4,922 matches
-
evenimente a avut loc o conferință susținută de conf.dr. Dan Jumară, prelegere cu titlul „Ion Creangă în paginile revistei Convorbiri Literare, la Junimea”. Pentru a marca semnificația zilei de 8 martie, în această zi a avut loc un recital poetic - „Lirica feminină”, eveniment care a fost susținut de actorul Emil Coșeru. Zilele Universității „Apollonia” s-au încheiat prin conferința „Credințe ancestrale la români”, evocarea tradiției legate de cei 40 de mucenici, susținută de Pr. prof. dr. Gheorghe Petraru, urmată de o
CONGRESUL ELITELOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353590_a_354919]
-
Constantin Dobrogeanu Gherea și bucurându-se de aprecierile lui Caragiale cu care se laudă, poezia lui epigonica, alegându-și modele saturate din seva dragostei de viață, așa zisă „poezie proletara”, care cântă avântul clasei muncitoare, aducea o tonalitate nouă în lirica proletara. Pseudonimul literar de Alexandru Toma a fost ales chiar de Ion Luca Caragiale, în 1896, cu prilejul publicării unui poem în revistă "Epoca literară". În 1919 a salutat în versuri avântate marea revoluție socialistă din octombrie, în 1932 a
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
din Focșani; Virgil Ciucă din New York. Actrița Doina Ghițescu a recitat poezii cuprinse în antologie, din autorii prezenți în sală. În maniera emoționantă binecunoscută, Doina Ghițescu ne-a dăruit mici reprezentații dramatice, versuri la rampă în primă audiție, în care lirica devine personaj și rol, interpretate cu talent captivant. Iată câteva versuri cu aplauze: „Se mișcă-ncet. Abia mai stă pe roate, Și-și scrie rândurile toate Din gări de seară și de noapte”- (Elena Trifan-trenul vieții) „Plete și sâni Învelind
LANSARE DE CARTE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354115_a_355444]
-
așa numit-a stare de „iubire”. Sfiala, tandrețea și chiar cutume sociale „domolesc” această chemare reciprocă dar împiedicarea iubirii de către alte componente sociale poate duce la drame Puterea acestei legi este consfințită de aproape toate operele literare cu deosebire aceea lirică. Elementul uman feminin are, înainte de primul contact sexul, o stare specială numită virginitate. Fata mare se deosebește de o femeie măritată, căreia Legea și Biserica îi conferă dreptul de a deveni mamă prin contact sexual cu soțul ales sau rânduit
NAŞTEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354155_a_355484]
-
Sebastian Doreanu - Prezentare de carte: Amintirile unei muze despre Lucian Blaga de Anca Șirghie ; Lia Lungu, interpret de muzică tradițională, New York - Timișoara - Ritualuri de nuntă, moment artistic; Pr. Prof. Univ. Dr. Cezar Vasiliu, Sherbrooke University of Montreal - Aspecte creștine în lirica eminesciana De la dreapta la stâng a: Pr. Dr. Dumitru Ichim, Muguraș Maria Petrescu, Prof. Univ. Dr. Anca Șirghie, Prof. Sebastian Doreanu, Ștefan Bartan.Pe poză de alături e Prof. Dumitru Popescu și Dr. Prof. Nicolas Andronesco Pe parcursul săptămânii au fost
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > LIRICA EXENȚIALĂ A LUI MIHAI PLEȘ, CRONICĂ DE MIRCEA DAROȘI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1028 din 24 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de Mircea Daroși Lirica existențială a lui Mihai Pleș Rămas în manuscris, pentru că poetul
LIRICA EXENŢIALĂ A LUI MIHAI PLEŞ, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347198_a_348527]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > LIRICA EXENȚIALĂ A LUI MIHAI PLEȘ, CRONICĂ DE MIRCEA DAROȘI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1028 din 24 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de Mircea Daroși Lirica existențială a lui Mihai Pleș Rămas în manuscris, pentru că poetul năsăudean Mihai Pleș trecuse prea devreme la cele veșnice, volumul intitulat,, Turnul Abel'' este o completare a celui dintâi numit simbolic,, Psalmi curbi''. Amândouă au conotații biblice, dar sunt puternic
LIRICA EXENŢIALĂ A LUI MIHAI PLEŞ, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347198_a_348527]
-
ale vieții, dar și asupra lucrurilor mărunte, uneori chiar banale, pentru care găsește interogații retorice : ,, Fă-mă să înțeleg totuși/ de ce prețul de fiecare dată/ sunt eu'', sau ,, chiar și de jos/ poți arunca/ ceva/ înnebunitor și rece/ privirea''. Profunzimea liricii sale se află în problematica existențială.Tot ceea ce atinge poetul, ce vede, ce își amintește, devine poezie pusă sub semnul unei viziuni filozofice : ,,nebunia ce ți se aruncă/ în spate/ e de fapt neputința altora/ de-a înțelege că tu
LIRICA EXENŢIALĂ A LUI MIHAI PLEŞ, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347198_a_348527]
-
