3,144 matches
-
lirică a filosofiei lui Schopenhauer în opera lui Eminescu dincolo de versurile care includ în ritmica lor formulări prea teoretice, pentru a stabili cores pondențe și afinități, ca și distingeri și îndepărtări, chiar în structura, în substanța emoțională din care izvorăște lirismul, se pot scoate în evidență și supune unei analize speciale câteva poezii care alcătuiesc, în felul lor, o unitate, un adevărat ciclu eminescian sub pecetea stimmungului relevat mai sus: De câte ori, iubito, Apari să dai lumină, Despărțire, Din valurile vremii, Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Nicolae Labiș - Ioan Alexandru („Oh, lerui-ler, într-o noapte ca asta/ când stelele umblă buimace pe jos/ fratele meu a trecut sub zăpezi/ c-o floare de cancer în piept înflorită frumos”). Detaliile care compun desenul de ansamblu ale acestui „lirism delicat minor” (Eugen Simion) sunt alăturate din perspectiva unei memorii care transformă marginile obiectelor într-un contur tremurat, estompând identitățile prin filtrarea unei lumini incerte. O eventuală referință a poeziei lui A. ar putea fi impresionismul din artele plastice: „Vară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
Blaga aprecia caracterul lor „incoruptibil”, releva „câteva bucăți deplin realizate” și „indiciile certe ale unor deosebite posibilități”. Date fiind însă împrejurările istorice vitrege, poetul își publică târziu prima carte, în care Perpessicius identifica „unul dintre debuturile cele mai elocvente ale lirismului nostru contemporan”. Particularitatea poemelor lui P. este lirismul imnic și glorificator - Magnificat, titlul unui volum din 1983, e simptomatic, cum, pentru exuberanța vitală juvenilă, era și titlul Euphorion -, dedicat nu realităților conjuncturale, ci poeziei, iubirii, copilăriei ca vârstă eternă, ființei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058]
-
deplin realizate” și „indiciile certe ale unor deosebite posibilități”. Date fiind însă împrejurările istorice vitrege, poetul își publică târziu prima carte, în care Perpessicius identifica „unul dintre debuturile cele mai elocvente ale lirismului nostru contemporan”. Particularitatea poemelor lui P. este lirismul imnic și glorificator - Magnificat, titlul unui volum din 1983, e simptomatic, cum, pentru exuberanța vitală juvenilă, era și titlul Euphorion -, dedicat nu realităților conjuncturale, ci poeziei, iubirii, copilăriei ca vârstă eternă, ființei. Poetul se află într-o continuă jubilație, stare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058]
-
vârste între 7 și 10 ani Dinu Hanibal Dumitrașcu Avatarurile televiziunii asupra dezvoltării copiilor * Gabriela Neagu Educația - generator al clasei de mijloc/21 Adrian Dușa QCA - Analiza calitativă comparativă. Aplicații, instrumente și potențial Opinii Cătălin Zamfir Este o problemă cu lirismul sociologic? Recenzii Constantin Schifirneț, Sociologie (Valeriu Frunzaru) Petre Datculescu, Cercetarea de Marketing (Mihai Milca) Cristopher Booker și Richard North, Uniunea Europeană sau Marea amăgire. Istoria secretă a construcției europene (Elena Obreja) Wilhemina Wosinskaya, Psihologia vieții sociale (Daniela Boțone) Tony Malim, Psihologie
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mathematical algorithm (Ragin 1987). This type of qualitative analysis is therefore gaining trust, eliminating different subjective perspectives. Results are replicable; applying the same methodology, each researcher reaches the same conclusion. Primit la redacție: mai 2006 Opinii Este o problemă cu lirismul sociologic? Cătălin Zamfir Universitatea din București Am citit studiul profesorului Sandu în recenta carte coordonată de dânsul. Fără să vreau mi-a venit în minte o expresie: lirism sociologic. La început, expresia mi-a părut ciudată și am încercat să
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
same conclusion. Primit la redacție: mai 2006 Opinii Este o problemă cu lirismul sociologic? Cătălin Zamfir Universitatea din București Am citit studiul profesorului Sandu în recenta carte coordonată de dânsul. Fără să vreau mi-a venit în minte o expresie: lirism sociologic. La început, expresia mi-a părut ciudată și am încercat să o șterg din minte. Dar ea îmi tot revenea și începuse să mă obsedeze: ce semnificație s-ar putea asocia acestei expresii? Când Ionel, întrebat de ce s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
indiscutabil, chiar dacă el nu poate oferi o explicație. Și ar fi absurd să-i cerem să renunțe la dragostea sa, doar pentru că nu știe de ce i s-a întâmplat acest lucru. Explicației date de Ionel i se potrivește termenul de lirism. Aș generaliza acest exemplu: lirismul se referă la atitudinea unei persoane care are un sentiment de atașament profund față de o persoană, situație sau idee, dar care nu prea poate explica satisfăcător de ce are un asemenea sentiment. Și nouă sociologilor adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
