4,047 matches
-
cineva îi furase o mică parte din avere. Dacă n-ar fi existat invidia și răzbunarea, Beowulf nu și-ar fi putut dovedi calitățile supranaturale în lupta sa împotriva răului. Și nici nu ar fi avut posibilitatea să își dovedească loialitatea și generozitatea, dobândindu-și și, mai ales, păstrându-și reputația. Codul germanic păgân coexista într-o armonie perfectă cu noile valori creștine. Pe lângă referințele la Dumnezeu ca "Domn al tuturor" și la rugăciunile ce invocau "grija și mila Lui", există
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
să fie nobil, bogat, frumos și bine pregătit pentru luptă. Cavalerul atingea adevărata sa valoare prin depășirea limitelor fizice și psihice obișnuite în aventurile cu care se confrunta. Printre calitățile pe care trebuia să le dovedească se numărau: onestitatea, credința, loialitatea și modestia. Codul cavaleresc este, evident, diferit de cel germanic, răzbunarea fiind înlocuită cu credința și lauda cu modestia. De aceea, cele mai reușite narațiuni nu sunt cele care descriu exclusiv faptele de vitejie ale cavalerului, ci mai degrabă acelea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cu 300 de ani înainte, adică odată cu faptele narate în legendele arthuriene. Spre deosebire de legende însă, în care curajul dovedit în turniruri și pe câmpul de luptă se împletește cu povești amoroase, povestea lui Gawain se concentrează pe spiritul aventurier și loialitatea față de senior, fără să neglijeze însă relatarea modelelor culturale populare ale epocii (vânătoarea, ospățul). Poemul reprezintă în mod evident o mostră de cultură populară medievală de succes și un exemplu foarte bun de combinație între elemente ale vieții cotidiene din
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
al vegetației (mitul precreștin al fertilității). În ambele cazuri, personajul dispune de puteri supranaturale (i se taie capul, care poate însă vorbi fără trup și reveni miraculos la locul lui) și pedagogice (îl învață pe Sir Gawain care este valoarea loialității și a adevărului). Sir Gawain și Cavalerul Verde Un posibil descendent al Cavalerului Verde în cultura populară actuală este celebrul Shreck, personajul recentei trilogii de desene animate, a cărei primă parte a apărut în 2001. Shreck este uriaș verde, cu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
urât, timid ca un adolescent, dar bun și curajos în realitate; trăiește în pădure printre animale și alături de cel mai bun prieten, un măgăruș. Ca un adevărat cavaler, este trimis de către rege în misiune, cerându-i-se să-și dovedească loialitatea și să salveze o domniță aflată în pericol. La fel ca Făt-Frumos din poveștile românești sau cavalerul din legendele medievale, Shreck, creatura verde, imensă, greoaie și urâtă, dovedește curaj și inteligență. În mod surprinzător, domnița cea frumoasă nu se mărită
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
prestabilite sunt subminate și defamiliarizate. Este greu de crezut că o adevărată doamnă din epoca medievală l-ar fi atras pe musafirul din castelul soțului în jocuri amoroase, așa cum face soția lui Bercilak cu Sir Gawain pentru a-i testa loialitatea față de soțul său. Și cu atât mai puțin ne așteptăm ca însuși soțul (Lordul Bercilak, alias Cavalerul Verde) să fi plănuit acest fapt, făcând-o și pe soția sa părtașă, pentru a testa calitățile cavalerului. Este la fel de surprinzător pentru iubitorii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
haiduc (proscrisul de tipul lui Robin Hood), care lua de la bogați și dădea la săraci și care îi pedepsea pe boierii trădători din dorința de a răzbuna moartea tatălui și fratelui său, dar și pentru că nu se încredea defel în loialitatea lor. Cu toate acestea, citind scrisorile autentificate ale lui Vlad și ale tatălui său, apar întrebări legate de adevăratul scop al faptelor lor, punându-se problema dacă nu cumva acestea au fost doar de circumstanță, și nu o regulă a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pătrunzători critici ai teoriei selecției naturale, că nu poți fi, în același timp, „un adevărat fiu al bisericii și un soldat loial al științei“. Darwin nu se socotea „un adevărat fiu al bisericii“. Dar el nu credea că cele două loialități ar fi incompatibile și era în cele mai bune relații cu unii dintre cei care reușeau să le reunească. Există deja de un secol și jumătate o știință darwiniană și în toată această perioadă de timp nu au lipsit dezbateri
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
o organizație contrară intereselor lor. Mai departe: „... iar cealaltă parte este sub influența maturilor și a agenților reacțiunii (a se citi: „opoziției democratice”, n.n.) care agită spiritele tineretului exploatând situația economică proastă a județului nostru”. Plângându-se de lipsa de loialitate și de inconsecvența tineretului, Bălteanu a mai scris pe îndelete următoarele: „...tinerii din județ cât și cei din oraș având o situație economică proastă sunt influențați de acești agenți astfel că ei alternează când într’o parte când în alta
