3,393 matches
-
financiar bancar și a investițiilor și, implicit, asupra evoluției economiei naționale, în general. Astfel, studiile statistice au demonstrat că aplicarea politicilor fiscale și monetare restrictive ale FMI cu privire la liberalizare nu au condus, în unele țăr i, la accelerarea creșterii economice Liberalizarea piețelor de capital aduce atât av ant aje, cât și dezavantaje economiilor și piețelor de capital naționale. A stf el, eliminarea treptată a obstacolelor impuse circulației devizelor și a capitalului le oferă companiilor emitente posibilitatea atragerii de surse de fi
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
întreprinderilor locale, respectarea programelor de libe ralizare și integrare economică, precum și util iza rea de inovații financiare au încurajat investitorii să și plaseze capitalul pe aceste piețe emergente și băncile străine să ofere mai multe credite f irm elor locale. Liberalizarea piețelor de capital și integrarea ec onomică a țărilor în curs de dezvoltare au generat creșterea importanței piețelor de capital emergente pe plan mondial. Conform clasificării ef ectuate de International Finance Corporation, piețele emergente sunt acele piețe de capital care
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Est, America Latină și Rusia erau considerate de investitori, în an ii ̕90, un „paradis al veniturilor mari și al riscurilor aparent reduse“ Dar vulnerabilitatea ac estor economii emergente a fost accentuată de intrările masive de capital, ca urmare a liberalizării piețelor, ceea a condus la crizele financiare din Mexic (1994 - 1995), Coreea de Sud, Thailanda, Indonezia (1997 - 1998). Unii specialiști<footnote id=”179”>Stiglitz, J. E., op. cit., p. 74</foot note> consideră că țările din Asia de Est aveau diverse probleme macro
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
condus la crizele financiare din Mexic (1994 - 1995), Coreea de Sud, Thailanda, Indonezia (1997 - 1998). Unii specialiști<footnote id=”179”>Stiglitz, J. E., op. cit., p. 74</foot note> consideră că țările din Asia de Est aveau diverse probleme macro structurale, dar că liberalizarea pieței de capital, ca urmare a constrângerilor FMI, reprezintă principalul factor care a dus la izbucnirea crizei în această zonă. Integrarea piețelor de capital emergente în circuitul global consti tuie o necesitate, dar se impune ca acest proce s s
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
do uăzeci de ani, până la declanșarea crizei financiare din 2007, circulația capitalurilor a cu noscut o dezvoltare extraordinară, costurile tranzacțiil or s-au micșorat, iar atragerea capitalurilor a făcut obiectul unei concurențe int ernaționale din ce în ce mai intense. De atunci, măsurile de liberalizare au de venit indispensabile pentru a se a rage capitalul străin, pentru a se asigura integrarea în economia in ternațională și a se promova dezvoltarea unui s ect or financiar concurențial. 3.4.2. Principalele cauze ale mobilității inter naț
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ale mobilității inter naț ionale a capitalurilor Printre elementele care au determinat sporirea vol umului investiții lor străine directe până la declanșarea crizei fin anciare și economice, putem menționa: * dorința grupurilor de societăți de a și internaționaliza activitatea; expansiunea corporațiilor multinaționale; * liberalizarea, la începutul anilor ’90, a reg imu lui juridic referitor la investițiile prin intermediul acordurilor cu pr ivi re la protecția statelor și prom -ovarea liberei circulații a capitalului și prin consti tui rea de organi zații specializate; , în scopul menținerii
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
regionale. Ca urmare a cercetării realizate, putem aprecia fa ptul că investițiile străin e directe realizate de firmele multinaționale sun t, probabil, cea mai controversată formă de globalizare. Intensitatea și extensiunea fluxurilor internaționale de capital, ală turi de tendința către liberalizare a piețelor fin anciare naționale, precum și absența controalelor naționale asupra capitalului sugerează o schim bare în ceea ce privește direcția de orientare a f luxurilor de capital în mediul global. De a lungul timpului, capitalul a circulat pretuti nde ni, iar intensitatea investițiilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de țări în curs de dezvol tare. Forțele externe structurale au început să fu ncționeze odată cu apari ția a două căi de dezvoltare în structurile financiare ale țărilor exporta toare de capital: reducerea costurilor de trans fer , tranzacționarea, comunicarea și liberalizarea conturilor de capital. Acestea au condus la creșterea disponibilității capitalului privat de traversare a granițelor pentru tare de noi piețe. Pentru investițiile străine de po ofoliu, acest ele mente nu sunt, însă, întotdeauna, determinante pentru localizarea lor. Pentru investițiile străine
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