oferi o explicație. Și ar fi absurd să-i cerem să renunțe la dragostea sa, doar pentru că nu știe de ce i s-a întâmplat acest lucru. Explicației date de Ionel i se potrivește termenul de lirism. Aș generaliza acest exemplu: lirismul se referă la atitudinea unei persoane care are un sentiment de atașament profund față de o persoană, situație sau idee, dar care nu prea poate explica satisfăcător de ce are un asemenea sentiment. Și nouă sociologilor adesea ne plac unele idei. Descoperirile
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
intenția de a pleca în Occident, discuțiile cu membrii familiei care au avut o asemenea experiență (i-aș numi pe scurt „călătorii”) - are o influență profundă asupra mentalității și comportamentului. Atracției inițiale pentru idee i se poate asocia termenul de lirism. Pasul următor făcut de profesorul Sandu a fost să scrie, pe baza acestei idei, un studiu sociologic. În sociologie însă lirismul nu are ce căuta. Sociologul trebuie să transforme lirismul inițial într-o ipoteză. Deci ideea formulată mai sus a
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
călătorii”) - are o influență profundă asupra mentalității și comportamentului. Atracției inițiale pentru idee i se poate asocia termenul de lirism. Pasul următor făcut de profesorul Sandu a fost să scrie, pe baza acestei idei, un studiu sociologic. În sociologie însă lirismul nu are ce căuta. Sociologul trebuie să transforme lirismul inițial într-o ipoteză. Deci ideea formulată mai sus a devenit ipoteza studiului. Dacă este absurd să-i ceri lui Ionel să-ți răspundă de ce s-a îndrăgostit de Ionela, în
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Atracției inițiale pentru idee i se poate asocia termenul de lirism. Pasul următor făcut de profesorul Sandu a fost să scrie, pe baza acestei idei, un studiu sociologic. În sociologie însă lirismul nu are ce căuta. Sociologul trebuie să transforme lirismul inițial într-o ipoteză. Deci ideea formulată mai sus a devenit ipoteza studiului. Dacă este absurd să-i ceri lui Ionel să-ți răspundă de ce s-a îndrăgostit de Ionela, în știință, când cineva emite o ipoteză, aceasta trebuie susținută
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este un tip al influenței ipotetice: experiența cu Occidentul are ca efect creșterea toleranței. Cele mai importante componente ale acestei influențe considerate în lucrare sunt: crește acceptarea evreilor și a romilor. Față de o asemenea ipoteză mi s-a părut un lirism tipic. Ideea este frumoasă, autorul o iubește, dar dacă nu reușește să ofere argumente credibile, nici teoretice, nici empirice? Apoi, influența Occidentului nu este numai prin experiența personală, dar și prin influența politică și culturală în România, prin intermediul unor actori
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai educate, mai tinere; sau pentru că orașul este mai prosper? Pot conclude deci că profesorului Sandu i-a plăcut ipoteza sa, dar nu a reușit să o susțină nici teoretic și nici empiric. Aceste considerente cred că justifică epitetul de „lirism sociologic”. Recenzii Constantin Schifirneț, Sociologie, ediția a III-a, Editura comunicare.ro, București, 2004, p. 253. Lucrarea Sociologie scrisă de Constantin Schifirneț, apărută în 2004, a ajuns, în numai cinci ani, la a treia ediție. Succesul ei se datorează bogăției
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
marilor scriitori interbelici și de sub incidența primului val al avangardei. Poezia lui T. exprimă o reacție la acest context de istorie politică și literară, mergând de la pastișă până la toată gama opoziției ironice și autoironice. Dar nu se rezumă la atât. Lirismul său, de fibră autentic romantică, cunoaște două ipostaze esențiale: negația (disconfortul, sarcasmul acestui alt înger căzut în lume) și construcția de universuri fantaste și himerice, asemenea unui „cavaler al ordinului «Lancea lui don Quijote»”, cum se autodefinește autorul. Este vorba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
biruie morțile, / El e văzduhul submarțian” ( Spre plus infinit). Marcată la început mai cu seamă de Blaga, creația lui P. avea să se înscrie, prin cele mai autentic lirice dintre poemele reunite în Fântâna somnambulă, pe o orbită argheziană. Sursa lirismului este „suferința cerului”, sila de efemer, de „păcat”, aspirația spre absolut, spre condiția originară, spre reintegrarea în „Marele Gând”. Poetul suferă de a nu mai suferi, de a fi devenit insensibil („Ce gros sunt îmbrăcat, ce simțuri groase, / ce piele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
a ezitat să-și dea verdictul asupra operelor unor scriitori de mult intrați în conștiința publică: G. Călinescu, Camil Petrescu, Emil Botta, M. R. Paraschivescu, Zaharia Stancu, vădind pretutindeni „noblețea spiritului, voință de a ridica totul la măsura esteticului, un lirism concentrat, stăpânit în fraze articulate, cu oarecare nimb emblematic” (Eugen Simion). SCRIERI: Polemos, îngr. Gheorghe Istrate, pref. Eugen Simion, București, 1978. Repere bibliografice: Piru, Debuturi, 62-65; Grigurcu, Între critici, 354-359; Sângeorzan, Anotimpurile, 190-192; Dicț. scriit. rom., I, 163-164. D.Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285589_a_286918]