se poate întoarce/ decât cel ce-a plecat'' Cele treizeci și două de poeme cuprinse în acest volum sunt un veritabil testament poetic al lui Mihai Pleș prin care cititorul poate afla marile sale arderi lăuntrice. Mircea Daroși Referință Bibliografică: Lirica exențială a lui Mihai Pleș, cronică de Mircea Daroși / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1028, Anul III, 24 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LIRICA EXENŢIALĂ A LUI MIHAI PLEŞ, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347198_a_348527]
-
să definească o lecție de nemurire. Trebuie să ai hâr și dar poetic, dar și dorința de autodepășire, pentru a păstra în ,,flaconul” cu esență întrebărilor și cel al nedumeririlor lumii, doar frisonul emoției reale. Cezarină reușește în această alchimie lirica, îmbină elementele cu abilitatea unui maestru de ceremonie. Rezultatul? Nici nu poate fi altul, decât un eșantion de esențe literare, dar care, nu au nimic din romatismul desuet al unei ghieșe mioritice, așa cum li se mai întâmplă unor poetese contemporane
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
la o intensitate maximă, aproape de nesuportat. Deși adeptă a principiului „Carpe Diem” -poeta se întreabă uneori, la ora bilanțului, cu nostalgie: „Hei, tinerețe, unde ești?” -cu crescătoare mirare: „Când trecut-au anii?...” (Aniversare). Așteptarea - apanajul femeii - este permanent prezentă în lirica Verei Crăciun și ia diverse aspecte, între vis și răbdare, „spre clipa fără culoare”, „în gândul ce doare”. Poeta e convinsă că trebuie „să știi să aștepți”, că și așteptarea se poate învăța privind „alunecarea lină / a păsării în zbor
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
stări creatoare, uneori contradictorii, îmbrăcate în haina unei veritabile științe. Dacă lucrările sale favorite în proză sunt din aria jurnalisticii, a publicisticii (notele de jurnal, interviurile, mărturisirile, confesiunile - prin care poate reconstitui, mai aproape de adevăr, destinul ori viața autorului evocat), lirica sa preferată este cea a unui topos aparte, singularizate de amintiri ori descrieri, cel mai adesea livrești, având un pronunțat parfum de epos, amintind de scrierile patriarhale ori mitice. De asemenea, exegetul acordă o deosebită importanță fiecărui discurs liric al
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
de prospețime, de mister, de inefabil, chiar și atunci când abordează teme cât se poate de grave. L-aș asemui, în acest sens cu Radu Gyr, dacă ar fi să-i confer o înrudire spirituală. Sau i-aș găsi corespondențe în lirica religioasă a lui Vasile Voiculescu. Și laudele nu sunt deloc gratuite, având în vedere faptul că în poezia lui te odihnești, te cauți, te regăsești, îți găsești congenerii. Stăpân pe mijloacele de expresie atât de variate și nuanțate, specifice poeziei
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
Cântec de țară). Ca-n poezia de tip sapiențial: satira, fabula, epigrama, madrigalul, oda, concluzia se află la sfârșit, sub formă de morală, ușor distanțată de context, ca să fie mai accentuată. Autorul scrie și poezie cu formă fixă: rondel, sonet. Lirica erotică este slab reprezentată, prin câteva poezii: “Iubita mea”, “Sărută-mă”; “Îngerii”; ș.a. Iubirea, la Florin Jianu trece pe alt plan, este convertită în spiritualitate, în sacralitate și dorință de Înalt, imaterialitate, aș zice că nu e tocmai o iubire
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
nuanțe și înțelesuri și, cu cât înaintezi în lectură, ea se dezvăluie, ori dimpotrivă, se acoperă cu văluri tainice care sporesc misterul. O anume înțelegere omenească, o îngăduință, o bunătate nemărginită și un fel de măreție a smereniei caracterizează întreaga lirică a acestui original poet al zilelor noastre, prea puțin preocupat de falsele măreții și străluciri artificiale care atrag și ispitesc lumea contemporană. O idee interesantă propune în poemul “Nu, nu se dă” și anume că nu primim nimic gratuit din
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
te oprești!...28 iunie 2010“ Formă, expresivitate, putere de sugestie, excelență - sunt coordonate esențiale ale poeziei lui Liviu Jianu. El încearcă, de asemenea, poezii în grai popular, cum e cea intitulată: „Durmiți în pace“. Motivul jertfei este foarte frecvent în lirica lui Liviu Jianu. Iată o poezie care ilustrează perfect jertfa omului mărunt care vine în Casa Domnului să-i țină Acestuia de urât și să converseze cu El, aducându-i ca jertfă, din puținul său, fie și o corcodușă: “Pun
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
unor poeți clasici precum: Adrian Păunescu, sub genericul “Poeți pe plaiul mioritic”. Așa cum am menționat, Lumina joacă un rol esențial în viața și opera poetului, fără ea, nimic nu ar fi posibil. Frânturi din această Neînserată Lumină găsim pretutindeni în lirica lui, sub forma unor mici bobițe de mărgăritar: “Peste tot ce-a fost, de-a rândul, / Peste tot ce va să vină, / Pune pasul, precum gândul, / Spre lăuntrica lumină - // Toate drumurile care / Spre înalt, te vor susține, / N-au în
