1,523 matches
-
popor nu mai crede în merit... Uzanțele principiului " facem treburi" apucăturile viclene s-a substituit meritului. El nu mai crede în onestitate, căci malonestitatea este un titlu de înaintare, și din oameni vrednici " de pușcărie și carantină" se compune sfatul legiuitor al țării. El nu mai crede în eroii săi, după ce eroii nopții de la 11 fevruarie sunt mari și tari, după ce trădarea și infamia s-a botezat în numele eroismului. Ați războtezat cuvintele, ați suplantat înțelesul pe care li-l dăduse secolii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui, că nu mai are trebuința să muncească pământul, căci d. Ruset îngrijește de fericirea lui. Și, lucrul neauzit: în numele nu știm căror principie, ați amenințat pe funcționarii publici cu destituire dacă vor continua să aplice legea votată de Corpurile legiuitoare și sancționată de capul statului! Lăsați țăranul în pace, căci progresul nu se improvizează prin comoțiuni violente. El este opera înceată și înțeleaptă a timpului. Țara v-a făcut experiența în decurs de șase ani și a văzut că n-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și... patria merge bine. Treabă nu se face, căci nu îngăduie Dunărea, dar parale ies. [2 martie 1882] ["DĂDUSEM DUPĂ "PESTHER LLOYD" UN ESTRAS"] Dădusem după "Pesther Lloyd" un estras din reprezentațiunea înaintată de I. P. S. S. Mitropolitul Ardealului cătră Camera legiuitoare a Ungariei, reprezentațiune în care se esprimau rezervele bine accentuate ale bisericii române a răsăritului în contra unui proiect de lege privitor la școalele secundare. Prin acest proiect se propunea a se introduce, în contra legii naționalităților, în contra chiar a Constituției ungare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mari greutăți parlamentare dac' ar voi să se primească propunerea Barrere, care apropie pe România de puterile garante ale Tractatului de la Berlin și evită izolarea ei. Astea deci sunt, după cum se pare, cuvintele adevărate pentru dizolvarea la toamnă a Corpurilor legiuitoare. [16 iulie 1882] [""GAZETA GENERALĂ DE AUGSBURG" ARE ÎN BUCUREȘTI... "] "Gazeta generală de Augsburg" are în București un corespondent care, în toate dările de seamă pe care le-a făcut acestei foi, s-a dovedit amic partidului roșu. În adevăr
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu este nimic mai puțin decât eficace; miniștri și partid guvernamental trec peste întîmpinările cele mai justificate cu cîte-o sofismă calculată după ușurința auditorului sau cu cîte-o contraacuzare vulgară. Ce va deveni însă controlul ce are a-l exercita puterea legiuitoare când atotputernicia guvernamentală nu va mai avea a se teme nici de criticile cuviincioase ale unei opoziții moderate? Abatele Galiani, o figură cunoscută în saloanele din vremea lui Ludovic al XV [-lea], zicea între altele: În țări neroditoare găsești datini
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Mixtă botezată "de supravegheare"; II. Participarea Austriei neriverane în ea. III. Prezidenția ei de drept. A mai susține astăzi, după aceste descoperiri, că cestiunea n-a fost compromisă, din capul locului chiar, ar fi o curată copilărie. Fără autorizarea Corpurilor legiuitoare, fără știrea țării, aducîndu-se în cabinet, fără nici o cauză parlamentară învederată, miniștri noi, asupra misiunii sau tendențelor cărora toată lumea era în întunerec, s-au făcut promisiuni contrarii textului Tratatului de la Berlin, s-au părăsit singurul teren sigur pe care țara
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de cuviință precum nu se mai află în nici o parte a lumii. E numai natural ca, într-o țară centralizată cum e a noastră, toată lumea să se resimtă de moravurile odioase ale tagmei și putrejunea, pornită din sfere guvernamentale și legiuitoare, să se 'ntinză ca o boală contagioasă asupra poporului întreg. Azi nu mai e om, de orice temperament și de orice opinie ar fi, care să 'ndrăznească a pune la îndoială acest adevăr neesceptînd pe înșiși capii partidului. Singur d.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când d. Rosetti ne făcea un tablou încîntător al veacului de aur ce ne așteaptă când vom avea numa colegii numeroase, tocmai a doua zi după apelul ce face alegătorilor coleg. [al] IV-lea ca să trimeață țărani în sânul Adunării legiuitoare, colegiul cel mai numeros, colegiul țăranilor, colegiul celor patru milioane de săteni, stâlpul și temelia casei românești trimite în Cameră pe d. Ștefănică Belio la Teleorman, pe d. P. Grădișteanu la Tecuci, cum trimisese odinioară pe d. Oscar Eliat la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adoptat proiectul de lege. III Senatul Ședința din 23 noiembrie 1888 D. președinte, general I. Em. Florescu: D. raportor Ganea e rugat a veni la tribună. D. N. Ganea, raportor citește următorul raport și proiect de lege: Domnilor senatori, Camera legiuitoare, în ședința din 2 aprilie anul curent, a votat proiectul de lege, ieșit din inițiativa parlamentară, prin care se acordă poetului M. Eminescu o pensiune viageră de 250 lei pe lună. Acest proiect, venind în dezbaterea onor. Senat, toate secțiunile
