în Oltenia, cu Dumitru Popescu și Mihai Morănescu, în județul Romanați, și cu Mișu Ocneriu, din județul Vâlcea 10. Aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
39, 44; Eugen Șahan, Aspecte din rezistența românească împotriva sovietizării în perioada martie 1944-1962, în „Analele Sighet“, vol. 2, 1995, p. 238. Confruntați cu numeroase arestări între liderii lor din țară, operate de Securitate între mai 1948 și februarie 1949, legionarii au căutat să-și refacă structurile atât la vârf, cât și în teritoriu. La București s-a desfășurat pe 5 martie 1949 o consfătuire a conducerii legionare, cu participarea lui Nelu Jijie, Paul Marinescu, Ghiță Pele, șef al unui grup
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
La București s-a desfășurat pe 5 martie 1949 o consfătuire a conducerii legionare, cu participarea lui Nelu Jijie, Paul Marinescu, Ghiță Pele, șef al unui grup de muncitori și liderul „politic“ al grupului armat din Munții Arnota, Marin Popescu, legionar din Craiova, și Dumitru Apostol, lider al județului Argeș și al grupului de rezistență armată din Munții Argeșului. Printre altele, s-a hotărât ca Dumitru Apostol, Florian Ionescu, șeful județului Olt, Mișu Ocneriu, care ținea contactul cu legionarii din județul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Marin Popescu, legionar din Craiova, și Dumitru Apostol, lider al județului Argeș și al grupului de rezistență armată din Munții Argeșului. Printre altele, s-a hotărât ca Dumitru Apostol, Florian Ionescu, șeful județului Olt, Mișu Ocneriu, care ținea contactul cu legionarii din județul Vâlcea, și Nicolae Bărbulescu, care căuta să refacă legătura cu legionarii din județul Gorj, să formeze o subregională. Aceasta ar fi urmat să înainteze periodic la București rapoarte printr-un lider ales dintre șefii de județe. S-a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al grupului de rezistență armată din Munții Argeșului. Printre altele, s-a hotărât ca Dumitru Apostol, Florian Ionescu, șeful județului Olt, Mișu Ocneriu, care ținea contactul cu legionarii din județul Vâlcea, și Nicolae Bărbulescu, care căuta să refacă legătura cu legionarii din județul Gorj, să formeze o subregională. Aceasta ar fi urmat să înainteze periodic la București rapoarte printr-un lider ales dintre șefii de județe. S-a mai decis să se întrețină legătura între grupurile de la Arnota și Argeș prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
județe. S-a mai decis să se întrețină legătura între grupurile de la Arnota și Argeș prin intermediul lui Ghiță Pele și Dumitru Apostol. De asemenea, s-a mai discutat și pe marginea situației armamentului și a posibilităților de refugiu ale altor legionari urmăriți. Ghiță Pele l-a numit conducător al județului Vâlcea pe Mișu Ocneriu. Pele a făcut și o vizită la Arnota, urmărind să strângă legăturile și să-i reorganizeze pe legionarii din județul Vâlcea. A mai luat măsuri pentru mărirea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
situației armamentului și a posibilităților de refugiu ale altor legionari urmăriți. Ghiță Pele l-a numit conducător al județului Vâlcea pe Mișu Ocneriu. Pele a făcut și o vizită la Arnota, urmărind să strângă legăturile și să-i reorganizeze pe legionarii din județul Vâlcea. A mai luat măsuri pentru mărirea numărului de membri ai grupului din Munții Arnotei - a cărui conducere o preluase de fapt de la 1 martie 1949 - prin trimiterea de echipe de legionari din București, în acest scop conlucrând
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
legăturile și să-i reorganizeze pe legionarii din județul Vâlcea. A mai luat măsuri pentru mărirea numărului de membri ai grupului din Munții Arnotei - a cărui conducere o preluase de fapt de la 1 martie 1949 - prin trimiterea de echipe de legionari din București, în acest scop conlucrând cu Nelu Jijie 22. Cei care voiau să ajungă în tabăra din Munții Arnotei utilizau două rețele. Bucureștenii o făceau prin intermediul lui Gheorghe Pele, iar cei din Oltenia și Teleorman prin Ion Costin, patronul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a-i întâmpina pe curieri ori pe studenții sau muncitorii care urmau să li se alăture. Fugarii purtau discuții între ei, subiectele fiind războiul, evenimentele externe, cu accent pe încordarea existentă între sovietici și americani, persecuțiile la care erau supuși legionarii, torturile puse în aplicare la Ministerul de Interne. Se credea/spera că războiul ar fi putut izbucni în vara anului 1949, că rușii vor fi bătuți, mai ales că occidentalii erau superiori în armament. Se spera și într-o „pace