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ci o etapă a evoluției care, odată cu Revoluția Franceză, va aduce pe lume statul-națiune. De fapt, monarhia absolută a fost relativă. Administrația sa constituia o rețea destul de laxă în teritoriu. Bogăția sa era la mîna bancherilor, iar tronul atîrna de loialitatea oamenilor de încredere. Astfel, statul a avut, din secolul al XVII-lea pînă la începutul secolului XX, posibilitatea să modeleze o societate astfel încît să pună capăt luptei tuturor împotriva tuturor sau opresiunii nemăsurate a cîtorva, iar societatea civilă a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
partidului unic și originile instituționale ale partidelor oferă un context de competiție caracterizat de identificare partinică redusă atât din rândul elitelor, cât și al alegătorilor (Rose și Mishler 1998). La nivelul elitelor poate fi observat un nivel scăzut al motivațiilor, loialității și angajamentelor acestora în cadrul partidelor. Există numeroase exemple ale liderilor care au abandonat partidul din care făceau parte drept urmare a unor avantaje strategice oferite de un alt competitor sau pentru a își forma propria formațiune. Un caz care reflectă ultima
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acestor conglomerate politice pot explica diferențele ideologice greu de identificat de către electorat, anterior menționate. Cea de-a doua fază marchează divizarea acestor entități și crearea de noi partide. Aceasta din urmă nu a fost determinată de modificări sociale, ci de loialitățile, ambițiile și înțelegerile elitelor (Mair 1997). Modalitatea frecventă prin care se reușea rezolvarea problemelor era crearea unor partide separate. Datorită acestor transformări apare un obstacol suplimentar în calea apropierii dintre alegători și partide. Comportamentul elitelor față de partidul din care fac
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
reușea rezolvarea problemelor era crearea unor partide separate. Datorită acestor transformări apare un obstacol suplimentar în calea apropierii dintre alegători și partide. Comportamentul elitelor față de partidul din care fac parte nu oferă un exemplu de urmat alegătorilor. Aceștia nu atașează loialități de lungă durată decât în puține situații: există numeroase exemple în care liderii au părăsit partidul sau au schimbat taberele când au apărut neînțelegeri în propriul partid. De multe ori, aceștia încearcă formarea propriului partid. Cel mai recent caz din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
la aparițiile unor noi partide și modificările de compoziție ale celor celor vechi, alegătorii se identifică din ce în ce mai greu cu eticheta unui partid. Aceasta se datorează și imposibilității de a identifica pe termen lung o corespondență între partid, ideologie și elite. Loialitatea cetățenilor în forma afilierii ca membru are de suferit (Lewis 2001; Tavits 2005; Spirova 2007). Obișnuit cu o astfel de dinamică, electoratul este disponibil și deschis către noi competitori, ezitând să aleagă statutul de membru al unui partid care se
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
noi membri, prin promovarea unei strategii active de recrutare poate înlesni comunicarea cu electoratul. O astfel de strategie din partea unui partid ar putea face diferența în calitatea candidaților pe care îi promovează, suportul pe care îl obține, precum și asigurarea unor loialități pe termen mediu și lung. Nu există o legătură directă explicită nici la nivel teoretic, nici empiric între numărul de membri ai partidelor politice și performanțele democratice ale sistemului din România. Totuși, unele aspecte ar trebui luate în considerare în urma
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acestor poziționări nu este una cu pretenții de exhaustivitate, fiind la nivelul permis de dimeniunea studiului de față (voi relua aplicarea metodei pe care am conturat-o aici într-o lucrare în care voi dezvolta acest subiect). Confuzii și vechi loialități (1990-1992) Așa cum am mai arătat, imediat după căderea regimului comunist, actorii politici au adoptat un discurs proeuropean, venind în întâmpinarea entuziasmului Revoluției și a așteptării populației pentru deschiderea față de Occident. Reprezentanții FSN și premierul Petre Roman au început să apară
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
avut teme care să trimită la ideea europeană. În concluzie, putem spune că primii doi ani ai democrației postcomuniste românești au fost dominați de confuzia specifică reașezărilor politice postrevoluționare și de grija vechii nomenclaturi "democratizate" de a nu deranja vechile loialități față de Rusia și față de propriii oameni din teritoriu. În această perioadă se găsesc premizele duplicității celei ce va urma. Duplicitatea ca ieșire din dilemă (1992-1996) În această perioadă, mesajele proeuropene au venit îndeosebi din partea partidelor politice din opoziție. Remarcabil a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