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a votat onor. Cameră și m-a însărcinat ca raportor de a vă ruga să binevoiți a admite și d-voastră această modestă, poate prea modestă, recompensă în comparație cu meritele nefericitului poet. Zic modestă, d-lor, căci dacă până acum Corpurile legiuitoare ale țării au fost cu mâna largă, și cu drept cuvânt, pentru a acorda pensiuni și recompense oamenilor noștri politici, cari au lucrat la constituirea și organizarea statului român, e o datorie sântă pentru ele, acum că opera politică e
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
primit legea cu unanimitate. (Aplauze) DESBS, (1888), nr. 5, 25 nov., p. 40 - 41 IV Partea oficială Ministerul de Finanțe Carol I Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României La toți de față și viitori, sănătate Corpurile legiuitoare au adoptat și Noi sancționăm ce urmează: LEGE Articol unic. - Se acordă d-lui Mihai Eminescu o pensiune viageră de lei 250 pe lună care se va răspunde din casa statului. Această lege s-a votat de Adunarea deputaților în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Rezultate ale sondajelor de opinie și ale pulsului opiniei publice referitoare la organizație și la situația-problemă. 7. Planuri (programe) ale unor evenimente speciale și ale altor date importante, aflate în legătură cu organizația sau situația-problemă. 8. Liste cu agenții guvernamentale și oficialități legiuitoare, guvernamentale și administrative, care ar pu-tea afecta organizația și situația-problemă. 9. Copii (extrase) ale unor reglementări, legi, referiri, hotărâri guvernamentale, publicații guvernamentale și rapoarte audio relevante. 10. Copii (extrase) din cercetări științifice care au studiat teme apropiate sau în legătură cu situația-problemă
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
va avea decât de câștigat. Prin modernizare punctuală, prin reformare îndrăzneață și renaștere autentică. Dar, ca să nu batem câmpii, cu grație ori fără, vă poftesc mai bine să ședem de vorbă în chestiune, vorba lui Maiorescu, cu connaisseurii breslei, cu legiuitorii angajați din interior la elaborarea excepționalului act normativ. Școala românească este foarte puternică... (Confesiunea dascălului legiuitor...) Dna prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, deputat PDL de Suceava, autor de specialitate (și... actor de bază) în redactarea îndelung încercată a Legii, a
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
nu batem câmpii, cu grație ori fără, vă poftesc mai bine să ședem de vorbă în chestiune, vorba lui Maiorescu, cu connaisseurii breslei, cu legiuitorii angajați din interior la elaborarea excepționalului act normativ. Școala românească este foarte puternică... (Confesiunea dascălului legiuitor...) Dna prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, deputat PDL de Suceava, autor de specialitate (și... actor de bază) în redactarea îndelung încercată a Legii, a binevoit să... gloseze pentru ziarul „Crai nou”, câtecevașilea. Cine are urechi... - De ce au oamenii nevoie de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
îl omoare, după ce este alungat și pedepsit pentru fratricid. "Și a pus Domnul Dumnezeu semn lui Cain, ca tot cel care îl va întâlni să nu-l omoare. (Facerea, 4, 15). Astfel semnul, imaginea, simbolul au și rol formator și legiuitor, vorbind în sine despre o normă, regulă, lege (in extremis semnele de circulație), însă nu trebuie uitat rolul blazonului ca simbol/semn aparținător, asemenea generalizării simbolului peștelui din primele secole creștine sau a simbolului crucii, ce poate fi considerat unul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
de-a dreapta ușii: “Noi Carol I cu mila lui D-deu și voința națională rege al României, venind patria întărită și înălțată în urma marelui resboiu pentru independența națională din anul 1877, am decis în anul 1880, dupe votul dat de Camerile Legiuitoare a săvârși clădirea acestui locaș Dumnedeesc, începând lucrările de restaurare în 15 april 1881, când s-a pus a doua peatră fondamentală la pilaștrii interiori adaoși acum din nou pentru susținerea bolților. Terminatu-sa întreaga lucrare în anul Mântuirei 1886
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
primului mitem, copilul izolat este anonim și lipsit de destin. În cadrul celui de-al doilea, dimpotrivă, elementele mira culoase legate de nașterea copilului abandonat (pe malul apei, într-o peșteră) anunță destinul de excepție al unei mari persona lități (întemeietor, legiuitor, reformator, civilizator etc.). Primul motiv mitic este întors cu fața spre trecut : recuperarea limbii originare. Cel de-al doilea, dimpotrivă, are fața întoarsă spre viitor : destinul prodigios al eroului/zeului. Referindu-se la acest din urmă topos, Carl Gustav Jung
