5,029 matches
-
lumii, Bucureștiul rămâne o citadelă cu spații verzi de invidiat. El este străbătut de două râuri, Dâmbovița și Colentina, cu un șirag de lacuri amenajate pentru agrement în perioada estivală cu ștranduri, bărci și vaporașe, înconjurate de parcuri unde atât localnicii, cât și turiștii se refugiază în liniște de tumultul citadin”. ( Din capitolul „Metropola”) Un merit deosebit al autorului este acela că în curgerea reportajelor el introduce informații utile, pe care orice turist le poate folosi. Cum în țara noastră drumurile
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
este verde, este foarte plăcut. Bănuiesc că iarna este dezolant. Doar Dunărea mai poartă cu ea viața, atât în adâncuri, cât și la suprafață, când trec vapoarele. - Da, ai dreptate. Iarna nu prea ai ce face în Rasova, dar viața localnicilor este aici din moși - strămoși, așa cum ți-am spus când intram în comună, de peste o mie opt sute de ani. Când au ajuns în fața ușii, mama lui Radu le ieșise în întâmpinare. - Parcă mi s-a părut mie că se aude
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
Letea, Chilia Veche, Brăila și Constanța. Expoziții cu preparate din pește, diversificate, foarte bogate și apetisante, din care nu a lipsit borșul de pește preparat la fața locului, au stârnit curiozitatea și apetitul culinar al vizitatorilor și au confirmat vorba localnicilor: „Pește fiert, pește fript, pește copt, pește răcitură, pește prăjitură.” Pentru a oferi o imagine completă a bogăției culinare a Deltei Dunării vom enumera mâncărurile pregătite de fiecare localitate și vom prezenta câteva rețete pe care le-am obținut datorită
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
sau chiar a Mării Caucazului, care se revărsau către Apus. Primii veniseră slavii, care cutreieraseră toate ținuturile din Carpații Orientali și Podolici, și Tarta, și, tot așa mergând în sens invers decât aromânii, ocupau toate satele găsite în cale. Uneori localnicii se apărau cu succes. Atunci acele tabere trăiau ceva vremuri ca vecini. Chiar făceau schimburi de lucruri, comerț. Era loc pentru fiecare. Dar veneau alte neamuri nesuferite, cu apucături de jaf și silnicie, care-i făceau pe slavi să plece
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
supraviețuiască cei care erau mai numeroși. Chiar de erau cuceriți, ei fugeau o vreme cu copii, cu vite, iar apoi, reveneau și-și refăceau satele. Ce istorie poți face în asemenea mișcare de populațiii în toate sensurile, amestecându-se cu localnici, sau asuprindu-i, fiind apoi înghițiți pe timp de pace și dispărând! Alții veneau să-i ia locul. Satele, însă, erau puține, chiar până spre ultimele două secole. De ce? Viața era grea. Erau prea puțini oameni să învingă greutățile traiului
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
de casă, ca să ne bucurăm împreună. A fost singurul moment din viața mea în care m-am temut că mintea nu-mi mai funcționează chiar perfect. Apoi pe plajă au început să sosească și alți oameni și am aflat de la localnici că este un obicei al lor să meargă în larg duminică seara și să arunce petale pentru a-și spală în acest fel păcatele din cursul săptămânii. Luni dimineață mulțimea de petale se întorc aduse de valuri către mal, într-
OMUL CU VALENȚE MULTIPLE, DOMNUL VASILE LUPAȘC! (INTERVIU) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379909_a_381238]
-
Orașul exprima durere, fără explicații. Ofelia plutea spre infinit, urmată de pești mici, argintii. Murea împăratul Orientului. Dar ce le păsa celor din Nord? Jurnalistul Hamlet căuta un amator de interviuri. Nimeni nu-i răpundea la salut, o încrâncenare din partea localnicilor, de ce? A doua moarte era cea adevărată. Vântul mătura frunzele, toți așteptau ceva. Magul de la Răsărit trăgea să moară. Apoi va veni primăvara, cântecele florilor și zburătoarelor vor acoperi orice urmă de nefericire. ************************************************** O doamnă veni din concediu , deschise ușa
PUTEREA DRAGOSTEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379982_a_381311]
-
însemnătatea ocupației lor. Oricum, mai cu cheag decât cei mai vechi în ținuturile găsite, le-au servit acestora pildă, cucerindu-le acceptarea împământenirii și respectul! -Da, da! Te-am necăjit în glumă, bărbate! Până la urmă, ungurenii s-au amestecat printre localnici și, cu vremea, și-au impus multe din știutele și obișnuitele păstrate din moși. Dar ale mai de seamă, costumul tradițional și mărețele porți, au pătruns mintea, sufletul, simțirea celor ce i-au primit pe ciobanii aceia destoinici! De porți
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
