12,206 matches
-
dincolo de vorbele astea, cu tact, cu migală, ea o făcea pe Carmina să accepte unele învinuiri ce trebuiau neapărat să atârne pe talerul ei de balanță, aceste fapte nu sunt luate în seamă de nimeni, o asigura, poți să fii liniștită, sunt ca niște reguli ce fac o pronunțare să fie mai rapidă, trebuie să le recunoști ca atare dacă într-adevăr sunteți hotărâți să vă despărțiți, dacă voi credeți cu adevărat că nu este posibilă o încercare de a relua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
conștienți că era un fel de joacă, o joacă, dar reușise să-i răvășească, seara așa cum nu se mai întâmplase de foarte mulți ani, au stat de vorbă în pat mult timp, pe urmă au stins veioza și au așteptat liniștiți somnul. Sidonia regretă cu nu profitase de acel moment de slăbiciune instaurat între ei, era obișnuită să ia inițiativa, i-ar fi putut mărturisi că în ea nu s-au stins încă ecourile voluptății, că se întâmplă ca o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lupta mea închipuită, fără de care nu concep să exist. Era degajată, acum putea să vorbească de Dimitrie în voie, știa că prietena ei Carmina n-o să mai vină s-o viziteze, deci nu mai reprezenta vreun pericol. Carmina o asculta liniștită, nu și-o putea imagina acolo sub burlan, spălată de apele cerului încărcate cu murdăria adunată pe acoperiș, pe această femeie bine făcută, cu părul răsucit la capete, cu taiorul ei fără nici un cusur, dar știa că Fana are un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu furculița în mână, suspendată. A ascultat apoi relatarea Carminei, întorcea peștii, îi așeza la loc în uleiul încins, pe urmă a tras un taburet, s-a așezat cu cotul sprijinit pe grătarul aragazului. A plecat cu vreo fufă, fii liniștită, e tată-său leit. O să se întoarcă înapoi spășit ca un cățelandru. Dădu plictisită din mână. Nu te mai frământa că nu are nici un rost, știi. Se ridică în picioare, scoase peștii pe o farfurie, stinse aragazul. Hai să mâncăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dădea undeva în spatele hanului. În întuneric, foarte aproape de ei, se vedeau copacii, o masă neagră, compactă. Știi pe unde suntem? O întrebă Ovidiu și la negarea ei mută, continuă: lasă, e mai bine așa. Ai dormit tot drumul. Erai foarte liniștită și calmă. Am condus cu o sută cinzeci de kilometri pe oră. La viteza asta puteam avea un accident mortal. Știai? Ai? Ea aprobă mut. Știa. Poate chiar sperase să se întâmple așa. Când a închis ochii deja era împăcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să știi dacă iubirea ta este distructivă sau, dimpotrivă, te ajută să-i înțelegi mai bine pe cei din jur. Apăsă mânerul portierei când simți degetele lui Ovidiu cuprinzându-i încheietura mâinii. Noi ne-am înțeles întotdeauna bine, maman. Fii liniștită, și tu ai dreptate, și Larisa are, și eu, și toți ceilalți. Fiecare avem un univers separat, suntem persoane distincte și oricât de clare ne-ar fi intențiile tot mai păstrăm ceva care să fie numai al nostru. Simțul posesiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
adevărat din filmul acela. Au ieșit din cinematograf fără să scoată o vorbă. Ei, cum a fost? a întrebat-o într-un târziu bărbatul mai mult ca să rupă tăcerea care părea nefirească. De fapt ar fi preferat să meargă așa, liniștiți, în tăcere, nu erau prea multe de spus. Asemenea filme sunt niște experimente foarte nerentabile. Mă gândesc la faptul că, în curând, n-o să ne mai fie dat să le vedem. Majoritatea învinge și e covârșitoare. Oamenii au început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ne vorbeam, dar eram amândoi surâzători, m-ai condus cu mașina până în poarta uzinei, la despărțire m-ai sărutat pe obraz. Atunci, în timp ce mă îndreptam către poartă, mi-a venit pentru prima oară să plâng. Acel sentiment de mare iubire liniștită era efemer ca puful de la plopi care plutea în aer. Pe urmă am plecat de la plajă. Am fost la cofetărie, am luat un pepsi, am văzut un minicar extrem de aglomerat. Mi-a atras atenția o femeie, avea o bluză atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
îmi trebuie mie acum, Toni, să nu crezi că e o treabă superficială, îmi place de tine foarte tare și așa îmi va spune și Bianca la telefon în timp ce el ar rămâne pe bordură cu capul în mâini, să dorm liniștită, nu e cazul să mă enervez, asta e, încă un șurub în aer Bianca, deși voi vorbi destul de tare pe stradă, nu se poate așa ceva, de ce mi se întâmplă mie iar asta? De ce? În țara asta toate inimile sunt ocupate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
