12,623 matches
-
flaut și orchestră. Reprezentantă importantă a componisticii românești, cunoscută în țară și în străinătate, Doina Rotaru și-a creat în opera sa artistică un stil personal, inconfundabil. Concertul de față este unul dintre opusurile sale cele mai reprezentative. Alternând momentele lirice, pastorale cu cele dramatice, frământate, puse în evidență de o excelentă orchestrație, această muzică impresionează de la prima ei audiție. De remarcat și faptul împletirii fericite a momentelor solistice cu cele orchestrale, de tutti. Având în vedere că autoarea a cultivat
Creația românească (II) by Octavian NEMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83350_a_84675]
-
spectacolul de operă „Don Pasquale” de Gaetano Donizetti (versiune adaptată pentru micii spectatori), în regia lui Cristian Mihăilescu. “«Don Pasquale» reprezintă una dintre «perlele» belcanto-ului italian și una dintre cele mai frumoase opere din toate timpurile. Nu există teatru liric important din lume care să nu fi montat acest titlu. Este cea mai melodioasă operă a lui Donizetti. Montarea mea poate fi plasată în orice epocă, tocmai pentru a sublinia că subiectul poate fi valabil oricând. Îmi doresc să văd
”Don Pasquale” pentru copii by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83391_a_84716]
-
în cauză (Emil are acum 22 de ani, Natalia 20) și le va semnala acest număr al revistei. Se va înmuia oare inima fetei? Sau, între timp, băiatul s-a consolat și nu mai scrie pe scoarța copacilor? Vocația lui lirică ar fi promis mai mult, dar neștiute sînt căile inimii... A mai venit de-atuncea să v-asculte, Voi plopi adînci, cu voci și șoapte multe? Voi ați rămas întorși tot spre apus, Voi creșteți toți de-a pururea în
Tu frunză cazi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8339_a_9664]
-
consideră "apă de ploaie". Și demonstrează: "eșecul îndrăznețului versificator" provine dintr-o "limbuție haotică", "înșirând șaradă după șaradă, nu în scopul de a construi, de a respecta niște reguli, ci pur și simplu pentru a se afla în treabă". Fiorul liric abia întrezărit se surpă sub avalanșa delirului verbal". Apoi, alunecarea frecventă în vulgaritate: "Limbajul golănesc este folosit fără scop artistic, de dragul rostirii măscărilor." Devotatul critic de întâmpinare Liviu Grăsoiu încurajează numeroase debuturi, însă când se întâlnește cu lipsa de talent
Critică de întâmpinare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8337_a_9662]
-
am amintit însă că la Iași se crease o tradiție în ceea ce privește prețuirea valorilor naționale de pe alte meleaguri, dublând uneori sărbătoririle „de oficiu” făcute în capitală. Au fost luați astfel în atenție, cu o cuvenită prețuire, marile valori ale muzicii noastre lirice. Am început cu regretatul David Ohanesian, care venea la Iași la marile spectacole, văduvite deseori de valoroșii interpreți proprii care ajungeau destul de rar acasă, fiind angajați temporar la marile opere europene, plecați pentru a-și testa valoarea, dar și pentru
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
coordonării instituțiilor de concerte și spectacole din Capitală și din țară, aflate în sfera de activitate a Ministerului Culturii. Rezultatele deosebite au constituit argumentele ce au decis numirea sa, în 1966, în importanta funcție de director adjunct rtistic la prima scena lirică a țării - Opera Română din București, apoi, din 1971, la cârma Teatrului Național de Operetă din 1975 și până în 1982, când se află, prin transfer, în aceeași importantă funcție de director coordonator, dar la Opera Națională Română din București. În
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
Operetă din 1975 și până în 1982, când se află, prin transfer, în aceeași importantă funcție de director coordonator, dar la Opera Națională Română din București. În aceste deosebite funcții artistice și de conducere ale celor mai reprezentative instituții de spectacole lirice din România, deși într-o perioadă grea - mai ales din punctul de vedere al autofinanțării, prin eforturi de dăruire și pasiune greu de exprimat în cuvinte, distinsul muzician Petre Codreanu a izbutit să promoveze anual un repertoriu echilibrat și tot
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
să fie executate pe întregul ambitus în mezzoforte cu crescendo și decrescendo bine supravegheate. În urma acestor trei ani de răbdare, Nicolae Herlea avea să obțină perfectul instrument al uneia dintre cele mai desăvârșite vocalități din istoria universală a teatrului liric. După o perioadă de studiu a 18 repertoriului, în urma audițiilor la care a participat, Nicolae Herlea a fost angajat la Opera Română din București. Debutul său absolut a avut loc la 14 aprilie 1950 în rolul Silvio din opera „Paiațe
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
