2,103 matches
-
nr. 154/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005, își menține valabilitatea". Această mențiune, inutilă de altfel, ținând seama de principiul constituțional al neretroactivității legii civile, nu are, în opinia noastră, alt sens decât de a marca intenția legiuitorului delegat de a menține efectele deja produse sub imperiul textului imperfect al ordonanței de urgență anterioare, abrogat implicit prin noile dispoziții ale Ordonanței de urgență nr. 206/2005 , dar și de a sublinia deosebirea între acesta și dispozițiile noi care
DECIZIE nr. 95 din 8 februarie 2006 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 20 alin. (5) fraza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 154/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005, aprobată prin Legea adoptată de Parlament în şedinţa din data de 20 decembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175022_a_176351]
-
anterioare, abrogat implicit prin noile dispoziții ale Ordonanței de urgență nr. 206/2005 , dar și de a sublinia deosebirea între acesta și dispozițiile noi care devin aplicabile la intrarea în vigoare a celei de a doua ordonanțe de urgență. Intenția legiuitorului delegat de a înlocui reglementarea anterioară cuprinsă în textul criticat pentru neconstituționalitate cu cea nouă, diferită, mai elaborată și mai cuprinzătoare, este explicabilă și prin faptul că formula utilizată inițial era criticabilă atât sub raportul folosirii termenului echivoc "restructurare" în ceea ce privește
DECIZIE nr. 95 din 8 februarie 2006 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 20 alin. (5) fraza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 154/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005, aprobată prin Legea adoptată de Parlament în şedinţa din data de 20 decembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175022_a_176351]
-
administrativ-teritoriale. Analizând aceste susțineri, Curtea constată că bunurile vizate de textul de lege criticat nu intră în categoria celor nominalizate în art. 136 alin. (3) din Constituție, care "fac obiectul exclusiv al proprietății publice". Prin urmare, statul, prin autoritatea sa legiuitoare, poate dispune în privința încadrării acestora în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, în privința modificării regimului lor juridic, chiar și în privința înstrăinării lor. Asemenea acte legislative de dispoziție nu contravin prevederilor constituționale care consacră principiul garantării și
DECIZIE nr. 577 din 3 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Dobrogea" - S.A. şi "Electrica Banat" - S.A., precum şi unele măsuri pentru reglementarea activităţilor societăţilor comerciale din domeniul distribuţiei de energie electrică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172238_a_173567]
-
1 Drepturile funcționarului public parlamentar Articolul 32 Stabilirea drepturilor funcționarilor publici parlamentari ține seama de importanța atribuțiilor și răspunderilor ce le revin în scopul realizării prerogativelor constituționale ale Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român și ca unică autoritate legiuitoare a țării, precum și de incompatibilitățile și interdicțiile ce le sunt stabilite prin prezenta lege. Articolul 33 (1) Funcționarul public parlamentar are dreptul de a fi încadrat în funcția corespunzătoare pregătirii, specializării, competenței profesionale, experienței și aptitudinilor personale. ... (2) Funcționarul public
LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind statutul funcţionarului public parlamentar**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173601_a_174930]
-
nu numai cei aflați în stare de deținere. Curtea constată că această "critică de neconstituționalitate" vizează, în realitate, o problemă de legiferare, problemă care constituie atributul suveran al Parlamentului, care, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, este "unica autoritate legiuitoare a țării". Având în vedere aceste considerente, precum și faptul că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse
DECIZIE nr. 624 din 17 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 313 alin. 3, art. 318 şi art. 360 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172506_a_173835]
-
text de lege și a respins criticile anterioare. Reprezentantul Ministerului Public pune, de asemenea, concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că dispozițiile de lege criticate sunt norme de procedură a căror stabilire este de competența autorității legiuitoare, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 10 mai 2005, pronunțată în Dosarul nr. 176/COM/2005, Tribunalul Constanța - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
DECIZIE nr. 488 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171535_a_172864]
-
și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate sunt norme de procedură a căror stabilire este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, de competența autorității legiuitoare. De asemenea, Curtea reține că dispozițiile art. 133 alin. (1) și (2) din legea criticată permit instanței de judecată ca, ținând seama de circumstanțele cauzei, să aprecieze asupra caracterului eventual șicanatoriu al cererii de suspendare a hotărârii adunării generale a
DECIZIE nr. 488 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171535_a_172864]
-
reglementate numai prin lege organică. În acest sens arată că " Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 este un act normativ emis de Guvernul României, modificat și completat de aceeași autoritate, dar neratificat de Parlamentul României, ca singură autoritate legiuitoare". Pentru acest motiv apreciază că această ordonanță nu poate fi echivalată cu o lege organică. Judecătoria Brașov apreciază că excepția ridicată nu este întemeiată, întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 a fost emisă în temeiul și cu
