1,716 matches
-
Aceasta este o situație favorabilă pescuitului și pisciculturii, situație pe care o împarte cu limanul Alibei. Limanul Alibei (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un liman maritim legat la sud-vest de limanul Șagani și de lacul Caraceauș, iar la est de limanul Kurugöl și de limanul Burnas (sau „Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
care o împarte cu limanul Alibei. Limanul Alibei (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un liman maritim legat la sud-vest de limanul Șagani și de lacul Caraceauș, iar la est de limanul Kurugöl și de limanul Burnas (sau „Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 101.4 km² cu o lungime de 18 km și
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
limanul Alibei. Limanul Alibei (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un liman maritim legat la sud-vest de limanul Șagani și de lacul Caraceauș, iar la est de limanul Kurugöl și de limanul Burnas (sau „Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 101.4 km² cu o lungime de 18 km și o lățime maximă de
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
un liman maritim legat la sud-vest de limanul Șagani și de lacul Caraceauș, iar la est de limanul Kurugöl și de limanul Burnas (sau „Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 101.4 km² cu o lungime de 18 km și o lățime maximă de 8 km. Adâncimea maximă este de 2.5 m. Este separat de Marea Neagră printr-un peresip de formă oblică
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
km² cu o lungime de 18 km și o lățime maximă de 8 km. Adâncimea maximă este de 2.5 m. Este separat de Marea Neagră printr-un peresip de formă oblică, tăiat de o portiță. În partea de nord a limanului Alibei, se află limanul Hagider, care s-a format odată cu separarea gurii de vărsare (estuarului) a râului Hagider de lacul Alibei printr-un grind de nisip. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, și limanul Alibei constituie un adăpost de
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
de 18 km și o lățime maximă de 8 km. Adâncimea maximă este de 2.5 m. Este separat de Marea Neagră printr-un peresip de formă oblică, tăiat de o portiță. În partea de nord a limanului Alibei, se află limanul Hagider, care s-a format odată cu separarea gurii de vărsare (estuarului) a râului Hagider de lacul Alibei printr-un grind de nisip. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, și limanul Alibei constituie un adăpost de reproducere al speciilor de
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
În partea de nord a limanului Alibei, se află limanul Hagider, care s-a format odată cu separarea gurii de vărsare (estuarului) a râului Hagider de lacul Alibei printr-un grind de nisip. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, și limanul Alibei constituie un adăpost de reproducere al speciilor de pești marini. Limanul Burnas (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim care comunică, prin intermediul limanului Kurugöl, cu Limanul Alibei (în
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
s-a format odată cu separarea gurii de vărsare (estuarului) a râului Hagider de lacul Alibei printr-un grind de nisip. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, și limanul Alibei constituie un adăpost de reproducere al speciilor de pești marini. Limanul Burnas (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim care comunică, prin intermediul limanului Kurugöl, cu Limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
de nisip. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, și limanul Alibei constituie un adăpost de reproducere al speciilor de pești marini. Limanul Burnas (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim care comunică, prin intermediul limanului Kurugöl, cu Limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
de apă cu Marea Neagră, și limanul Alibei constituie un adăpost de reproducere al speciilor de pești marini. Limanul Burnas (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim care comunică, prin intermediul limanului Kurugöl, cu Limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
Marea Neagră, și limanul Alibei constituie un adăpost de reproducere al speciilor de pești marini. Limanul Burnas (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim care comunică, prin intermediul limanului Kurugöl, cu Limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord, în lac se
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim care comunică, prin intermediul limanului Kurugöl, cu Limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord, în lac se varsă râul Alcalia. Suprafața este de 26.9 km². Are o lungime de 9.6 km
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
liman maritim care comunică, prin intermediul limanului Kurugöl, cu Limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord, în lac se varsă râul Alcalia. Suprafața este de 26.9 km². Are o lungime de 9.6 km, iar lățimea maximă este de 3.2 km. Adâncimea maximă este de 1.5 m. Fiind
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
râul Alcalia. Suprafața este de 26.9 km². Are o lungime de 9.6 km, iar lățimea maximă este de 3.2 km. Adâncimea maximă este de 1.5 m. Fiind o zonă de concentrare a sării (prin evaporarea intensă), limanul Burnas are o salinitate dublă față de Marea Neagră, și echivalentă cu aceea a mării Mediterane, anume 38 de grame de sare pe litru. Pe malul sud-estic al limanului, la Marea Neagră, se află stațiunea Băile Burnazului, unde se folosește nămolul în tratarea
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
1.5 m. Fiind o zonă de concentrare a sării (prin evaporarea intensă), limanul Burnas are o salinitate dublă față de Marea Neagră, și echivalentă cu aceea a mării Mediterane, anume 38 de grame de sare pe litru. Pe malul sud-estic al limanului, la Marea Neagră, se află stațiunea Băile Burnazului, unde se folosește nămolul în tratarea terapeutică a bolilor. Întinderile de apă „satelite” ale celor trei mari limane sunt în număr de opt, anume lacurile Sărat, Hagider, Caraceauș, Buduri, Martaza, Mahala, Conducul Mic
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
a mării Mediterane, anume 38 de grame de sare pe litru. Pe malul sud-estic al limanului, la Marea Neagră, se află stațiunea Băile Burnazului, unde se folosește nămolul în tratarea terapeutică a bolilor. Întinderile de apă „satelite” ale celor trei mari limane sunt în număr de opt, anume lacurile Sărat, Hagider, Caraceauș, Buduri, Martaza, Mahala, Conducul Mic și Geantașa.
