3,366 matches
-
cu interes și văd că în cameră intră o fată înaltă și subțire. Are părul lung și drept și o gură micuță și turtită. De fapt, toată fața ei pare că a fost la un moment dat prinsă între ușile liftului și nu și‑a revenit niciodată. — Bună ziua, spune și îi privesc fascinată gura când zâmbește. Eu sunt Erin și am să vă ajut să vă găsiți îmbrăcămintea care răspunde cel mai bine dorințelor dumneavoastră. — Extraordinar! spun. Abia aștept! Mă întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mână. O sun mâine. Și vă rog, spune Luke, să nu mai dați legătura cu camera noastră, până când vă vom anunța noi. Am înțeles, spune recepționerul cu un licăr în ochi. Noapte bună, domnule. Noapte bună, doamnă. Ne urcăm în lift, zâmbindu‑ne stupid unul altuia în oglinzi și, când ajungem în cameră, îmi dau seama că sunt destul de beată. Unica mea consolare este că și Luke pare afumat bine. — Asta, zic în clipa în care ușa se închide în urma noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
cu inima duduind. Din fericire, la ușă e portarul cel prietenos. M‑a văzut intrând de destule ori ca să‑mi facă și acum semn să intru, așa că nu sunt nevoită să‑mi anunț sosirea cu surle și trâmbițe. Ies din liftul de la etajul cinci și, spre surpriza mea, la recepție nu e nimeni. Ce straniu. Aștept câteva secunde, apoi trec de birou și pornesc pe holul principal. Pașii mi se încetinesc și mă încrunt. Ceva nu e în regulă aici. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
trebuie să‑i ia biroul? Zău, nu putea să folosească o cameră de ședințe? — Îmi cer scuze că a trebuit să ne întâlnim aici, o aud spunând. Firește, data viitoare vin eu în King Street 17. Continuă să vorbească până la lift, și mă rog să intre cu toții într‑unul și să dispară. Însă, în clipa în care ușile liftului se deschid cu un ping, nu intră decât tipul pe care îl știu, și un moment mai târziu, Alicia și Ben se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
a trebuit să ne întâlnim aici, o aud spunând. Firește, data viitoare vin eu în King Street 17. Continuă să vorbească până la lift, și mă rog să intre cu toții într‑unul și să dispară. Însă, în clipa în care ușile liftului se deschid cu un ping, nu intră decât tipul pe care îl știu, și un moment mai târziu, Alicia și Ben se întorc. — Stai să iau dosarele alea, zice Alicia și intră iar în biroul lui Luke, lăsând ușa deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
la el. Se uită la mormanul de dosare din brațele ei. Am luat tot? Cred că da. Păi, hai c‑am plecat atunci, mă așteaptă Ed. Ne vedem mâine. Dispar pe coridor și, de data asta, slavă Domnului, intră în lift. În clipa în care sunt sigură că au plecat, mă așez mai bine pe călcâie, nedumerită. Ce se întâmplă? De ce vorbeau despre dat în judecată? Pe cine? Și de ce a fost Banca Londrei aici? Are de gând să îl dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
o șterg acum, când pot. Mă ridic, strâmbându‑mă din cauza cârcelului și‑mi scutur picioarele, în clipa în care simt sângele punândumi‑se din nou în mișcare. Apoi îmi ridic pachetul și pornesc cât de nonșalant pot pe coridorul spre lifturi. Exact în momentul în care apăs pe buton, începe să‑mi sune mobilul în geantă și tresar, speriată. Drace, telefonul! Slavă Domnului că nu s‑a întâmplat cât stăteam ciucită în spatele biroului lui Mel! — Alo? zic, intrând în lift. — Bex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
spre lifturi. Exact în momentul în care apăs pe buton, începe să‑mi sune mobilul în geantă și tresar, speriată. Drace, telefonul! Slavă Domnului că nu s‑a întâmplat cât stăteam ciucită în spatele biroului lui Mel! — Alo? zic, intrând în lift. — Bex! Suze sunt. — Suze, zic și scot un chicot. Nu‑ți trece prin cap în ce belea erai să mă bagi! Dacă sunai acum, să zicem, cinci minute, ai fi... — Bex, fii antenă, zice Suze însuflețită. Tocmai ai primit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