firmele transnaționale rămân, în continuare, foarte prudente în ceea ce privește pro gramele de investiții internaționale (graficul nr. 3.41.). Cele mai multe dintre schimbările politicii guv ern amentale, care au afectat investițiile străine directe introduse în cursul actualei crize, s-au înscris pe direcția liberalizării și facilitări i f luxurilor de ISD. Aceste modi ficări, combinate cu ajutoarele de la guvern și pa chetele de stimulare fis cală, ar trebui să aibă un impact favorabil asu pra evoluției ISD. În cadrul global actual, politicile guvernament ale , promovate
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
serviciul datori ei externe. În ciuda condițiilor specifice fiecărei economii, se poate identifica o serie de convergențe și de puncte comune între aceste crize: * în marea majoritate a țărilor, crizele sunt precedate de o importantă der eglementare financiară și de o liberalizare a operațiunilor de capital; * crizele bancare sunt legate de o creștere rapid ă a împrumuturi lor pentru anumite categorii de active (mai ale s b unuri imobiliare și valo rile mobiliare), care se traduc prin creșterea spe culațiilor, într-un
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a convertibilității în aur a dolarului. Principala trăsătură comună a crizelor din țări le în curs de dezvoltare este faptul că, într o măsură mai mare sau mai mică, acestea s au produs în condițiile unui proces intern brusc de liberalizare financiară. Astfel, toate țările afectate de criză au încer cat să beneficieze cât mai mult de oportunitățile oferite de piețele financiare in ternaționale și, pe fondul reformelor neoliberale promovate la nivel global, au acționat în direcția liberalizării contului lor de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
intern brusc de liberalizare financiară. Astfel, toate țările afectate de criză au încer cat să beneficieze cât mai mult de oportunitățile oferite de piețele financiare in ternaționale și, pe fondul reformelor neoliberale promovate la nivel global, au acționat în direcția liberalizării contului lor de capital. Accesul la resurse mai ieftine le per mitea o accelerare a ritmului de creștere econo mic ă, de aceea ele au de venit extrem de căutate. Fondurile străine pe c are țările în curs de dezvol tare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
la o consi derabilă apreciere a acesteia, care, combinată cu politica guvernamentală tipică a ratelor de schimb fixe, în raport cu d ola rul american, a redus mai departe competitivitatea și a încetinit creșter ea exporturilor. În plus, im plementarea măsurilor de liberalizare a contulu i d e capital a făcut impo sibil de controlat oferta de monedă în țările a fec tate de criză. În condițiile în care intrările de fonduri nu au contribuit l a o creștere a productivității, rezultatul a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
lor“, efectele colaterale pot fi imens e și se poate ajunge la reacții virulente, care să pună în discuție chiar spiritul economiei de piață libere. Nu trebuie să înțelegem că reglementările mai extinse și mai rig u roase înseamnă inversarea liberalizării financi are , ci, dimpotrivă, că pentru a menține piețele financiare libere, pentru ca ele să nu producă dezechili ste bre mari, atât directe, cât și colaterale, e necesar ca aceste piețe să beneficieze de reglementări riguroase și efi cie nte. Ca
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
studiate, în capitolul al doi lea , putem desprinde unele concluzii, și anume: dintr-o perspectivă istorică, globalizarea financiară nu constituie un fenomen nou, însă profunzimea și extinderea fluxurilor de capital de astăzi sunt fără precedent, datorită unui amplu proces de liberalizare și dereglementare, datorită apariției noilor tehno log ii, dezvoltării unor noi instrumente financiare și, nu în ultimul rând, datorită creșterii interdepen dențelor piețelor la nivel mondial; integrarea și globalizarea piețelor financiare s au impus mai rapid decât comerțul cu mărfuri
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dezvoltarea im edi ată și pe termen lung a statelor din întreaga lume. În momentul de față, este greu de anticipat un revers al actualului trend de globalizare financiară. Acest fapt se dat orează, în mare parte, pro cesului de liberalizare și dereglementare al ec ono miilor, precum și progre sului tehnologic din sectorul serviciilor finan cia re. În plus, canalele prin care se realizează globalizarea financiară sunt atât de multe și de complexe, încât reversul globalizării financiare nu poate fi an
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ent ru alte bănci centrale. Acest lativ, fluxurile de investiții pe termen lung, mai ales investițiile străine directe contribuie la dezvoltarea mediului de a fac eri intern. Crizele financiare din anii ̕90 au demonstrat că ritmul proc esului de liberalizare a contului de capital trebuie să fie echilibrat, să corespundă infrastructurii financiare din țara respectivă și să se raporteze la puterea de control și acțiune a instituțiilor financiare. După cum reiese din cercetarea efectuată, între aga istorie a finanțelor lumii a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