în Ediția nr. 940 din 28 iulie 2013. O adiere- printre spicele coapte cosașii săltând La Tincuța, cum îmi place mie să numesc comuna Tinca, Tenke în maghiară, fiecare își vede de treaba lui. Sunt și au fost și aici localnici plecați la lucru în Italia, mai cu seamă. Dar și în Spania, Anglia, Germania, Olanda, Franța, America etc. Cu sacrificiile de rigoare, și cu realizările sau cu decepțiile pe care le simți în conversațiile întâmplătoare cu cei care și-au
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
trecut în sâmbăta Paștelui. A rămas gospodăria lor ... Citește mai mult O adiere-printre spicele coaptecosașii săltândLa Tincuța, cum îmi place mie să numesc comuna Tinca, Tenke în maghiară, fiecare își vede de treaba lui. Sunt și au fost și aici localnici plecați la lucru în Italia, mai cu seamă. Dar și în Spania, Anglia, Germania, Olanda, Franța, America etc. Cu sacrificiile de rigoare, și cu realizările sau cu decepțiile pe care le simți în conversațiile întâmplătoare cu cei care și-au
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
în bine atâta timp cât bravii noștri aleși se conduc ba după „Ce-i în mână nu-i minciună”, ba după „Mă doare-n cot de ceilalți, mie să-mi fie bine”... George PETROVAI: Credeți că această clinică o să-i ajute pe localnici să-și oblojească rănile provocate de diminuarea până în vecinătatea dispariției a mineritului, silviculturii, pomiculturii și creșterii animalelor, activități tradiționale și dătătoare de împliniri materiale și de mulțumiri sufletești pentru întreaga zonă? Dr. Coriolan DRAGOMIR: O foarte subtilă întrebare, care sugerează
AL DOILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380505_a_381834]
-
București, le-a explicat Taty atunci. Avem un copil, dacă stăm la coada asta ne prinde noaptea și e periculos de circulat. Noi am fost la rude în Ukraina, nu am mers nici după benzină, nici după cumpărături cum merg localnicii din zonă. Vă rugăm frumos să ne ajutați. Și ne-au ajutat. Am intrat pe banda aia pe unde trec diplomații și am trecut civilizat. Aici la ukraineni e un balamuc de nedescris . Cine -i mai tare și dă mai
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
și țării laolaltă, iar juzii democrați să pară că nu fac omenia de ocară?! BALADA CRUCIADEI À REBOURS Încreștinarea Europei a fost un colosal proces de seculare frământări pân’ la-ncheierea cu succes. Căci era vremea plămădirii a viitoarelor popoare - localnicii se-ncrucișau cu păgânești oști migratoare, ce-și împlineau crudul destin printr-o feroce pustiire, oriunde drumul apucau conduși de demonul din fire. Din codrii centrului, germanii în nord și sud s-au opintit, iar de la nord pornit-au slavii
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
de oameni, pentru a-și salva viețile. După cum a relatat un ziar românesc, într-un oraș sirian aflat în mâinile islamiștilor, obiceiurile considerate „occidentale” au fost interzise, pentru astfel de „păcate” precum ascultatul muzicii de pe CD, fumatul, consumul de alcool, localnicii pot ajunge într-o cameră de tortură sau pot fi biciuiți în piață, ca niște animale. Cei care se opun sunt împușcați, iar trupurile neînsuflețite sunt lăsate pe șosele zile întregi, spre a le arăta civililor prețul răzvrătirii. Școlile din
FRICA, PROBLEMA OMENIRII DE ASTĂZI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380592_a_381921]
-
că s-au liniștit, probabil că au început să se culce la loc, deducând asta după luminițele care începeau să dispară de pe la casele din vale. Totuși, am zărit în ultima clipă o umbră urcând spre cabană dinspre sat. Era un localnic pe care nu l-am recunoscut. - Cine-i acolo? stigă omul când mă văzu. - Marian, de la Observator!... - Măi flăcăule, ce-a fost prăpădul ăla de adineauri? - Nu știu, nene! Încerc și eu să mă lămuresc. Chiar asta fac acum... Apoi
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
-
într-o clipita, să mă arunce jos,si sa ma scape de gloanțe. Așa m-a salvat de la moarte.,dar ea,tata și sora mea au fost împușcați. După ce s-au risipit ucigașii, ca de obicei după execuții, au venit localnici după pradă. Din fericire, printre aceștia era o femeie care m-a găsit respirând printre cadavre și fiindu-i milă de mine, m-a luat de acolo și m-a predat unui medic ucrainean. Așa am trecut din mână în
POVESTIREA LUI FIMA, COPILUL DIN TRANSNISTRIA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379436_a_380765]
-
întărească ipoteza că Peștera Polovragi a fost folosită în ritualuri de vindecare, de altfel și numele ei fiind un derivat al expresiei „pol-al-vracilor”. Peștera Polovragi a reprezentat de zeci și poate sute de ani o atracție irezistibilă chiar și pentru localnici. Bătrânii locului își aduc aminte că, uneori, copii fiind se strecurau pe hornuri și pătrundeau în adâncurile tainice, căutând un alt fel de loc de joacă. Din păcate, mulți dintre cei care au cutezat să pătrundă astfel în peșteră au