și i-a dat telefon, a?! Aici erați?! ea dădea telefon și noi eram chiar în față, mie mi se pare grețos scenariul și beau repede din bere și băi, eu mă duc să mă plimb, nu mă supăr, stați liniștiți, aveți ce vorbi, ei își rumegă dramele comune din care eu nu fac parte și mă enervează eroul principal al povestirii lui, care l-a chinuit și l-a handicapat și i-a dat privirea aceea hăituită de animal care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
singură și deja începusem să mă simt bătrână, și degetele începuseră să se încrețească, ca o casă nelocuită, ciudat, ca să te simți întreg, până și clătitele trebuie să le faci pentru cineva, cine să gătească singur pentru el? Miau doarme liniștită și Mami îi face clătite, câinele Ham a rupt tot ce a putut în garsonieră la Cezar și acum doarme mulțumit, muzica e deși afară un picamer, dar ce contează, în capitală începi să devii selectiv, aseară Pinochio cel cuminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
dau foc la toți, vă fut în gură. merg pe stradă și sunt fericită cu Miau și Pinochio și n-avem unde merge și ne oprim la un moment dat, stăm în mijlocul străzii și nu știm ce să facem. Adorm liniștită cu Miau, ea mai mănâncă înghețată cu biscuiți și asta după ce Pinochio mă pupă iar cu sufletul pe ochi și mult și își ia la revedere, apoi începe ziua aceea. Mă doare în dreptul inimii, mă îngreunează locul, îl simt ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Baby, îmi sunteți suficienți, în rest nu mai vreau decât să pot să vin la teatru, să-mi fac rolurile, să ajung acasă, să stau în pat, să fac baie, să-mi pun ciorapii, să pot să-mi beau cafeaua liniștită, să fumez o țigară, lucruri simple, să mă duc în bucătărie și să-mi iau mâncarea din frigider, să scriu la calculator, să-mi cumpăr tigaie și ibric și să-ți fac ție fular și șal și căciuli, nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
viră pe aleea cu pietriș din fața vilei. — Cine-o fi? se întreba cu glas tare Eleanor. Adrian se duse la fereastra și se uită afară, chinuindu-se să privească chiorâș spre parcare. — E Șam, spuse el. — Ha, ha, făcu Eleanor liniștită, după care își relua lectură interviului realizat de Fanny Tarrant. — Ia zi, nu el are un Range Rover verde, cu numărul de înmatriculare ȘAM 1? o întreba Adrian. Eleanor sări că arsă și fugi la fereastra să se convingă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
locul unde era să se tamponeze. Cu gândurile învălmășindu-i-se în minte, cu ochii în lacrimi, cu urechile ciulite la știrile de la radio, uită să iasă din aeroport pe șoseaua M23 și se trezi pe un drum de țară liniștit. Înainta cu viteză redusă, uitându-se atentă la indicatoarele de pe drum, doar-doar o să găsească un semn care să-i arate încotro merge. — Ce n-am aflat? întreba Adrian. — A murit Diana, spuse Fanny. — Care Diana? — Diana, prințesa de Wales. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
de asemenea să fiu cuminte și ascultătoare, să-mi ajut mereu părinții în treburile casnice, să muncesc și să respect pe cei din jurul meu. Da, aceste fapte îmi vor împăca deplin conștiința mea cea revoltată. Și, zicând aceste vorbe, adorm liniștită odată cu natura amorțită. Alina-Georgiana Dumitriu, clasa a III-a C c) Exprimarea necesită folosirea unui vocabular adecvat în funcție de ceea ce vrem să comunicăm. Ea trebuie să fie clară, corectă și îngrijită. Operația de selectare a ,,cuvintelor potrivite” începe din momentul documentării
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
chinuitoarea dramă a despărțirii de puiul sortit morții înregistrează în tonul fundamental al povestirii oscilații corespunzătoare, duioșia fiind nota dominantă. Începutul vesel și finalul trist subliniază un sincer sentiment de compasiune. Pe lângă epitete: ,,sta zgribulit”, ,,suflare dușmănoasă”, ,,călătorie lungă”, ,,trăiau liniștiți și fericiți”, ,,erau frumoși, cuminți și ascultători”, repetiții: ,,și ploua, ploua”, comparații plastice: ,,îi bătea inima ca ceasornicul meu din buzunar”, ,,de-abia e cât luleaua”, ,,ochișori ca niște mărgele negre”, Brătescu-Voinești valorifică din plin posibilitățile artistice ale interjecției, în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