capital. Piața primară este piața pe care se tranzacționează pentru prima dată valori mobiliare (acțiuni noi și obligațiuni) între societățile emitente și investitori. Fluxul financiar rezultat este investit în economia reală. Cea mai importantă condiție care se impune emitentului este liberalizarea totală a capitalului societății pe acțiuni sau comanditare respectivă. Verificarea bonității financiare a emitentului se face de către instituții financiare specializate (de regulă o bancă). Acești underrighteri concesionează dreptul de verificare a bonității și de pregătire a emisiunii. Calendarul emisiunii poate
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
capital & restructurarea economică, Ed. Economică, București, 2000, p. 227.) 2. Convertibilitatea monetară deplină garant al unei economii de piață funcțională este o condiție a polarizării investițiilor străine. 3. Controlul deficitului balanței comerciale și de plăți și stabilizarea macroeconomică vor permite liberalizarea fluxurilor de capital, fără riscul unei hemoragii externe de fonduri. 4. Aplicarea legii falimentului. Pe piața autohtonă de capital anumite date care se calculează și ulterior devin informații publice, sunt puțin relevante. Astfel numărul societăților cotate este diferit de numărul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
complet nou (componenta creativă a unei strategii investiționale), a cărei "omologare" o fac de regulă intermediarii financiari. Inovațiile financiare: inovațiile de proces alături de inovațiile de produs (reprezentând diversificarea și modernizarea produselor financiare existente pe piețele de capital) constituie vectori ai liberalizării financiare. Efectele scontate ale inovațiilor financiare urmăresc, în general, creșterea economică. Eficiența acestora poate fi apreciată în relație cauzală directă, măsurând variațiile indicatorilor de creștere respectivi. Inovația financiară este, de fapt, un mod de diversificare a posibilităților de plasament al
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Al doilea nivel vizează o incompatibilitate sistemică: conexiuni improprii între "setul de reguli de operare" statuat în activitatea investițională pe piețele dezvoltate și maniera de lucru proprie sistemelor financiare ale țărilor destinatare de plasamente. Pentru aducerea în stare de compatibilitate, liberalizarea financiară trebuie însoțită de reformă financiară pe fondul îmbunătățirii siguranței sociale 21. Aceasta va duce la egalizarea randamentelor piețelor situate în contexte diferite. Evident că și piețele au partea lor de "contribuție". Rădăcinile crizei se află într-o anumită nepotrivire
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
servicii, piața geografică relevantă poate fi o parte dintr-o localitate, o localitate, un judet, o regiune sau o zonă din România, pentru altele, întreaga țară. Progresele în domeniul transporturilor și comunicațiilor și tendințele de eliminare a barierelor și de liberalizare a comerțului internațional pot modifica, în timp, limitele piețelor geografice relevante, depășind granițele unei țări. 3. Întreprinderea Noțiunea de întreprindere este utilizată și în alte ramuri de drept dar în domeniul dreptului concurenței prezintă o configurație specială. În legislația română
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
și minorităților naționale și sociale, ale partidelor și ideologiilor politice, ale vieții parlamentare și altele. Așa au apărut tensiunile dintre durată și creație, suprapuse celor dintre teorie și experiență, contemplare și acțiune. Scăderea ponderii teoreticului s-a văzut în predominanța liberalizărilor empirice cu o redusă creativitate. Au decis, atunci, satisfacțiile celor care se mulțumeau cu mici câștiguri materiale obținute rapid. Or, comerțul și consumul au fost și rămân activitățile cele mai potrivite acestui obiectiv. Ele rămân legate de "economia de piață
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vreme, izvor de reechilibrare spirituală. Spre deosebire de folclor, literatura și artele culte au trecut printr-un șoc mai prelungit, din care își revin, cum am menționat, îndeosebi artele vizuale și ale spectacolului. Mai greu se regăsesc poeții și scriitorii, afectați de liberalizarea accesului la dosare, comentate în presa cotidiană și de scandal sau în cărți mai elaborate, uneori și în procese de calomnie, urmate de relații interumane frânte. Un motiv rămâne și "Festivalul Național Cântarea României", început în 1978, după primul Congres
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
au lăsat neelucidate acele evenimente militare, violențe armate care au premers prinderea și uciderea foștilor dictatori, avarierea sediilor unor ministere, a Muzeului de artă al țării, a Bibliotecii Universitare și a unor edificii sacre din Capitală și din alte localități. Liberalizările care au urmat au dus la sporirea nedreptăților oamenilor lăsați pe drumuri. Așa s-a ajuns să se adune circa două sute de mii de "îmbogățiți postrevoluționari" într-o parte, iar în partea opusă se recenzează milioane de migratori în căutare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]