care, ridicând în mine valuri incendiare de sânge, le-a fècut sè se izbeascè de pereții moi, lèuntrici ai pielii, am simțit cum s-a format, undeva la nivelul coșului pieptului, un val uriaș care a coborât brusc, asemeni unui lift cèruia i s-au rupt legèturile, take care, a mai apucat Angel sè-mi scrie înainte că eu, presat de nevoi organice urgente, sè închid calculatorul și sè mè dedic cu frenezie ritualului tècut al plècerilor solitare și triste, Bunè seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
dar nimic altceva altcineva decât tot un boșo. Și totuși, mi-ar place să fiu el, chiar dacă va trebui să Îmi tot iau pastilele de tensiune și să gâfâi când urc scara, mai ales dacă vorbesc: — De ce nu ați luat liftul, domnule profesor? La vârsta dumneavoastră e pericoloso sporgersi! Și niște unii să-mi care bufnind și trăsnind valiza grea a unchiului Victor cu lingurile de lemn ale inspiratului meu tată, bălăngănindu-se, la fiecare treaptă până la etajul șapte. * Și Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Jack plecaseră într-o binevenită vacanță în doi. Alison nădăjduia, cu disperare, ca într-o zi să aibă și ea propriul copil pe care să-l iubească. Între timp, însă, îl copleșea pe Jack cu dragoste, atenție și cadouri. Așteptând liftul care s-o ducă la departamentul Star Wars, Alison a simțit că i se taie răsuflarea când ușile s-au deschis, iar dinăuntru a apărut imaginea unei ființe cu aspect de zeu, care urcase de la subsol. Tipul avea ochii căprui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
zeu, care urcase de la subsol. Tipul avea ochii căprui, nuanța ciocolatei topite și niște pomeți extraordinar sculptați. El n-a părut s-o observe. S-a uitat la ceasul Patek Philipe, de la încheietură, apoi la pantofii din piele întoarsă neagră. Liftul a pornit. Alison se tot uita la bărbatul acela splendid, sperând să-i surprindă privirea și să-l captiveze cu zâmbetul ei strâmb, dar seducător. Etajul unu... etajul doi... butonul cu etajul trei era luminat, așa că Alison și-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
etajul doi... butonul cu etajul trei era luminat, așa că Alison și-a dat seama că nu mai avea prea mult timp la dispoziție. Și-atunci zeii au intervenit. Mai întâi s-a auzit un zgomot puternic și un hârâit, apoi liftul s-a cutremurat și s-a oprit între două etaje. Au trecut mai multe secunde până când unul dintre ei să scoată vreun cuvânt. Nici unul nu era sigur dacă era doar o întâmplare sau dacă într-adevăr erau blocați și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
nu mai urcau nicăieri. Bărbatul s-a uitat, din nou, la ceas, după care a țâțâit din buze. Eram deja în întârziere și-acum asta... Remarca fusese rostită fără vreo destinație clară, dar de vreme ce Alison era singura altă persoană din lift, a considerat că era de datoria ei să răspundă. Da, înțeleg perfect. Eu am pauză de masă numai o oră, așa că sper să ne mișcăm repede. Să NU ne mișcăm repede, s-a gândit ea. De fapt, ceea ce-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
întrerupte de sunetul făcut de bărbatul de lângă ea, care apăsase pe un buton de pe panoul de alamă și acum striga: —Alo? Alo? Într-un final, o voce îndepărtată și plictisită i-a răspuns. — Da? Care e problema? S-a blocat liftul. Nu putem să ieșim, i-a explicat bărbatul nerăbdător. Din cauza agitației, accentul italian devenise și mai pregnant. —OK, stați liniștiți. O să trimit un inginer jos. Câți sunteți acolo? —Doar doi. Grăbiți-vă... vă rog. Bărbatul a ridicat degetul de pe buton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Întâi copii și acum a nevastă. Tipic! Ca în cazul multor altor bărbați de vis, cineva reușise să pună mâna pe ei înainte. Dintr-odată, lui Alison nu i-a mai păsat cât de repede se repară nenorocitul ăla de lift. Ceea ce înseamnă, desigur, a adăugat bărbatul, că atunci când o să vadă că nu apar, nevastă-mea o să creadă că am uitat sau că nu-mi pasă de ea și-atunci când, finalmente, o să ne întâlnim, o să izbucnească încă o ceartă cu spume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
o să simtă atunci când avea să-l întâlnească pe bărbatul cu care să-și petreacă tot restul vieții. Și, în ciuda faptului că omul era însurat și avea și copii, pur și simplu Alison nu putea să-l lase să iasă din lift și din viața ei. Din punctul ei de vedere, soarta i-l scosese în cale. Restul depindea de ea. Tocmai din acest motiv, atunci când liftul s-a trezit din nou la viață și i-a dus, în sfârșit, la etajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
