2,068 matches
-
om pe om, căci pe lumea cealaltă se ling unul pe altul. Se crede că este bine înainte de a se apuca de un lucru greu a stupi în palme. Să nu scuipe cineva un cîne, căci pe lumea cealaltă îl linge. Pierzînd cineva vreun lucru și voind a ști în care parte de loc se află el, se stupește în palma stîngă, iar cu muchia mînii drepte se trîntește în stupit, și în care parte sare el, în acea parte se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dobitoc frumos, dacă vrei să nu se deoache. Se zice că acea vacă care, afară de cele patru țîțe, mai are încă alte mici, aceea e bună de lapte. Cel care fierbe la foc o oală cu lapte dulce să nu lingă lingura cu care mestecă în el, căci seacă laptele din țîța vacii de la care a fost muls. Să nu lași să dea laptele în foc, căci seacă laptele vacii. Cînd o vacă este aproape să fete, se păzește ca să-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
priesc, și numai de părul cela să cumperi, că altfel nu-ți merge bine. în sara ajunului Sf. Andrei se descîntă sare, se îngroapă sub pragul staulelor de vite, apoi a doua zi se scoate și se dă vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare. Dacă în dimineața de Ajunul Crăciunului și mai cu samă al Bobo tezei vine în casă o femeie, vitele fătătoare vor făta pui de parte femeiască; de va fi bărbat, de parte bărbătească. După ce un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd vrăbiile se scaldă în colb. Semne de schimbarea vremii Cînd se scoală mîța de pe pat și se trîntește în mijlocul casei îi a moloșag. Dacă mîța se tologește* drept în mijlocul casei e semn că va fi moloșag. Cînd pisica se linge însamnă moină. Cînd e ger și cînele se tăvălește e semn că vremea se va muia. Slăninele din pod dacă încep a lăcrăma e semn că vremea are să se moaie: are să ningă sau are să ploaie. Cînd cînele se dă de-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sfîrîie luleaua. Cînd broaștele și buratecii orăcăiesc. Cînd cîntă boul-lui-Dumnezeu*. Cînd visezi pește. Cînd se strîng multe cioare la un loc și croncănesc. Cînd cîntă cocoșii ziua. Cînd se scaldă vrăbiile în colb. Cînd cîntă vrăbiile toamna. Cînd mîțele se ling pe cap. Cînd albinele joacă în aer. Cînd te mănîncă călcîile. Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai mult. Dacă plouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un păianjen găsit lîngă o eprubetă trebuie să aibă măcar o chestie specială, prin contaminare. N-a luat în calcul faptul că făptura era înțepenită nu pentru că s-ar fi odihnit după un prînz copios cu tot felul de substanțe linse din eprubete, ci din simplul motiv că murise. Nici unul viu nu i-a fost de folos, deoarece, așezîndu-l pe braț, micuțul a fugit rapid pe pielea repede și a dispărut înainte de-a-l înțepa, cum s-ar fi cuvenit, și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
mi-a dat-o o femeie de nici 27 de ani. El este un băiat ceva mai scund, cu un păr ca o perie rebelă pe care, se vede treaba, se chinuiește de mulți ani să-l facă să stea lins spre spate. Spune că vrea să scape de această practică pentru că nu mai are memorie, nu mai are voință, nu mai are prieteni. Totul a început de la operația de hipospadias pe care a suportat-o la unsprezece ani. Hipospadias înseamnă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
fi vrut să-i facă asta câinelui cel rău, dar n-a apucat, pentru că bietul animal a fost otrăvit. În curtea lor a apărut un alt câine, mult mai blând. În doar câteva săptămâni, Liviu l-a dresat să-i lingă sexul și într-o zi a fost chiar fericit că animalul a stat să-l penetreze. De atunci, viața sexuală a lui Liviu se rezumă la raporturile cu câinele și masturba re. El se consideră un tip fricos, dar se
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
târziu de un profund sen timent de vinovăție. Până la urmă se dovedește că acea perioadă a vieții lor era cu totul tranzitorie, deși vinovăția rămâne pentru mulți ani de zile... Bestialismul se manifestă prin felație (animalul e ademe nit să lingă sexul persoanei respective), prin contact anal, vaginal sau folosind diverse alte orificii naturale ale anima lului. În felul acesta, adolescentul care practică bestialismul poate dobândi diverse zoonoze (boli caracteristice speciei respective, dar care pot fi transmise ocazional și la om
