1,871 matches
-
proprietăți mijlocii mai bine echipate pentru a îndeplini menirea ei.[...] În ordinea socială, însă, încheierea stării actuale de nesiguranță și de stagnare este un postulat și mai imperios. Formulei prea generale "un lot pentru fiecare plugar" trebuie să-i substituim lozinca "pământul acelui care-l poate munci cu folos". În locul unei pulbere neputincioase de loturi mărunte, măcinate de împărțirea arbitrară a moștenitorilor trebuie să lăsăm să se înfăptuiască și chiar să îndrumăm o concentrare a proprietății în întinderi mai mari, în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Dacă nu e posibil, se va face." [... spațiu alb, cenzurat, în ziar, n.n.] La noi, unul din sfetnicii lui Carol I a știut să rostească, la începutul vieții noastre de stat independent, cuvântul care a rămas de atunci ca o lozincă și pentru alte împrejurări: "Măria ta, aiasta nu se poate!" Cu astfel de colaboratori, monarhia noastră a putut să se consolideze. De câtva timp, însă, acest cuvânt leal și hotărât n-a mai răsunat în sfatul Coroanei. Dimpotrivă, la guvernarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
plătite către furnizorii și crditorii săi, către dăunații de război, spre a restabili în economia românească încrederea ce lipsește astăzi. Voim să asigurăm depozitele din bănci, cu aspre pedepse pentru acei ce le risipesc necinstit". Această poruncă a împrejurărilor este lozinca luptei noastre și cheia de dezlegare a tuturor problemelor. Fără realizarea ei nu se poate înfăptui temeinic noul ideal național, pe care, înaintea altora l-am înscris pe steagurile noastre: dreptul românilor, de a fi stăpâni în țara lor; întâietatea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
literar și romancier. Primul roman pe care l-a publicat a fost To Clear the River (Curățarea râului), în 1964. Este un roman despre adolescență și o primă iubire tăinuită. Acțiunea se petrece pe fundalul unei demonstrații de stânga, cu lozinci, manifeste și discursuri. E vorba de tineri, care merg la marș de bună voie, și se bucură din plin de petrecerea tovărășească de după el. Romanul este scris ca narațiune, fără pretenții de hibridizarea genurilor, fără imixtiunea lirismului ori încercări gen
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Lessing de fanatism e probabil cea mai mare deschidere a spiritului ei. "Mi-e groază de religie. Mă înfioară înclinația ei criminală", spune ea undeva. Și, în altă parte, " Oamenii ar trebui să gândească înainte să se pună pe urlat lozinci". Toată această groază de fanatism ne readuce în final în ce-o privește pe Lessing la nemărturisita rușine de alegerea ei timpurie, de aprobarea comunismului. În cele din urmă romanciera își construiește o teză "proprie", care merită considerată: De la început
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de agenții sovietici. Partidul Comunist Român și organizațiile sale anexe apărute de pe-o zi pe alta puneau la cale manifestații în spatele cărora se profila umbra consilierilor sovietici. În fiecare zi, aveau loc pe străzi demonstrații de forță, purtate cu lozincile și portretele lui MarxEngels-Lenin și Stalin ce anunțau instalarea ineluctabilă a regimului comunist. Ultimele alegeri libere au avut loc în noiembrie 1946. Ele s-au soldat cu trucarea rezultatelor favorabile democrației, care au fost pur și simplu inversate. A venit
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
purtător de cuvânt al liniei politice a vremii, scris într-un limbaj nou (care avea să devină limba de lemn) și a cărui lectură obligatorie, în comun, era în programul fiecărei dimineți a oamenilor muncii. Ne obișnuiserăm, de asemenea, cu lozincile sortite să ne bage în cap cuvintele părinților fondatori ai comunismului și ale tătucului popoarelor, Iosif Visarionovici Stalin. Bucureștiul se acoperise cu pânze roșii întinse pe fațade și în interiorul instituțiilor, întreprinderilor, școlilor, fabricilor, birourilor și magazinelor. Uneori, îi puteam zări
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
făcând și eu ca toată lumea, inclusiv elevii, care, din pricina ocupației militare a țării, boicotau învățarea acestei limbi de mare cultură. Epoca stalinistă este însoțită, în memoria mea, de imagini stereotipe, aceleași în toate țările satelite: cele ale steagurilor și ale lozincilor de pe banderole roșii, glorificând prietenia veșnică dintre poporul român și marele popor sovietic. Amintiri în spatele cărora se profilează imaginea prizonierilor fantomatici întrezăriți în zori în lagărul de la Poarta Albă, în deșertul sciților, unde întinderile au văzut trecând atâtea ființe prin
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