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
încape Universul - // Urcă, zare după zare, / Între ce e rău, și bine! / Ca să vezi că seamăn n-are, / Vie, Lumina din tine! 4 august 2010” (Excelsior!). Un întreg ciclu de poeme este dedicat poetului Adrian Păunescu, fie exultând personalitatea și lirica acestuia, fie în chip de Requiem și chiar “Balada Păunescului”. Și altor poeți le sunt dedicate poeme: Marin Sorescu, Ion Aldea Teodorovici, Grigore Vieru. Parafrazând poemul “Rugă pentru părinți” al lui Adrian Păunescu, Liviu Jianu scrie “Rugă pentru copii”, un
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
către Moș Nicolae, o “Spovedanie de Anul Nou” și chiar o parodie intitulată “Moș Crăciun -Superstar” ori poezii ocazionale, cu dedicații pentru diferite persoane, alcătuiesc o suită lirică originală, plăcută, uneori chiar cu o notă amuzantă. Câteva idei forte străbat lirica acestui poet. Uneori ele sunt oximoronice: Dumnezeu s-a născut sărac, unii oameni trăiesc în huzur; caritatea creștină trebuie să se manifeste față de aproapele, trebuie să ne cinstim sfinții, eroii și înaintașii; viitorul copiilor este incert; oamenii și-au pierdut
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
lansat-o de curând, „Crucea din muguri”, Editura Semne, București, 2012. Cea de a douăzecea carte, cifră rotundă, ca și vârsta poetului, rotundă și ea - 70 de ani de la naștere, 27 octombrie 1943, în localitatea Ulmu, județul Brăila - volumul de lirică „101 poeme”, Editura Semne, București, 2013, 110 pagini, mă îndeamnă să-i urez „La mulți ani!” și „La mai multe cărți!” domnului Aurel M. Buricea, personalitate emblematică pentru cultura și literatura din arealul dunărean al Bărăganului, pe care l-au
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
jurnal de epocă, strict personal, în care iubirea gravează, pe fiecare filă întoarsă, stări contradictorii - efuziuni lirice, tristețe, bucurie, exaltare ori amărăciune - dar și vehemență, maturitate, înțelepciune, liniște. În ceea ce privește planurile ideatice ale demersului sau artistic, se subînțelege că la baza liricii prezentului volum stă iubirea, o iubire profund resimțită, îndelung analizată și tranșată cu persuasiune, care se divide în părți infinit mici: pentru ființă iubita (iubirea clar-obscură: împărtășită - neîmpărtășita), persoanele dragi sufletului sau (iubirea ancestralității sale), sătul românesc (iubirea pentru însemnătatea
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
departe pe deal,/ Din coșuri ies pale de fum, la geamuri răsar amintiri/ Așa e toamnă târzie acolo, acasă, la mine-n Ardeal.” (Toamnă, acasă, la mine-n Ardeal). O subtilă asemănare cu poezia coșbuciană, ori chiar reverberând accente din lirica lui O. Goga: „E ger și în soba-nvechită de timp... lemne ard/ Trosnește de doruri grădină, zăpezile-o-ngroapă/ Din lacrimi de cer înghețate privirea-mi se-adapă/ Și-un lujer de floare uscată zăcând sub un gard/ La
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
o altă ordine, într-o lume poetica paralelă cu cea reală, de la care pornește și totuși, atât de fascinantă și în același timp, ruptă din adâncul nostru. Și dacă omenirea s-a schimbat, poezia s-a schimbat și ea, dar lirica Georgetei Resteman și-a păstrat în adâncimea ei acea undă de nemurire, de visare și de gingășie, născută din eternă enigmă a omenescului din noi. Prin versul ei, Georgeta Resteman întruchipează taină înfiorata a clipelor prin care trăiește dincolo de cotidianul
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
făcând ,,Românul’’. Evenimentul ia așa de mari proporții încât abonații refuză ,,Literatorul’’, societatea Literatorului se destramă și poetul este arătat pe stradă cu degetul ca un detractor al lui Eminescu, expus oprobiului publicului. Deși poezia lui era o noutate în lirica românească, nimeni nu mai vrea s-o citească. Văzând toate aceste manifestări, Macedonski, indignat, se hotărăște să plece la Paris. Poetul avea o solidă dotă din partea soției, Ana Rallet, ce-i asigură un trai modest pe malurile Senei. Aici vrea
EMINESCU ŞI MACEDONSKI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358390_a_359719]
-
și-n urzicile/ din ascunsă copilărie ... Eu redevin/ copilul scâncit și-amestecînd lucrurile/ ca pe o grămadă de aer și fum ... / Istoria la mine este o geografie perpetuă! (Mamă). Iubitor de familie, iubitor de părinți, de copii, poetul îi pomenește în lirica sa: „Și Ana și Valentina și Vioricile/ și Stela și Minodora și Silvia/ și doar Dumnezeu le mai știe ... / niciuna nu este din București deși/ toate sunt flori din grădină și toate/ mi-s adunate în palmă. Mirosul frăgarului/ cireșul
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]