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în armament. Se spera și într-o „pace definitivă“ după război, ceea ce ar fi permis „o destindere politică și [se] vor instala guverne cu interese capitaliste, sau democrație capitalistă, care nu vor mai dezlănțui o nouă prigoană împotriva noastră [a legionarilor, nota D.D.]. Se afirma că mișcarea legionară în urma rectificării programului va fi admisă în arena politică“26. Din mărturii reiese că partizanii din acest grup coborau des în satele din zonă, la oameni de încredere, întreținând sentimentele anticomuniste în vederea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui în totalitate. Biroul 1 din cadrul Serviciului 3 al DRS Vâlcea dispunea tot atunci procurarea schemei lucrărilor IPEIL din regiunea Vâlcea, în vederea introducerii informatorilor în cuprinsul acestora 30. • Distrugerea grupului Un grup de 10 (sau 12, nu e foarte limpede) legionari, condus de Temistocle Tomescu (în alte documente lider apare Mircea Măzăreanu), a fost arestat în Gara de Nord din București la 11 aprilie 1949. Grupul era pe punctul de a pleca în munți pe traseul București-Piatra Olt-Băbeni, iar apoi cu decovilul (cale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
iar apoi cu decovilul (cale ferată îngustă) până la Bistrița. Fugarii erau așteptați de două călăuze care urmau să-i ducă la punctul „Hoaga Molidului“ (în alte documente apare și Valea Prigoanei). Cu o zi înainte mai plecaseră spre munți patru-cinci legionari 31. • „Bande, bandiți și eroi“..., p. 53-54 (doc. de la ACNSAS, fond „documentar“, dosar nr. 50, vol. 1, f. 437-438). • ASRI, fond „D“, dosar 2168, f. 436; ibidem, dosar 144, f. 23; ibidem, dosar 909, f. 320, 337, 345, 365-366, 415
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
electrice etc., care trebuia predat liderului grupului din munți, acesta deținând instrucțiuni de utilizare 32. Un alt grup care se pregătea să plece în munți a fost reținut de Regionala de Securitate Ploiești 33. De asemenea, a mai fost arestat legionarul Gheorghe Pele34. Dispunând de suficiente informații, Securitatea a trecut la operații împotriva grupului din Munții Vâlcei, condus efectiv de Ion Oprițescu. Securiștii reușiseră să recruteze ca informator un țăran (Constantin Ciorgan) din satul Bistrița, județul Vâlcea, persoană de sprijin a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
69. Însă din surse judiciare rezultă că șase călugărițe de la mănăstirea Bistrița au fost arestate pentru ajutorul acordat partizanilor: Xenia Dâmboviceanu, Olga Glojaru (sau Gologan în mărturii), Nimfodora Cuștiuliță, Pantelimona Iordan, Monica Pâciu și Ripsimia Martoiu 70. În susținerea partizanilor legionari ar mai fi fost implicați și călugării de la schitul Pahomie, după cum aflăm dintr-o mărturie. Acest schit era condus de un călugăr pe nume Iosaft, care i-a sprijinit pe partizanii din Muntele Buila-Vânturița (masivul Munților Căpățânii). A fost arestat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tuturor formațiunilor concurente, democratice sau nu. Ca formă radicală de reacție avea să se evidențieze fenomenul rezistenței armate anticomuniste. La aceasta au participat inclusiv membri ai Mișcării Legionare, formațiune de inspirație totalitară, care se afla în ilegalitate din timpul războiului. Legionarii semnaseră un pact cu comuniștii, în decembrie 1945, care a fost anulat prin decizia autorităților, acestea trecând în mai 1948 la arestarea liderilor și în general a activiștilor acestei mișcări. Unii dintre legionarii care au reușit să scape au intrat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se afla în ilegalitate din timpul războiului. Legionarii semnaseră un pact cu comuniștii, în decembrie 1945, care a fost anulat prin decizia autorităților, acestea trecând în mai 1948 la arestarea liderilor și în general a activiștilor acestei mișcări. Unii dintre legionarii care au reușit să scape au intrat în clandestinitate și au încercat să pună bazele unor grupuri înarmate anticomuniste. Acest fenomen s-a manifestat și în Oltenia, provincie din sud-estul României, cu o puternică individualitate istorică. Unul dintre grupurile de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înarmate anticomuniste. Acest fenomen s-a manifestat și în Oltenia, provincie din sud-estul României, cu o puternică individualitate istorică. Unul dintre grupurile de inspirație legionară bine conturate a fost „Arnota“. Constituit la începutul anului 