-
ceva de care nimeni nu-l putea convinge că nu este un declin, o autotortură, o voluptate satanică 109. Erau acolo exerciții prin care se încerca un diapazon al sincerității rostirii, chiar cînd o asemenea atitudine înseamnă "fondul unui bogat lirism", cum va spune într-o notă110 din 11 decembrie 1928, iar lumea în raport cu care își va exersa meditația era ștanțată, am putea spune, de un tragic cotidian. Cioran avea de altfel intenția să scrie ceva despre " Concepția tragică a existenței
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
iconarilor nu a fost, afirmă autorul, un „torent uniform”, ci s-a constituit dintr-o sumă de individualități. Alimentată de valori religioase și etnice, lirica de la „Iconar” a fost, prin câțiva poeți remarcabili, una modernă, pentru că „iconarii vor descoperi specificul lirismului modern, al impersonalității, nonreferențialității și cerebralizării și chiar esența limbajului poetic întemeietor, având ca izvor un eu liric nederivat, originar, integrator și obiectiv”. Cartea despre Mircea Streinul examinează viața și opera scriitorului în cadrul fenomenului bucovinean interbelic. Acuzat, ca și alți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
precursorii postmodernismului, mai apropiați sau mai îndepărtați în timp. Sunt sintetizate o serie de note care particularizează literatura postmodernă (resurecția realului, ironia și parodia, biografismul, intertextul, textualismul, impuritatea genurilor, autenticismul, atenția acordată detaliului, preferința pentru banal, anodin, derizoriu, abolirea purității lirismului). În fața unui tablou deconcertant prin diversitatea de opinii, exegetul speră că unica soluție de cunoaștere a fenomenului este aceea de a integra fapte și de a „aproxima cu scepticism”. Ceea ce și face în antologia de texte însoțitoare și care ocupă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
un ecou deosebit în epocă, de vreme ce în afara unor nuanțe de ironie vioaie, se înscria în minoratul sentimental posteminescian. De fapt, personalitatea poetului dobândește un anumit contur, nu foarte decis, abia în ultima plachetă, Stropi de soare (1915). Nota fundamentală a lirismului prezent în tablourile de natură, în scenele din intimitatea căminului ori în proiecția orașului de provincie și a peisajelor portuare este lentoarea melancolică sobră (dizolvând orice tentație a pateticului), cu o undă de meditație, îmbinată cu blânde, dulci-amare inflexiuni ironice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
sub comentariul cărții sacre critica societății a cărei schimbare profundă o dorea, prefigur(nd un proiect de factură comunitară (n spirit biblic. "Ș( capacitatea limbajului biblic de a transmite norme sociale a contribuit poate la opțiunea lui Heliade. El intuise lirismul intrinsec al figurilor acestui limbaj datorită căruia literatura și-ar exercita, cu mai mare efect, funcția de comunicare ș( corijare a societății" (Sorohan, 1982, p.87). Heliade cerea filosofilor să coboare (n cetate, să cunoască realitatea crudă așa cum se prezintă
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1970, fiind urmată de Reci limpezi cuvinte (1971), Copac înflorit (1978) și Picătura de ploaie (1987). În poezie, abordarea eseistică din lucrările de critică și istorie literară transferă obișnuințe intelectuale și idei ce exprimă o structură temperamental-artistică. M. cultivă un lirism ușor abscons, explorând spații de dincolo de obiectualitatea concretă, evanescente stări emoționale, nelămurite mâhniri transcendente. Versurile albe nu recurg nici măcar la o ritmică a semnelor de punctuație, conținând nu o dată ecouri din discursul teoretico-literar: „punctul central”, de pildă. Dar și un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
Puncul Isus 110 Prin anii 1500 a apărut o nouă generație de artiști care va eclipsa realizări‑ le predecesorilor și, prin urmare, opera lui Botticelli a fost dată uitării secole întregi după care va reveni și ca atare, îndeosebi prin lirismul artei sale, va fi sursă de inspirație pentru artiștii moderni. 1.4. Matthias Grünewald (1475‑1528) Alături de contemporanul său, Albrecht Dürer, Matthias Grünewald este unul dintre cei mai mari artiști din Germania secolului al XVI‑lea. Aceștia doi alcătuiesc un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a scris. Dacă în numărul inaugural semnează doar o traducere din Alfred Mombert, începând din al doilea, publică îndeosebi poezii originale, unele neincluse ulterior în volume, altele reproduse (cu modificări, inclusiv de titluri) în viitoare culegeri și intrate în patrimoniul lirismului românesc: Noi, cântăreții leproși, Semne, Taina inițiatului, De mână cu Marele Orb, Tăgăduiri, Ioan se sfâșie în pustie, Vrajă și blestem, Rune, La curțile dorului, Ani, pribegie și somn, Iezerul și multe altele. Din teatrul său, Blaga a încredințat revistei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]