DECIZIE nr. 552 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (1) şi ale art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171696_a_173025]
-
întru totul de acord că nici autonomia regulamentară a Camerelor Parlamentului, consacrată în art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituție, nu poate fi absolutizată, întrucât supremația Constituției reprezintă un principiu general a cărui respectare este obligatorie, inclusiv pentru autoritatea legiuitoare, care nu poate adopta legi, hotărâri și orice alte acte juridice contrare dispozițiilor sau principiilor Constituției. Așadar, și reglementările cuprinse în regulamentele Camerelor Parlamentului trebuie să fie în concordanță cu prevederile constituționale. Dincolo de aceste obligații, în problemele legate de organizarea
DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171732_a_173061]
-
Suntem întru-totul de acord că nici autonomia regulamentară a Camerelor Parlamentului, consacrată în art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituție, nu poate fi absolutizată, întrucât supremația Constituției reprezintă un principiu general a cărui respectare este obligatorie, inclusiv pentru autoritatea legiuitoare, care nu poate adopta legi, hotărâri și orice alte acte juridice contrare dispozițiilor sau principiilor Constituției. Așadar, și reglementările cuprinse în regulamentele Camerelor Parlamentului trebuie să fie în concordanță cu prevederile constituționale. Dincolo de aceste obligații, în problemele legate de organizarea
DECIZIE nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 25, art. 25^1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7), art. 25^2 alin. (1) şi (2), art. 43 alin. (5), art. 48 alin. (4), art. 86 alin. (2) pct. 2 lit. c) şi ale art. 86 alin. (3) pct. 2 lit. e^2) şi e^3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171772_a_173101]
-
Capitolul 1 Cu privire la proiectele de legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului Articolul 1 (1) În conformitate cu prevederile Constituției României, măsurile generale de conducere și organizare a activității de stat, economice și sociale se stabilesc prin legi adoptate de Parlament - unică autoritate legiuitoare în România. ... (2) Guvernul adopta hotărâri și ordonanțe. Hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executării legilor; ele nu pot adăuga sau contraveni principiilor și dispozițiilor cuprinse în lege. Ordonanțele se emit numai în temeiul unei legi speciale de abilitare, în
METODOLOGIE din 4 august 1993 privind pregătirea, elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171249_a_172578]
-
1 Dispoziții privind pregătirea, elaborarea și avizarea propunerilor de acte normative Articolul 1 În conformitate cu prevederile Constituției României, măsurile generale de conducere și de organizare a activității de stat economice și sociale se stabilesc prin legi adoptate de Parlament - unică autoritate legiuitoare în România. Articolul 2 (1) Guvernul adopta hotărâri și ordonanțe. (2) Hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executării legilor; ele nu pot adăuga sau contraveni principiilor și dispozițiilor cuprinse în lege. ... (3) Ordonanțele se emit numai în temeiul unei legi
METODOLOGIE din 18 decembrie 1997 privind pregătirea, elaborarea, avizarea şi prezentarea propunerilor de acte normative care se inainteaza Guvernului, precum şi procedurile de supunere spre adoptare a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171250_a_172579]
-
au competența să aprecieze asupra modului de dobândire sau de transfer al unui drept de proprietate, iar această competență nu poate reveni unui organ executiv aflat în subordinea Guvernului, respectiv prefectului. În susținerea acestor afirmații se mai arată că puterea legiuitoare are dreptul exclusiv de a "califica un mod civil de dobândire a proprietății", în temeiul art. 61 alin. (1) și art. 73 alin. (1) din Constituție, iar puterii judecătorești "îi revine dreptul și rolul de a judeca, de a verifica
DECIZIE nr. 555 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171954_a_173283]
-
al căror conținut este următorul: - Art. 1 alin. (4): "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale."; - Art. 61 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării."; - Art. 73 alin. (1): "Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare."; - Art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi și alin. (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor
DECIZIE nr. 555 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171954_a_173283]
-
proprietate privată. În ceea ce privește invocarea încălcării art. 61 alin. (1) din Constituție, se constată că textul de lege criticat este în deplină concordanță cu aceste dispoziții constituționale, potrivit cărora "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Așadar, legiuitorul este în drept să prevadă care sunt autoritățile competente să constate îndeplinirea condițiilor legale, cu respectarea tuturor principiilor și dispozițiilor constituționale. Curtea constată că dispozițiile art. 44 alin. (3) referitoare la expropriere, ale art. 73 alin
DECIZIE nr. 555 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171954_a_173283]
-
alin. 1 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile art. 53 din Constituție, deoarece, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, care prevede că procedura de judecată și competența instanțelor judecătorești sunt prevăzute numai prin lege, este la latitudinea autorității legiuitoare stabilirea competenței instanței de a fixa cuantumul cauțiunii cerute pentru suspendarea executării silite, în funcție de specificul fiecărei cauze. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1 din Codul de
DECIZIE nr. 554 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172005_a_173334]
-