1949, ca urmare a inițiativei unor legionari din București, dar care proveneau din diferite regiuni ale României, mulți din Oltenia, grupul și-a stabilit aria de activitate în nordul provinciei, mai precis în județul Vâlcea, în zona mănăstirilor Arnota și Bistrița. Faptul că grupul era constituit mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la subminarea proiectelor alternative posibile ale societății civile. Cu puține excepții, intelighenția românească s-a adaptat și integrat rigorilor regimului comunist. Ea exersase deja tehnicile minore ale adaptării în timpul regimurilor autoritare anterioare, începând cu cel carlist și continuând cu cel legionar și apoi antonescian. Cultura politică antiliberală a majorității reprezentanților intelighenției a generat adaptarea în registru meschin și minor la rigorile comunismului. Fundamentarea discursului public pe valorile etniciste și autohtoniste tradiționale a predispus intelighenția la o carieră de obediență față de regimurile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dea o variantă a dramei înstrăinării țăranului. Din acest punct de vedere, romanul ratează rezolvarea conflictului: Lae se dovedește până la urmă un revoltat de carton, care, după ce se îndepărtează de familie și de comunitate, cutreierând munții alături de un grup de legionari, se hotărăște totuși să se înscrie în colectivă din rațiuni pragmatice. Romanul este rebarbativ la lectură, mai ales din pricina stilului, fie prea reportericesc (în consemnarea unor fapte), fie liricoid (în exaltările protagonistului sau în elogiile bombastice aduse clasei țărănești). Reușite
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
care, un spot din tavan a pocnit din senin și a căzut, speriind-o de moarte pe una dintre vînzătoarele de la raionul de cosmetice, chiar În toiul unei demonstrații de machiaj. Apoi a existat o suspiciune de epidemie de boala legionarilor și am fost trimiși cu toții acasă pentru cinci zile. S-a dovedit a fi o alarmă falsă - Însă răul a fost făcut. Toate ziarele au Început să publice articole despre blestemul care s-a pogorît asupra magazinului The Look și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
așa cum o explică Virgil Ierunca și alți cercetători); cea de-a doua etapă, mai rafinată, a constat Într-o reeducare ideologică, non-violentă fizic: ea a fost inițiată și experimentată Între anii 1961 și 1964, În Închisoarea de la Aiud, tot pe legionari În majoritatea cazurilor (urmărind compromiterea și desolidarizarea deținuților politici, respectiv autocritica lor publică În așa-numitele „cluburi de reeducare”), fiind extinsă mai târziu, În forme insidioase, la nivelul Întregii Românii, pe cetățenii „liberi”. Nu sunt singurul analist care consideră că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Aiud, În perioada 1962-1964: este vorba, În al doilea caz, despre acele ședințe de autocritică În care erau siliți să se dezică de crezurile lor deținuți politici care avuseseră funcții Înalte În regimurile de dinaintea instaurării comunismului, mai ales dacă fuseseră legionari; aceste ședințe de autocritică erau cunoscute sub numele de „cluburi de reeducare”. Acestea sunt două faze de reeducare În interiorul Închisorii. După care, din 1964, se trece mai Întâi la o falsă normalizare a societății românești, pentru ca, din 1971, să se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și un pas tactic prin care Dej și echipa de la putere Încearcă să capteze sensibilitatea naționalistă a acestor oameni, brusc revărsați pe străzi și ulițe. Oamenii aceștia ies din Închisori, Încep să vorbească despre vremurile vechi, majoritatea dintre ei sunt legionari și naționaliști, membri ai unor partide istorice, vin cu o ofertă culturală alternativă, restitutivă, și Puterea face totul pentru a capta acest mesaj, pentru a-i relativiza impactul social prin sugestia de legitimitate. Care vine și bine, fiindcă are drept
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
săi, prin fiii spirituali. Așa cred: am punctat și defectele morale (de reeducat) ale lui Noica, dar și calitățile sale de pedagog. Ștefan Borbély: Repet, nu cred că Noica a fost reeducat, ci că el a tras, laolaltă cu alți legionari, consecințe foarte profunde din experiența concentraționară de care a avut parte, Înțelegând că, din momentul În care iese, trebuie să se poarte „mascat” În cultură: că trebuie să ascundă substanța autentică a gândirii sale sub platoșa unei formule culturale de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]