avea și copii, pur și simplu Alison nu putea să-l lase să iasă din lift și din viața ei. Din punctul ei de vedere, soarta i-l scosese în cale. Restul depindea de ea. Tocmai din acest motiv, atunci când liftul s-a trezit din nou la viață și i-a dus, în sfârșit, la etajul al treilea, cei doi au pășit în mijlocul grupului care aștepta pe hol și și-au strâns mâinile în semn că au căzut de acord. Alison
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Ei, mă bucur c-am lămurit și problema asta. Și-acum, unde mergem întâi? Conducându-l prin vasta selecție de genți, așezate trufaș pe podiumuri, de parcă ar fi fost niște câștigătoare de medalii olimpice, Julia s-a îndreptat direct către lift. Peste două săptămâni, împlinea treizeci și trei de ani, iar cadoul ei - prematur, ca să se muleze pe programul nebunesc al lui James - fusese călătoria asta la New York și cumpărarea unei ținute (sau poate chiar două dacă, așa cum se întâmpla de obicei, Julia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
fusese călătoria asta la New York și cumpărarea unei ținute (sau poate chiar două dacă, așa cum se întâmpla de obicei, Julia reușea să-l facă să-i ciugulească din palmă) din magazinul frecventat de bogătașii New York-ului. Când au intrat în lift și dădeau să apese pe buton, o femeie cu vârstă incertă li s-a alăturat. Cucoana ar fi putut să aibă între patruzeci și cinci și șaizeci și cinci de ani, dar un lucru era sigur: își făcuse un lifting sau chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
asemenea multor frumuseți, în adâncul sufletului era teribil de nesigură pe ea. Pentru Julia, felul în care arăta era aproape totul și gândul că frumusețea i s-ar putea ofili, chiar și numai un pic, o umplea de teamă. Ușile liftului s-au deschis și cei doi au pășit în magazin. Julia scana rapid și fără milă, ca o adevărată profesionistă, rafturile din fața ei. S-a îndreptat direct către rochiile de seară. James avea să plătească scump pentru acea ultimă remarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
s-a aplecat și l-a sărutat pe James pe obraz. El nu a reacționat în nici un fel, părând să fie profund adormit. Ieșind din apartament, Julia a închis ușa fără zgomot și-a prins să țopăie pe coridor, înspre lift. Ușile ascensorului s-au deschis, iar femeia era pe cale să pășească înăuntru, când și-a adus aminte de ceva. — Fir-ar al dracului! Julia a lăsat liftul să plece și s-a întors către apartament, ca să-și ia bentița de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a închis ușa fără zgomot și-a prins să țopăie pe coridor, înspre lift. Ușile ascensorului s-au deschis, iar femeia era pe cale să pășească înăuntru, când și-a adus aminte de ceva. — Fir-ar al dracului! Julia a lăsat liftul să plece și s-a întors către apartament, ca să-și ia bentița de păr. Era sigură că salonul avea propriile bentițe, dar nu era sigură cât de curate erau, așa că prefera să o folosească pe a ei. Curățenia era una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
viață. După aproximativ un sfert de oră, petrecut rătăcind de colo-colo și chiorându-mă la toate tăblițele de alamă inscripționate cu nume și atașate fiecărei uși, am dat În sfârșit de avocații lui Derek. Erau la etajul al treilea, iar lift nu exista. Oamenii ăștia nu duceau lipsă de exercițiu fizic. Odată intrată În birou, tenta de corectitudine politică a firmei a părut și mai evidentă. În timp ce mă așezam, cam pe jumătate, pe canapeaua sărăcăcioasă de tweed de la recepție, pe dinainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
a zărit, l-a lăsat în pace pe băiețelul plângăcios și a venit spre mine. Am traversat șinele de tramvai, ieșind printr-o gaură din gardul ce împărțea strada în două, apoi am intrat în blocul de vizavi, am luat liftul până la ultimul etaj și de acolo am ajuns repede pe acoperiș. La înălțime, liniștea era și mai mare, iar întunericul și mai pâclos. Ne temeam de extratereștri. Până să ni se observe lipsa, ei ne-ar fi transportat deja pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]