2 din legea criticată, care stabilesc activitățile Ministerului Sănătății în domeniul sănătății reproducerii umane, cum ar fi planificarea familială, sunt neconstituționale, întrucat reglementarea acestui domeniu este de competența Parlamentului, care, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, este "unică autoritate legiuitoare a țării". De asemenea, si dispozițiile cuprinse la art. 35 și art. 36 alin. (2) din aceeași lege sunt neconstituționale, întrucat domeniile date în competența de reglementare a Ministerului Sănătății țin de competență legiuitorului. Curtea reține că, așa cum rezultă din
DECIZIE nr. 418 din 18 iulie 2005 asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii privind sănătatea reproducerii şi reproducerea umană asistată medical. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169262_a_170591]
-
la art. 53 din Constituție, Curtea observă că acesta nu se referă la restrângerea exercițiului sau suprimarea unor drepturi, ci stabilește limita unui anumit plafon pentru efectuarea plăților în numerar între persoanele juridice, ceea ce este de competența exclusivă a organului legiuitor. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 682 din 15 decembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 2 lit. c) fraza a doua din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174440_a_175769]
-
constatat că aceste prevederi sunt constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 367 din 5 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 19 august 2005, Curtea a reținut, în esență, că nu orice intervenție a puterii legiuitoare cu privire la desfășurarea unor procese aflate în curs de soluționare încalcă de principiu prevederile constituționale, iar, în speță, accesul liber la justiție nu este suprimat, ci numai suspendat cel mult până la data de 31 decembrie 2005. De asemenea, cu același prilej
DECIZIE nr. 674 din 15 decembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2005 pentru modificarea art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174487_a_175816]
-
altfel, Curtea observă că, chiar dacă susținerea autorilor excepției ar fi întemeiată sub raportul unor deficiențe de coordonare legislativă în cazul celor două texte criticate, această problemă nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci este de competența exclusivă a autorității legiuitoare. În ceea ce privește susținerea că textele criticate încalcă dreptul la apărare, Curtea apreciază că, prin conținutul lor, dispozițiile respective nu au nici un fel de incidență asupra acestui drept fundamental, neștirbind cu nimic garantarea dreptului la apărare și a dreptului părților de a
DECIZIE nr. 640 din 29 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic şi ale art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173936_a_175265]
-
actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", altfel s-ar contraveni și art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". În legătură cu invocarea încălcării principiului constituțional al garantării dreptului de proprietate privată, prevăzut în art. 44 din Constituție, prin "excluderea de la aplicarea Legii nr. 10/2001 a unor categorii de persoane juridice total îndreptățite să beneficieze de restituirea, în
DECIZIE nr. 165 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167186_a_168515]
-
sale. Pentru codificarea ocupațiilor se va utiliza codul cu 6 (șase) cifre, corespunzător Codului Ocupațiilor din România (COR), codificare armonizată cu cea din Comunitatea Economică Europeană (CEE). Ocupațiile reținute sunt prezentate în ordine alfabetică, ele provenind din următoarele grupe: 1. Legiuitori, înalți funcționari și conducători 2. Specialiști (cu ocupații intelectuale și științifice). Cuprinde ocupații corespunzătoare funcțiilor de execuție care necesită, în mod obișnuit pregătire superioară și care implică desfâșurarea unor activități intelectuale și științifice de strictă specialitate. 3. Tehnicieni și asimilați
ORDIN nr. 755 din 16 octombrie 2006 pentru aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă - FIAM şi a instrucţiunilor de completare a acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182033_a_183362]
-
341/2004 , prevăzând obligativitatea depunerii contestațiilor privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor la Comisia parlamentară, îngrădește exercițiul dreptului de acces liber la justiție, aduce atingere principiului separației puterilor, stabilind sarcini administrative de executare a legii pentru o structură a autorității legiuitoare, iar împotriva hotărârilor acestei comisii este închisă calea acțiunii în contencios administrativ. Art. 10 alin. (2) din aceeași lege, făcând trimitere la criteriile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 566/1996 , încalcă principiul neretroactivității legii și permite anularea unor drepturi câștigate
DECIZIE nr. 589 din 19 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182135_a_183464]
-
care nu reglementează un termen de prescripție, sunt în contradicție cu art. 31 din Legea nr. 50/1991 , nu are relevanță, sub aspectul controlului de constituționalitate, deoarece, chiar dacă ar fi reală, reprezintă o problemă de coordonare legislativă, de resortul autorității legiuitoare, iar nu de competența Curții Constituționale. Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din
DECIZIE nr. 431 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137795_a_139124]
-
procedură civilă. În ceea ce privește susținerea că textele criticate încalcă alte prevederi din Codul de procedură civilă, aceasta nu poate fi primită, deoarece, chiar dacă ar fi reală, s-ar pune problema existenței unei deficiențe de coordonare legislativă, de resortul exclusiv al autorității legiuitoare, iar nu de competența Curții Constituționale. Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din
DECIZIE nr. 441 din 15 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 alin. 1 şi art. 720^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137834_a_139163]