maghiare. Fotografia arăta, în sfârșit, adevăratul chip al evenimentului extraordinar pe care noi încercam doar să ni-l închipuim: populația maghiară trăgând asupra Armatei Roșii, pe străzile Budapestei, dărâmând statuia lui Stalin, dând foc sediului Partidului Comunist, arzând pancartele și lozincile. Îmi amintesc de fotografia unui om care escalada un felinar pentru a smulge o pancartă cu secera și ciocanul de pe fațada unui imobil. Acest număr din Life a jucat un rol neașteptat în viața noastră. Doi ani mai târziu avea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
celulă decât prima dată. Atmosfera era groaznică! Acolo am dat peste un om aproape orb și peste un altul sărac cu duhul care fusese condamnat la ani grei de pușcărie pentru că scrisese, pe pereții WC-ului uzinei unde lucra, niște lozinci împotriva partidului. Mai era un bolnav de cancer, cred, care era pe moarte. Celula nu avea aer și mâncarea era aproape inexistentă. Nu am dat peste nici o figură cunoscută. În această atmosferă îngrozitoare, simțeam, pe zi ce trecea, că eram
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
intrat în conștiința posterității ca un martir. Mircea Coloșenco, unul dintre cercetătorii mai noi ai biografiei scriitorului remarca pe bună dreptate: „Poetul a fost prins în vălmășagul unui timp utopic, pe cât de iluzoriu, pe atât de abrupt. A crezut în lozinci! Când și-a dat seama de falsul promisiunilor, de închistarea dogmatică, dezmeticindu-se, nu a mai fost pe placul puterii, fiind sacrificat, după formula stalinistă consacrată: decât un disident în viață, mai bine un erou decedat. Moartea absurdă, ce i-
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Ea e ca un parfum, pe care îl respiră floarea frumuseții. Omul de geniu nu face artă pentru artă. Acesta e privilegiul trist al talentului care, neputându-se impune printr-o putere covârșitoare, recurge fie la artificiile formale ale tuturor lozincilor abracadabrante ce bântuie arta, fie la pornografie, fericit că a provocat o celebritate de scandal sau a cucerit astfel grația gustului vulgar. În artă, mai mult ca oriunde, invidia, orgoliul și setea de glorie inventează cele mai mizerabile mijloace de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
s-o iubească din toată inima și din tot cugetul. Orgoliul de a cugeta viața, opus umilinței de a o trăi în iubire, e după Dostoievski izvorul iadului din această lume și din lumea cealaltă. „Eu sunt și iubesc!” e lozinca pe care el o ridică în fața formulei lui Descartes: cogito ergo sum! Dacă afirm că exist fiindcă eu gândesc, atunci cugetarea primează, iar viața nu apare decât ca ceva secundar și condiționat de cugetarea mea. Și cum eu sunt o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Nicio brazdă), adică "Nu vă înapoiem nicio brazdă". (Ceea ce voia să fie o fină aluzie la faptul că Bánffy, în cadrul Frontului Renașterii Naționale era președintele Comunității Maghiare din România. Puțin probabil să fi purtat cămașa albastră a Frontului, după cum nici lozinci antirevizioniste nu prea a scandat). S-a mai adăugat că prim-ministrul îndeplinea mai degrabă orice dorință a vreunui popă român, decât a vreunui maghiar, iar românii erau plătiți mai bine. "Țara e condusă de străini, cine a mai auzit
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
-te de mediul extern până în punctul în care acest lucru dăunează live-ului. Aceasta înseamnă să selectezi ceea ce te influențează din jur și să alegi doar lucrurile utile. Trebuie să auzi dacă participanții la un protest încep să scandeze anumite lozinci în timpul directului, dar nu trebuie să îți lași atenția distrasă atunci când te claxonează mașinile fiindcă ești în direct sau diferite persoane strigă la tine. Această selecție alternativă a lucrurilor pe care le lași să te influențeze în timpul unui direct este
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
Dacă mă ascultă. Dacă nu mă ascultă, nu mă deranjează. Ba dimpotrivă, am învățat să folosesc ieșirile mulțimilor în interesul meu. Mă opresc din vorbit, spre exemplu, și spun în live: Uitați că deja mulțimea a început să scandeze anumite lozinci. Dacă nu, nu mă deranjează foarte tare țipetele lor. Pot vorbi fără probleme în continuare. Doar să nu vină și să-mi țipe în ureche, adică să vină foarte foarte aproape. Dar în rest, de la jumătate de metru încolo pot
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
că nu ajungeam la nici un rezultat și că, pînă la urmă trebuia să aflu singur răspunsul la întrebările care mă frămîntau. Născut și crescut în regimul comunist, în regimul ,,de democrație populară”, am susținut de bună credință programul teoretic și lozincile care se puneau în față despre dreptate și echitate socială pînă cînd, ajuns ,,în cîmpul muncii”, am înțeles că lucrurile sînt mult mai complicate, că între teoria clamată cu multe zorzoane și realitatea concretă era o mare deosebire. Tînăr, naiv