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
greutatea lui. Când îl țineai pe brațe, grația, viteza, șiretlicurile, teama lui de oameni nu mai erau, dintr-o dată, decât greutate. Imediat ce îl puneai la pământ, Taïaut se și repezea la el, desfătându-se cu mirosul lui, mușcându-l ușor, lingându-l; aceasta era recompensa lui. Vânătoarea duminicală în compania tatălui și a câinelui era, pentru mine (pentru copilul de atunci), mijlocul ideal de a-mi îmbogăți viziunea asupra vieții, cunoștințele despre mediul înconjurător, de a-mi educa privirea, mai îngăduitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
trăiești românește Încât și fericirea te neliniștește! O, bucurie purtând tricolore dorinți! Ne strângi atât de tare-n brațe Că de plăcere noi suntem striviți. Lumea întreagă-i un surâs Iar pe pășunile-nverzite Oi și văcuțe, vin să ne lingă Din mierea care se prelinge Pe ale noastre straie-mpodobite De sărbătoare Cui, cui, cui, cui! Să ne distrăm din plin Veseli să fim Și vârful nasului să-l facem tricolor! O, națiunea mea de vis, Suntem atât de fericiți De
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și cu moartea, vegheată de o ambiguă Ea și întreruptă de Marele Câine de Veghe; o Apariție în timpul unui ritual executat de micul soldat cu "somnul plin de spasme", asaltat de păsările aruncate prin vântul-abis și cu gleznele prelungi, transparente linse de animalele uscate de vânt; coborârea Îngerului negru, teribilul vestitor al apocalipsei ("strigându-mi cu gură de ură că nu, dar nu, că nimic nu se mai poate face, că dacă Totul a fost viu, iată, acum nimic nu mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
plină de fum și de sânge./ Iau apă în căuș și îmi privesc chipul/ înainte de a mi-l sorbi strig:/ acesta nu sunt eu și aceasta nu este fața mea/(...)/ Văd câini vagabonzi/ cum se învârt în fața bisericii seara./ Și ling crucea celui răstignit sub măslini înroșiți/ îmi acopăr cu mâinile fața și strig:/ acesta nu sunt eu și aceasta nu este fața mea" (Peregrinări). În următoarele cărți ale lui Nichita Danilov (Câmp negru, Editura Cartea Românească, București, 1982; Arlechini la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fără nici un efort analogic de către un cititor obișnuit cu artificiile de gen. Astfel, dealurile din fața casei "parcă/ sunt curtezane care sângerează după/ bărbații cerului"; poetul "curgeam pe râu/ ca o pată de păcură/ (semănam cu un curcubeu toxic)", "Karmen îmi linge chipul cosmic care atârnă ca un sân/ prin cotloanele destinului are o plăcere nebună să/ înghită străzile aglomerate cu hormoni îmbrățișați/ ca maidanezii" etc. etc. În timp ce un admirator al liricii optzeciste nu va putea trece cu vederea aluziile pline de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
spre exemplu, putem avea senzația că respirăm din nou aerul baladescului cerchist sau oniric, dar unul rarefiat de o conștiință a artificiului, a convenției care se cere subminată de o ironie subțire: Când noaptea se târăște ca motanii/ să-ți lingă seva care dă în pârg/ statui de abur leagă epifanii/ de stâlpi umili la poarta unui burg.// Din snopul de tăceri civile/ îmi treier cina micului eon/ ajuns cu pașapoarte și ștampile/ șeful luntrașului pe Acheron.// Și risipind monade ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ils professaient, en outre, le mépris le plus complet pour la Femme, qu'ils traitaient de "Bête à plaisir". Ils citaient à tout instant Schopenhauer, leur dieu; réclamaient le rétablissement des harems et des tours, avaient fait broder sur le linge de table qui servait au dîner du Célibat, ce précepte ancien: Mulier, perpetuus infans et au-dessous, le vers d'Alfred de Vigny: La femme, enfant malade et douze fois impure!" [Maupassant, Le verrou, în La Parure, p.266]. 29 " Într-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aux occasions, usant des grands magasins avec une telle adresse de bonne ménagère, exempte de fièvre, qu'elle y réalisait de fortes économies; Henriette enfin, qui, très élégante, y achetait seulement certains articles, șes gants, de la bonneterie, tout le gros linge" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.94-95]. 