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
Limanul Catlabuga (în limba noastră ; în Catlabuh, în Catalpug) întâlnit și sub forma Cătlăbuga este un liman fluviatil natural cu apă dulce, situat în lunca formată pe cursul inferior al Dunării, în Bugeac, în Basarabia. Din punct de vedere administrativ se
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
Limanul Catlabuga (în limba noastră ; în Catlabuh, în Catalpug) întâlnit și sub forma Cătlăbuga este un liman fluviatil natural cu apă dulce, situat în lunca formată pe cursul inferior al Dunării, în Bugeac, în Basarabia. Din punct de vedere administrativ se află în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina). Este unul dintre cele mai mari limane din
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
un liman fluviatil natural cu apă dulce, situat în lunca formată pe cursul inferior al Dunării, în Bugeac, în Basarabia. Din punct de vedere administrativ se află în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina). Este unul dintre cele mai mari limane din Ucraina, cu o suprafață de 67 km². Are o lungime de 21 km, iar lățimea variază între 1 și 11 km. Adâncimea maximă a lacului este de aproximativ 4 m. Catlabugul este un liman, nu un lac, deoarece din
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
unul dintre cele mai mari limane din Ucraina, cu o suprafață de 67 km². Are o lungime de 21 km, iar lățimea variază între 1 și 11 km. Adâncimea maximă a lacului este de aproximativ 4 m. Catlabugul este un liman, nu un lac, deoarece din punct de vedere geografic, este în mod specific, ca formațiune naturală, o lagună situată la ieșirea unui curs de apă dulce spre Dunăre și legată de acestea printr-o "portiță" (în limba greacă στόμα - "stoma
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
o "portiță" (în limba greacă στόμα - "stoma", adică gură, în rusă бухтa - "buhta", idem), care străpunge cordonul nisipos-mlăștinos ce o desparte de fluviu (în română "grind", în greacă αμμογλώσσα "limbă de nisip", în rusă Коса - "kosa"). Aceste caracteristici proprii deosebesc limanul atât de un lac, cât și de celelalte tipuri de lagune. Bazinul limanului Catlabug are o formă alungită. Malurile sunt formate din calcar terțiar (în zona satului Tașbunar), acoperite cu nisip și argilă. Malurile nordice sunt mai înalte (în unele
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
idem), care străpunge cordonul nisipos-mlăștinos ce o desparte de fluviu (în română "grind", în greacă αμμογλώσσα "limbă de nisip", în rusă Коса - "kosa"). Aceste caracteristici proprii deosebesc limanul atât de un lac, cât și de celelalte tipuri de lagune. Bazinul limanului Catlabug are o formă alungită. Malurile sunt formate din calcar terțiar (în zona satului Tașbunar), acoperite cu nisip și argilă. Malurile nordice sunt mai înalte (în unele locuri înălțimea ajunge la 8-10 m), pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile este acoperit cu nisip amestecat cu argilă sau pietricele. În partea de sud, limanul Catlabuga este legat de brațul Chilia printr-un canal strâmt prin care trec peștii. În trecut, Catlabuga a fost un rezervor unde erau colectate apele Dunării când acestea depășeau cotele de inundații. Din bazinul principal al limanului se ramifică lateral
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
partea de sud, limanul Catlabuga este legat de brațul Chilia printr-un canal strâmt prin care trec peștii. În trecut, Catlabuga a fost un rezervor unde erau colectate apele Dunării când acestea depășeau cotele de inundații. Din bazinul principal al limanului se ramifică lateral două golfuri : Golful Tașbunar (în partea de nord-vest, cu o lungime de 4 km) - unde se varsă râul Tașbunar și Golful Hasan (în partea de nord-est, cu o lungime de 5 km) - unde se varsă râul Enica
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
zone joase în secolele XIX-XX, ca urmare a alunecărilor de teren, a eroziunii solului și a inundațiilor. Apa din lac a ajuns la o înălțime de 30-50 cm deasupra nivelului Dunării, devenind o parte permanentă a bazinului Catlabugului. Pe malul limanului sunt o serie de așezări omenești și anume: Șichirlichitai, Hasan-Aspaga, Câșlița-Dunăre, Doluchioi și Erdec-Burnu. Limanul Catlabuga este aprovizionat cu apă în special ca urmare a schimbului de apă cu Dunărea (de care este legat printr-o serie de canale). În
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]