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
capilare, demonstrat cu prisosință chiar în Peștera Polovragi cu podeaua perforată pe alocuri de zbuciumul apelor împinse dintr-o galerie în alta. O altă legendă locală spune că galeriile acestei peșteri duc undeva în Ardeal și, cu toate că speologii infirmă poveștile localnicilor, nu se poate declara cu certitudine că această peșteră a fost explorată în totalitate și că se discută despre o zonă precis delimitată. Pentru a descuraja copiii și a-i proteja de riscurile jocului prin peșteră, primul stareț al mănăstirii
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
observat că vin și locuitorii din oraș pentru a servi o cafea, un suc, etc. Tiberiu VERESS: Au fost, au fost cât timp a fost mineritul în Cavnic, dar acum nu sunt locuri de muncă. Cei mai mulți clienți sunt tranzitorii sau localnici care servesc câte o cafea. Cristina OPREA: Aveți treizeci de locuri de cazare. Dacă acum v-ar contacta cineva telefonic, ce ați spune despre pensiunea dumneavoastră? Tiberiu VERESS: Oferim cazare și masă. Dacă omul vine să se streseze poate să
PENSIUNEA ,,ELISABETA” DIN CAVNIC, O PENSIUNE DE SUFLET de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381576_a_382905]
-
curajoasă care te incită și te poartă prin sfințenia martirajului. Paginile cărții încep odată cu debutul evenimentelor întunecate din toamna anului 1940, când s-au petrecut persecuții și masacre ale evreilor. Până în acest moment viața evreilor era identică cu cea a localnicilor, aceeași viață de familie, de muncă, de implicație în evenimentele țării, de bune relații interumane, de joacă a copiilor. Îi deosebeau religia și unele tradiții și obiceiuri, pe care și le respectau reciproc, făcându-le existența mai frumoasă, mai bogată
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
viața evreilor. S-a instalat rapid o gamă largă de sentimnte dureroase, precum indiferența, ura, ostilitstesa, care se rostogoleau nemilos peste viață lor tihnită. Aceste sentimente reprobabile alternau uneori cu cele ale bunei înțelegeri și al spiitului de solidaritate cu localnicii. Compasiunea venea ca un balsam pe rana sângerândă a sufletului, căci și în Târgu Ocna, o parte a populației locale a arătat semne de caldă apropiere și înfrățire cu evreii, unii chiar demni să fie așezați lângă „Cei drepți între
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
universul în care a copilărit autorul, o polifonie de portrete, o lume diversă, complexă, stratificată, în care se intersectează cu trăirile proprii ale autorului narator. Sunt memorabile multe portrete, al bunicului, al lui Andrei Nebunu, portretele mai multor prieteni, vecini, localnici. Un rol aparte în famila lor îl are unchiul Ancel, fratele mamei. Cu un umor cuceritor și incitant, cu optimismul său luminos, aduce deconectarea susținând moralul familiei pentru a trece mai ușor prin văile prăpăstiilor. Cartea este în același timp
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
Când se termina concursul, toți tinerii participanți la întrecere mergeau călări în fața bisericii, iar preotul Barbu lua aghiazmă cu buchetul de busuioc înmuiat în cada mare, din fața porții bisericești și stropea, în primul rând, caii și călăreții, apoi împărțea aghiazmă localnicilor veniți la slujba de Bobotează. Deseori veneam acasă cu fratele mijlociu de la botezul cailor, călare alături de el pe același cal, când îl găseam pe nenea Nae în curtea casei noastre, cu pește și raci, venit să ia în schimb vin
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
în timp. Dar unde este Preda? Casa părintească a rămas, părăsită, nelocuită, buruienile umplu curtea, o mică plăcuță pe zidul de la drum al casei amintește că acolo a copilărit cel mai mare romancier al Sudului de țară. În rest, nimic. Localnicii mai șușotesc , dacă-i întrebi câte ceva despre ai lui Preda și casa lor, cum că terenul și casa ar fi fost cumpărate de Dan Voiculescu și Marius Tucă... Un localnic, devenit guraliv din cauza unei beri băute la cârciuma din centru
MARIN PREDA ȘI NERĂBDAREA TIMPULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374482_a_375811]
-
mai mare romancier al Sudului de țară. În rest, nimic. Localnicii mai șușotesc , dacă-i întrebi câte ceva despre ai lui Preda și casa lor, cum că terenul și casa ar fi fost cumpărate de Dan Voiculescu și Marius Tucă... Un localnic, devenit guraliv din cauza unei beri băute la cârciuma din centru, ne ”vinde” o informație ”șoc”, crede el: ”Auzi, domnule, cică i-au băgat pe gaura cheii un gaz, în camera unde scria, noaptea, și l-au omorât... Om deștept, domnule
MARIN PREDA ȘI NERĂBDAREA TIMPULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374482_a_375811]