frunzelor fragede și începuse cu galben și cu roșu să își ia coasa. M-am oprit la râulețul sprințar de astă-vară; am privit fața ruginie a undelor. Razele soarelui par filtrate prin miere și îi dau o înfățișare blândă și liniștită. Am privit codrul și l-am întrebat cum se simte. Pădurea avea în răstimpuri înfiorări rare și, astfel, codrul îmi răspundea. Simțeam cum îmi spune că ziua scade, noaptea crește și frunzișul i-l rărește, că vălul de brumă argintie
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
par zugrăvite cu fructe coapte și gustoase, atunci se apropie toamna aducătoare de vânturi, de frunze moarte și palida lună. În codru sună bătrânele ape, natura își scutură deznădăjduită podoaba, iar păsările se duc în lumea mai caldă. Grădina rămâne liniștită și pustie și prin ramuri mai adie câte o undă răzvrătită, iar un vânt puternic începe să adie înfiorând frunzele de pe ramuri. Ploile nebănuite vin pe neașteptate, chiar atunci când nici o bănuială nu se citește-n zări. Fâșiile cernite ale norilor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
dar este înșelătoare această stare. Sub zăpadă, viața este lentă și așteaptă cu nerăbdare primăvara când totul renaște și pământul se acoperă cu iarbă fragedă de un verde crud. Clasa a II-a C La schi Am așteptat o zi liniștită, cu soare. Am plecat cu schiurile în pădurea din apropiere. După toamna umedă și posomorâtă, acum pădurea este luminoasă și împodobită. Poienele pădurii s-au acoperit cu o mantie groasă de zăpadă albă și pufoasă. Într-un stejar am văzut
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o sârguință uimitoare, spre un liman cunoscut numai de ele. Și tot urcau scările de văpaie ale asfințitului, până ce nu se mai vedeau decât niște puncte negre, în depărtări abia zărite. Începui să privesc iar misterioasa baltă, ce parcă adormea liniștită, legănându-și valurile fine, ca o părere. Și pe-ntinsul apei nu se vedea decât o lebădă albă ca spuma laptelui, ce dormita și ea, grațioasă, sub umbra întunecată a unei sălcii uitate. Pasărea parcă înspuma întunecimea acelui loc, întovărășind
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
încânta privirea, era atât de feeric. Cerul și marea căpătaseră aceeași culoare; parcă se amestecaseră într-o călimară cu tuș negru. Luna, poetica lună, ieșea din valuri cu discul ei roșu, parcă de foc. Lumina ei se propaga pe undele, liniștite acum, ale mării, aducându-mi în ochi acea lumină dulce. Cerul era minunat, pudrat cu stele, care luminau vesel. Nu era deloc liniște, ci un freamăt continuu al adâncului. Pescărușii țipau, luna și stelele străluceau, marea cânta melodios din lira
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ducând cu ea acele priveliști viu colorate și mirosurile parfumate ale florilor. Umbrele negre ale serii răsăreau treptat, iar soarele, în carul său de foc a plecat la culcare, lăsând-o pe mândra lună să-și oglindească chipul în apa liniștită și străvezie a mării. Fiicele sale, stelele, și-au făcut apariția și ele, împodobind cerul cu prețioase nestemate și făcându-l să semene cu un candelabru uriaș atârnat deasupra planetei dragi. Întreaga natură amorțită își începu visul de noapte, încălzind
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
umbrit de sălcii bătrâne și pletoase. Soarele scăpăta spre asfințit, dând apei străluciri purpurii de vis. Rândunelele săgetau balta solemnă ridicând cu ele zeci de stropi aurii și mișcând apa în unde fine, abia simțite, ca niște păreri. Pe apa liniștită, care oglindea în limpezimile ei profunde un cer senin, o rață sălbatică își învăța boboceii să înoate. Pluteau ușor pe cărările nesfârșite de apă. Soarele se micșora din ce în ce mai mult, contopindu-se în depărtări cu apele. Rumeneala asfințitului se stingea încet
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
suflet. Treceam prin dreptul unor poetice lunci de tamarix ce răspândeau o mireasmă adormitoare, când a început în boarea serii, o privighetoare să-și înalțe cântecul dulce și melodios, demonstrând că dragostea e aceeași pretutindeni. Barca luneca ușor pe apele liniștite. Fără să vreau, am privit înapoi și am văzut licăririle albe ale lunii răsfrângându-se în apele cu unde fine. Sorina Onceanu, clasa a VII-a C Un rai pământesc Am descoperit un loc minunat. În țara noastră există un
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]