scenic nativ i-au stimulat acumulări repertoriale prilejuindu-i succese răsunătoare în cele mai importante roluri de bariton din operele școlilor italiană, rusă, franceză. Treptat începe să se afirme atât la Opera Română din București cât și în celelalte teatre lirice ale țării; încep imediat turneele în țările vecine, la început, pentru ca treptat cariera sa să se desfășoare intens în aproape toate țările europene și o serie de importante teatre din continentele american și asiatic. Nicolae Herlea rămâne în istoria teatrului
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
ale țării; încep imediat turneele în țările vecine, la început, pentru ca treptat cariera sa să se desfășoare intens în aproape toate țările europene și o serie de importante teatre din continentele american și asiatic. Nicolae Herlea rămâne în istoria teatrului liric primul bariton român afirmat pe cele mai mari scene de operă ale lumii precum Teatro alla Scala din Milano, Metropolitan Opera din New York, London Royal Opera, Opera din Paris, Opera de Stat din Viena, Teatrul Liceo din Barcelona. La
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
iar acel la bemol care culmina în motivul „ ... al pari di voi ... „ electriza publicul așa cum se poate constata și în înregistrarea live de la debutul în rol la Metropolitan sub bagheta lui Nello Santi, alături de Franco Corelli. Accentele dramatice și sublinierile lirice de o genială expresivitate au făcut din rolul Scarpia în „Tosca” de Puccini o interpretare de referință unanim apreciată de parteneri, critici și de public. În Marchizul de Posa din „Don Carlo” de Verdi, așa cum avea să-mi mărturisească, interpreta
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
și criză, ca aceea în care trăim. Temă rezumată în cuvinte simple de un reprezentant al Africii: «O școală în plus înseamnă o închisoare în minus». Mariana Nicolesco a evocat credo-ul său, rațiunea sa de a fi ca artistă lirică, felul în care înțelege să servească arta sacră a cântului și splendorile pe care ni le oferă infinitele posibilități de expresie ale vocii umane, instrumentul suprem al adevărului. Da, a subliniat Mariana Nicolesco, acesta este cuvântul, căci arta ne revelează
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
libertăți suciră trilul"? Nu pe comuniștii care, chiar în anii când Ion Barbu se forța să intre în proletcultism (înainte de a se retrage, cu grabă, la adăpostul meterezelor matematicii!), suceau trilul culturii românești? Resortul psihic compensatoriu în compunerea unor texte lirice "comandate" din prima mea culegere pare să fi fost proiecția narcisică. Somat să glorific mineri, zidari, oțelari și alte categorii de "oameni ai muncii", eu mă proiectam într-o imagine statuară a lor - fără a fi neapărat conștient de această
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
relecturi, de-a lungul căreia am privit înapoi dacă nu cu mânie, măcar fără cruțare, mă minunez de luarea în seamă de care m-am bucurat din partea unei critici mai departe văzătoare decât mine însumi. Ea a reținut din "scâncetele lirice" ale debutului meu promisiunea de viitor. Iar confirmarea a venit parțial cu a doua culegere, Desprinderea de țărm (EPL, 1964), apoi cu severa plachetă Clepsidra - nebunește restrânsă la 19 poeme (la îndemnul lui Mircea Ciobanu). Se poate pune întrebarea: ce
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
despre vecinul de apartament Haralamb Z., și el scriitor, dar care lui îi este indiferent, despre "Jean Maurer" care va interveni să-i fie reeditată Groapa. Cineva mai cere o sticlă de vin, Barbu și mai mult se încălzește, "devine liric", declară că vrea să-l continue pe Arghezi în tablete și că știe o mulțime de anecdote în legătură cu G. Călinescu de care e fascinat. Povestea are și un epilog. După trecerea unui an, la Mamaia, la un festival de film
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
argumentând: Pe lângă adânca cunoștință a artei dramatice în genere și pe lângă un mare fond înnăscut de gust și de imaginațiune, pe lângă ceea ce se cere de la tot autorul dramatic, mai trebuie studiul epocii dramatizate din toate punturile de vedere." Asupra creației lirice a lui B. P. Hasdeu, din volumele Poezii (1873) și Sarcasm și ideal (1897), s-au formulat opinii divergente, pozitive și negative, și de aceea I. Oprișan își propune să judece cu obiectivitate această secțiune a operei sale și în
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
dar numai până la un punct. Ar fi fost și păcat ca Nicolina Blues să apară la o editură obscură, cu difuzare precară și promovare inexistentă. E un volum excelent, de maturitate reflexivă și creativă, un poligon de încercări în maniere lirice diverse (specialitatea lui O. Nimigean), dar totodată o artă poetică elaborată și desfășurată. Autorul a fost de la bun început un teoretician al poeziei pe care o scrie, o instanță cerebrală, critică, dublând-o frecvent pe cea pur lirică. La textualiștii