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și nu cele, mult mai numeroase, pe care le-am consultat): pentru publicații periodice: AD.: Adevărul, București, 1922 (an. XXXV); 1923 (an. XXXVI); D.A.D.: Dezbaterile Adunării Deputaților, București, 1886; 1887; 1888; 1889; D.C.L.: Monitorul oficial al României. Dezbaterile Corpurilor Legiuitoare, București, 1881; 1882; 1883; 1884; 1885; D.S.: Dezbaterile Senatului, București, 1886; 1888; IND.ROUM.: l’Indépendance Roumaine, Bucarest, 1881 (V-e année); 1882 (VI-e année); 1883 (VII-e année); 1884 (VIII-e année); 1885 (IX-e année); 1886 (X-e année); 1887 (XI-e
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
M.C.P.B.: Monitorul comunal al Primăriei București, București, 1878 (an. III); 1879 (an. IV); 1880 (an. V); 1882 (an. VII); 1883 (an. VIII); 1884 (an. IX); 1888 (an. XIII); MOF.: Monitorul oficial al României, București (cuprinzând până în 1881 si Dezbaterile Corpurilor Legiuitoare), 1866; 1878; 1879; 1880; 1881; 1882; 1883; 1888: RĂZ.-W.: Războiul [-Weiss], București, 1881 (an. V); 1882 (an. VI): 1883 (an. VII); 1884 (an. VIII); 1885 (an. IX); 1886 (an. X); 1887 (an. XI); 1888 (an. XII); 1889 (an. XIII
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
împâmântenirea aseamănă pe strein cu românul pentru exercitarea drepturilor politice. Art. 9. Românul din orice stat fără privire către locul nașterii sale, dovedind lepădarea sa de protecțiunea streină, poate dobândi de îndată exercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitoare. Art. 10. Nu există în Stat nici o deosebire de clasă. Toți românii sunt egali înaintea legii și datori a contribui fără osebire la dările și sarcinile publice. Ei singuri sunt admisibili în funcțiunile publice, civile și militare. Legi speciale vor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și regulile așezate în Constituțiunea de față. Art. 32. Puterea legislativă se exercită colectiv de către Domn și reprezentațiunea națională. Reprezentațiunea națională se împarte în două Adunări: Senatul și Adunarea Deputaților. Orice lege cere învoirea a câtor trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancțiunii Domnului decât după ce se va fi discutat și votat liber de majoritatea ambelor Adunări. Art. 33. Inițiativa legilor este dată fiecăreia din cele trei ramure ale puterii legislative. Totuși orice lege relativă la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
trei ramure ale puterii legislative. Totuși orice lege relativă la veniturile și cheltuielile Statului sau la contingentul armatei trebuie să fie votată mai întâi de Adunarea Deputaților. Art. 34. Interpretațiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare. Art. 35. Puterea executivă este încredințată Domnului care o exercită în mod regulat prin Constituțiune. Art. 36. Puterea judecătoarească se exercită de Curți și Tribunale. Hotărârile și sentințele lor se pronunță în virtutea legii și se execută în numele Domnului. Art. 37
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sarcină, nici un impozit județean nu se poate așeza decât cu învoirea Consiliului județean. Nici o sarcină, nici un impozit comunal nu se poate pune decât cu consimțământul Consiliului comunal. Impozitele votate de consiliile județene și comunale trebuie să primească confir mațiunea puterii legiuitoare și întărirea Domnului. Art. 111. Nu se pot statornici privilegiuri în materie de impozit. Nici o excepțiune sau micșorare de impozit nu se poate statornici decât printr-o lege. Art. 112. Nici un fond pentru pensiuni sau gratificațiuni în sarcina tezaurului public
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sau comunală nu pot fi îndatorătoare decât după ce se publică în chipul otărât de lege. Art. 128 [127]. Constituțiunea de față nu poate fi suspendată nici în total, nici în parte. titlul vii Despre revizuirea Constituțiunii Art. 129 [128]. Puterea legiuitoare are dreptul de a declara că este trebuință a se supune reviziunii dispozițiunile din Constituțiune anume arătate. După această declarațiune, citită de trei ori din 15 în 15 zile în ședință publică și primită de ambele Adunări, acestea sunt dizolvate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
stabilite între Națiune și Mine și care au dovedit cât sunt de tari evenimentele ce le-am petrecut împreună.“ carol * carol I Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Domn al românilor, La toți de față și viitori sănătate Corpurile Legiuitoare au adoptat și noi sancționăm ce urmează: lege Art. 1. România ia titlul de Regat. Domnul ei, CAROL 1, ia pentru Sine și moștenitorii Săi titlul de Rege al României. Art. 2. Moștenitorul Tronului va purta titlul de Principe Regal
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]