272 "Du reste, pourquoi étalez-vous tânt de marchandises? C'est bien fait, si l'on vous vole. On ne doit pas tenter à ce point de pauvres femmes sans défense" [Zola, Au Bonheur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Quand elle passait en voiture sur leș boulevards, la foule se retournait et la nommait, avec l'émotion d'un peuple saluant să souveraine" [ibidem, p.306]. 356 "Quand la fenêtre s'entrouvrait, on pouvait apercevoir la comtesse raccommodant son linge, comme une petite bourgeoise besogneuse; tandis que la jeune fille, entre son piano et să boite d'aquarelle, tricotait des baș et des mitaines pour să mère" [Zola, L'Argent, p.68]. Condiția nobilelor poate fi calificată drept "héroïsme quotidien
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în aceeași vreme, adică la jumătatea aceluiași veac, W. de Kotzebue, aflat în trecere prin capitala Țării Moldovei, aprecia, exagerând desigur, că "orice urmă de oraș oriental s-a șters; numai turcul, care vinde rahat la poarta Mitropoliei și-și linge degetele vânzând a mai rămas"26. În imaginarul și limbajul reconstitutiv al epocii, tipul ideal al orășeanului era burghezul, "un om ca oamenii", care trebuia să fie, potrivit ,,regulilor obștești", abonat ,,la un cabinet de lectură", să bea șampanie, să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în alte nuanțe. Suntem, cu această constatare în plină contempora neitate marcată de globalizare, într-o limbă cu trecut și pretenții de universalitate, cu atât mai dramatic marcată de schimbările de po pularitate aduse de hegemonismul nord-american și, în plan ling vistic, anglo-saxon. În fața caracterului invaziv al unor culturi, reac ția francofonă, cu regrupările și redefinirile ei beletristice, este demnă de studiat, chiar dacă ravagiile adevărate par produse mai ales în planul micilor limbi fără trecut dominator, precum a noastră. În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Cheamă ceea ce în mintea umană e nimicul Gratuitatea, hazardul, Și totul împrejur se va preface în aer subtil, în fericirile copilului Când aruncă în unde pietricele Și vede în pustiul celuilalt mal O citadelă a anticilor. 23 decembrie 2006 Piatră linsă de apele de dinainte de întâia zămislire, Ochi desprins dintr-un zeu, Singurul bine ce rămâne în mâna cerșetorului Aproape de râul ce-și pierde respirația în tumultul vârtejului în pieptul bâlbâind slăbit Ca înaintea sicriului rugăciunea De a fi: Sunt ea
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
a tras-o și pă ea. A murit anul trecut, norocu' ei, că acuma, când dă drumu la liste, știți voi unde o găseați? Dar voi? Voi ce-ați făcut? Ce-ai făcut tu, Sorine, la viața ta... L-ai lins pă Ceaușescu până ți s-a aplecat. Și-acuma te-au făcut prefect? Să-ți fie de bine, dar ești prefect acolo, la alegătorii lui alde Brandaburlea care te-a votat. Aici toți suntem oameni. Mai întâi dintâi și-ntâi
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
savurat momentul Încetării lui din viață?! Nu e, cel puțin acum, cazul! Probabil am să revin, am să nuanțez, am să mă Întorc undeva, În timp, Înainte de ’89 și, imediat, după aceea... Când Însă mă gândesc că cei ce Își lingeau degetele atunci când Sorescu era pe catafalc, ei erau deja, cadavre ambulante, că erau morți de dinainte (paradoxal, un fel de morți mergători!), parcă Îmi vine să o las baltă! Voi vedea eu cum și În ce fel voi face! Subiectul
Întrebări și mirări la masa trecutului. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
reprezintă universul, ceea ce e destul de greu de menținut o vreme mai indelungată, fascinația pentru irațional, pentru dezindividualizare și pentru visceral intrând în joc ca mecanism de compensare și de regăsire a unei "totalități amorfe" din care individul ne desprinde. Chinezul Ling, care scrie unul dintre cele două seturi de scrisori din Ispita Occidentului a lui André Malraux, spune că Europa este o cultură construită pe spaime și frici bine definite: spaima de a nu-ți pierde individualitatea și de a nu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]