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
în maniere lirice diverse (specialitatea lui O. Nimigean), dar totodată o artă poetică elaborată și desfășurată. Autorul a fost de la bun început un teoretician al poeziei pe care o scrie, o instanță cerebrală, critică, dublând-o frecvent pe cea pur lirică. La textualiștii postmoderniști, această ocupare a unui teritoriu literar cu instrumentele analitice, deconstructive și metapoetice, s-a soldat cu o dezolantă paragină artistică, acoperită de flora jubilației intelectuale. Cu cât poezia lor vorbește mai mult, în registre diferențiate și combinate
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
rețelele sale". Pe pagina următoare, e denunțată "încăpățânarea analitică" ce "își trădează vacuitatea". Astfel că poetul, mai degrabă lucid decât ludic, iese din atelierul de producție textuală (conștientizată ca atare), din citat, parafrază, pastișă, colaj, înspre o zonă a simplității lirice. Cele mai bune poeme din Nicolina Blues sunt, așa zicând, autonomizate în muzicalitatea, căldura și sugestivitatea lor, păstrând ca legătură cu sistemul generator numai o funcție de "aplicație". O. Nimigean nu mai teoretizează acum poezia: o face, pur și simplu, ca
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
luni), după care am renunțat pentru câțiva ani. Apoi, din nou am avut o perioadă scurtă în care am scris"... Toate acele poezii, tânăra Susana Georgiu le-a pierdut sau le-a aruncat, astfel că doar putem deduce evoluția sa lirică de la 16 la 26 de ani, vârsta de astăzi a poetei, care ne mărturisește că poemele pe care ni le trimite acum, din abundență, "sunt rodul celui de-al treilea val, februarie-aprilie 2008", pentru care cere o părere, "fiind nesigură
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
Totul e în ființă/ Nu există moarte." Cam acesta este fondul patetic al poeziei Susanei Georgiu la cei 26 de ani ai săi. Rămâne să se producă în creația sa un al patrulea val din care să se aleagă soluții lirice viabile și poeta să pună un bun început unei cariere literare adevărate, pe care noi i-o dorim din răsputeri.
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
calcul intelectual. Chiar și în fragmentele de calofilie vădită, Eliade scrie din creier, nu din suflet, de aceea estetismul lui e fără emoție. Nu transmite aproape nimic, decît parada unor cuvinte ales meșteșugite. Cu alte cuvinte, nu există un Eliade liric, ci doar un erudit simulînd lirismul sub forma unor pagini încărcate cu metafore scoase pe bandă rulantă. E ca și cum ar folosi hîrtie creponată pentru a imita mirosul florilor de cîmp. În schimb, eseistul Eliade e fascinant. Agresiv, abrupt și mereu
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
este și a noastră. Totuși, propoziția avea altă... tăietură,... alt stil, - părea construită de un scriitor. Unul care se topise în lexicul englez. E ca și proza lui Shakespeare. (De pildă Bufnița, fiica brutarului.) Versuri care singularizează, scoase din canoanele liricei, devin simple propoziții, ciudate, cu o compoziție... arbitrară. Nu-i rostul poeziei?... Care să fie origina acestei...Curiozități care a ucis pisica?... Este ea (și asta vreau să știu) ideea unui autor inspirat? Care, lansând-o, s-a cufundat în
O noapte de insomnie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8472_a_9797]
-
noimă decît "conștiința scriiturii", decît "textuarea" care ar fi "singurul conținut de comunicat în poezie", rod al unui "actant scriptural", vidare ce e urmărită pe linie diacronică precum o mișcare evolutivă, o "perfecționare" în trepte, uneori trudnice, impure a materiei lirice. Discursul critic astfel orientat are ca fond o certitudine inebranlabilă, o imensă autosatisfacție ce emite muzica de fanfară a triumfului permanent. Urcat într-o tribună a conștiinței d-sale directoare, Marin Mincu asistă la defilarea marilor noștri poeți din interbelic
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
Verlaine a socotit-o genială, după cum grupul parnasienilor și Ťacademiștilorť a declarat-o scandaloasă. Poemul e o acumulare progresivă și fascinantă în care impetuozitatea romantică de tip hugolian se împrospătează cu fastul imaginar simbolist și geniul de a revoluționa percepția lirică a lumii interioare și exterioare. în cele 25 de strofe se pot repera "aluviuni" și reminiscențe din marii contemporani (Hugo, Gautier), asimilate fericit în inovațiile limbajului său, născut din metabolismul unei hipersensibilități unice în poezia modernă. Poetul e Ťo corabie
Dicționarul capodoperelor universale by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8499_a_9824]