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
sau semianalfabeți au lovit cu ură în intelectuali, în cei care ajunseseră într-o poziție pe baza muncii lor. Regimul comunist în România a însemnat instalarea (cu forța) la conducere a unei adunături de indivizi șmecheri care, punînd în față lozinci despre ,,echitate și dreptate socială”, despre ,,dictatura proletariatului” nu a urmărit decît să elimine opoziția, să-și asigure poziția de ,,partid unic “ și să huzurească pe seama celorlalți. Comuniștii au acaparat puterea spunînd că ei vor face o lume mai bună
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
nu avem nevoie,dar la un moment dat mai pot omorî și ele niște oameni. în aceste condiții, nu-i așa că ne putem considera <<deștepții lumii>> ? “ Filmul ,,Columna” a fost realizat în timpul regimului comunist, atunci cînd aceștia, la nivel de lozinci, spuneau sus și tare că ei, comuniștii, luptă pentru dreptate și echitate socială. Filmul în sine a fost realizat de meseriași în domeniu și care aveau ceva de transmis oamenilor. Dar astăzi, foștii comuniști care conduceau atunci societatea , indivizi cu
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
societatea umană (atît cît se cunoaște din scrieri), s-a confruntat permanent cu nedreptatea socială, o nedreptate provocată de oamenii înșiși. Ideea de socialism și comunism dezvoltată și pusă în practică la începutul secolului trecut, a urmărit, cel puțin în lozinci clamate cu agresivitate, crearea unei societăți umane mai bună și mai dreaptă , adică împărțirea resurselor cît mai echitabil, proporțional cu efortul depus de fiecare! Era o dorință ancestrală a oamenilor, o dorință îndreptățită a popoarelor. S-a pornit cu intenții
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
economiei naționale, sabotarea instituțiilor statului, distrugerea justiției și implicit a ideii de dreptate pentru oameni și transformarea României într-o republică bananieră. în mintea politrucului crescut la școala lui Stalin, ,,idealurile socialismului” înseamnă mințirea cu nerușinare a populației, clamarea unor lozinci perfide pentru amăgirea oamenilor, și tot felul de ticăloșii mergînd pînă la crimă, pentru a apăra poziția unor neisprăviți în frunte cu politrucul-șef, pentru a trăi mai departe viață de huzur pe spinarea altora . Acolo unde s-au dezvoltat
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
bolșevicii și-au propus un țel mai ,,modest” : să se mențină la putere și trai de huzur pe spinarea celorlalți prin minciună și escrocherie, prin mijoace mai ,,rafinate” , prin aducerea în prim plan a maselor din propria țară, a unor lozinci despre dreptate și echitate socială cu care să fie amăgiți oamenii. Ideea de escrocherie a existat întotdeauna în politică , dar în regimul socialist escrocheria a stat la bază ca și politică de stat, metodă prin care un grup de indivizi
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
fie amăgiți oamenii. Ideea de escrocherie a existat întotdeauna în politică , dar în regimul socialist escrocheria a stat la bază ca și politică de stat, metodă prin care un grup de indivizi mai șmecheri și mai ticăloși, puneau în față lozinci atractive pentru popor (nada pentru victimă), popor care să țină în spinare o adunătură de escroci. Aici trebuie subliniat clar că ideea a fost foarte bine conturată în capul ,,tovarășilor” (cel puțin a multora dintre ei), n-a fost doar
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
întreprindere, indivizi cărora nu le prea plăcea munca, au ales să se facă securiști, să facă dosare altora și tot felul de ticăloșii pe salarii mult mai grase. Și aici trebuie înțeleasă dimensiunile tragediei și ticăloșia unui regim care în lozinci susținea sus și tare că luptă pentru o societate ,,mai bună și mai dreaptă”. Securitatea a fost înființată să reprezinte ,,brațul înarmat al poporului” în lupta sa cu ,,forțele reacționare” , cu ,,exploatatorii” care voiau să-i jefuiască și să se
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
o societate ,,mai bună și mai dreaptă”. Securitatea a fost înființată să reprezinte ,,brațul înarmat al poporului” în lupta sa cu ,,forțele reacționare” , cu ,,exploatatorii” care voiau să-i jefuiască și să se îmbogăță de pe urma altora. Aceasta reprezenta ,,Securitatea” în lozinci. în realitate, această instituție cu caracter represiv, a ajuns în 1989 să reprezinte (în marea ei majoritate) o adevărată rețea de tip terorist, plătită de regimul comunist. Nu este vorba aici de nici o exagerare, această rețea bine organizată și structurată
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]