prin recursul la expertiză și printr-un proces de specializare și diviziune a muncii prin intermediul comisilor parlamentare 51. Aleșii trebuie să facă față și faptului că resursele lor, atât materiale, cât și temporale, sunt limitate, dar și unei rețele de loialități multiple care le influențează comportamentele: "deputații își asumă identități multiple ce îi obligă să "arbitreze"52. Dacă partidele politice naționale sunt mai puțin implicate în munca zilnică a PE și dacă grupurile politice nu pot impune același nivel de disciplină
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
8 Marc Abelès, op. cit., p.148 9 Socializarea este înțeleasă aici ca socializare parlamentară (training instituțional) și nu ca socializare politică, concept inspirat de literatura funcționalistă (definită în acest caz ca procesul prin care actorii politici își schimbă atitudinile și loialitățile înspre sistemul politic european). Pentru a merge mai departe a se consulta: Enrst Haas, The Uniting of Europe, Standford University Press, Standford, 1958, p.17 sau mai recent testul "Going native thesis" de Roger Scully, Becoming Europeans ?, Oxford University Press
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
politice în împrejurări mult schimbate. Acest exercițiu, numit de Walter Benjamin rettende Kritik, s-a făcut remarcat în repetatele referințe la gîndirea socială și politică a epocii revoluției democratice așa cum a fost numită perioada de după 1760 în Europa, cînd vechile loialități s-au destrămat iar populația a resimțit obediența față de puterea existentă ca pe o formă de umilire. În mod deosebit, în Societatea civilă și statul și Democrația și societatea civilă am încercat o eliberare a conștiinței din epoca modernă timpurie
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
dintre societățile civile din țări sau regiuni ca Spania, Anglia, Portugalia, Franța și Germania sînt acum mozaicuri verticale de naționalități care nu mai acceptă cu umilință poziția lor de sateliți ai identității naționale dominante. Tratatul invalidează presupunerea modernă timpurie că loialitățile naționale sînt exclusive și că societatea civilă și democrația sînt, deci, posibile numai într-un stat național omogen. Principiul "cetățeniei transnaționale" (Bauböck) face apel la un nou compromis între națiuni în cadrul statelor. Acesta prevede că funcționarea pașnică și democratică a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
evidență factuală ce scapă oricărei contestații, oricărei îndoieli. În sens invers, se poate vorbi de o criză a legitimității atunci cînd la întrebările despre exercițiul regulat al puterii răspunsurile nu mai sînt evidente, "clare și incontestabile". În acest caz, datoria loialității nu mai este o primă cerință, în mod discret sau violent, legăturile de încredere și de adeziune se desfac sau se rup. Cel guvernat, fie că este supus, fie că este cetățean, nu se mai recunoaște în sistemul instituțional cu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și noapte în templele publice și va fi întreținută timp de douăzeci și patru de ore, rînd pe rînd de bătrînii în vîrstă de șaizeci de ani..." Un curios paradox face totuși ca acele virtuți ale curajului și fidelității, ale goliciunii, ale loialității și pietății, inspirate de modelul antic și predicate de o etică iacobină, să fie aceleași pe care, după cîțiva ani, dar într-un alt context ideologic și afectiv, le vor exalta și susținătorii unei vechi Frânte regale, patriarhale și creștine
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Suceava la cel mai exigent nivel a fost o adevărată obsesie. Realizările sale și ale unităților pe care le-a condus au fost posibile și datorită profilului său moral de înaltă ținută: om de mare seriozitate, de profundă onestitate și loialitate, cu un înalt simț al datoriei, dublat de multă căldură umană; pune suflet în tot ceea ce întreprinde și se necăjește atunci când îi apar obstacole. Portretul lui Mihai Cristea n-ar fi complet fără a consemna aportul său științific, la fel de temeinic
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
rezistenței și a perseverenței, a muncii regulate, a onorării "contractelor"; a asocia mijloacele disponibile cu obiective care n-au fost definite neapărat de el; • cooperarea subsumează aptitudinile sau calitățile orientate spre relațiile cu ceilalți: spiritul de devotament sau simțul civic; loialitatea și solidaritatea față de grup; dorința de cooperare și antrenare comunitară; • sensibilitatea evocă dimensiunea "poetică" a persoanei: accentul pe imaginație, creativitatea; accentul pe construirea unui ideal, a unei credințe; dezvoltarea gustului, a sensului dragostei. Autorii fac precizarea că autoreglarea și acomodarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]